Prim-ministrul maghiar Viktor Orban a publicat o adresare pe pagina sa de Facebook, la scurt timp după ce președintele Consiliului European Charles Michel a anunțat că liderii UE au decis să deschidă negocierile privind aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei la Uniunea Europeană. Liderul maghiar și-a reiterat opinia, potrivit căreia „decizia este proastă” și a menționat că „a stat departe de decizia aceasta”.
„Aderarea Ucrainei la UE este o decizie proastă. Ungaria nu dorește să participe la această decizie proastă!”, se arată în clipul video publicat pe pagina de Facebook a lui Orban.
Deschiderea negocierilor de aderare cu Kievul este „irațională” în circumstanțele actuale, a adăugat liderul ungar.
„Ungaria nu își modifică poziția”, a spus el, adăugând că celelalte 26 de state membre au insistat să facă pasul de a deschide negocierile cu Ucraina. Ca urmare, a spus el, Ungaria a decis că cei 26 pot merge pe drumul lor, în timp ce ea a rămas departe de această decizie.
Potrivit presei, liderul maghiar ar fi părăsit sala de ședințe în timp ce restul celor 26 de lideri europeni votau pentru începerea negocierilor cu Ucraina.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Deputatul autonomiei găgăuze, Alexandr Tarnavschi, a depus o acțiune în contencios administrativ la Judecătoria Comrat, prin care cere obligarea legislativului local să organizeze alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei pe 16 noiembrie 2025, potrivit Moldova 1.
Mandatul actualei legislaturi a expirat deja, însă data scrutinului nu a fost stabilită. Într-un comentariu pentru Moldova 1, Tarnavschi a declarat că încă în ianuarie a propus o inițiativă legislativă privind stabilirea datei alegerilor pe 16 noiembrie, însă subiectul ar fi fost tergiversat, susține Tarnavschi.
„Din diverse motive, subiectul nu a fost pus pe agendă decât atunci când Parlamentul intrase deja în campanie electorală, când nu mai pot fi interpretate legi sau aduse modificări legislative. Au lăsat intenționat lucrurile să ajungă aici, astfel încât acum să se întrebe: cum să organizăm alegeri dacă nu avem Curtea de Apel Comrat, dacă nu există Consiliul electoral de circumscripție al Găgăuziei?”, a declarat Alexandr Tarnavschi.
Instanța ar urma să se pronunțe rapid, a precizat Tarnavschi, pentru că este vorba despre un proces electoral. „Dacă hotărârea va fi luată până pe 16 septembrie, există timp suficient pentru organizarea alegerilor”, a adăugat acesta.
Sursa: Nokta
Pe 15 august, Adunarea Populară a inclus pe ordinea de zi stabilirea datei alegerilor, însă deputații nu au ajuns la un consens. Oponenții organizării scrutinului au invocat lipsa autorității electorale regionale, care a fost desființată în 2023, și a Curții de Apel Comrat (comasată cu cea de la Cahul pentru a crea Curtea de Apel Sud) care ar urma să confirme rezultatele scrutinului..
Comisia Electorală Centrală de la Comrat a fost desființată de deputații Adunării Populare, în decembrie 2023, la inițiativa speakerului găgăuz Dmitri Constantinov, care a argumentat că această instituție cu statut permanent ar fi „ineficientă” în perioada dintre campaniile electorale. Instanța de fond și Curtea de Apel Comrat au anulat decizia Adunării Populare. În prezent, cazul se află pe rol la Curtea Supremă de Justiție.
În ședința din 15 august curent, deputații locali au aprobat trei candidaturi din partea Adunării Populare pentru noua componență a autorității electorale regionale.
Executivul și instituția bașcanului nu și-au prezentat candidații. Iar Judecătoria Comrat a refuzat să-și delege reprezentantul atât timp cât dizolvarea autorității electorale precedente este încă examinată în justiție.
Precedentele alegeri pentru Adunarea Populară a Găgăuziei au avut loc în două tururi, pe 19 septembrie și 3 octombrie 2021.
