parlament.md

(VIDEO) „Vă susținem în calea de a deveni stat membru al UE”. Discursul Robertei Metsola în Parlamentul de la Chișinău

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a ținut pe 11 noiembrie un discurs în ședința plenară a Parlamentului. Oficialul european a subliniat că locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană.

„Trebuie să avem un viitor comun și Parlamentul European va face tot ce este necesar pentru a vă susține în calea de a deveni stat membru al UE”, a menționat Mestola de la tribuna parlamentului.

Potrivit Președintei Parlamentului European, acordarea statutului de țară candidată la aderarea la UE pentru Republica Moldova a fost un mesaj puternic de speranță și solidaritate cu cei care împărtășesc valorile europene și care vor să trăiască în pace, este o oportunitate unică de a consolida democrația și de a construi un stat rezilient și modern. Înaltul oficial european a remarcat că Republica Moldova este stat european din punct de vedere al istoriei, geografiei, identității, culturii și tradițiilor, iar oferirea statutului de țară candidată a fost un moment istoric și pentru Europa.

Președinta Parlamentului European și-a exprimat admirația pentru determinarea autorităților de a continua parcursul european al țării noastre, dând asigurări că UE va ajuta în continuare Republica Moldova. Roberta Metsola s-a referit și la elementele-cheie de apropiere dintre Moldova și UE, dar și la ajutorul oferit de UE țării noastre în ultima perioadă:

  • asistența macrofinanciară de 150 milioane de euro;
  • măsuri de liberalizare a pieței europene pentru produsele agricole din Moldova;
  • acțiuni de stimulare a comerțului, de susținere a transportatorilor și de consolidare a securității.

Președinta Parlamentului European a remarcat și eforturile de reformare a domeniului justiției, luptei împotriva corupției și crimei organizate, precum și reformele în domeniul electoral.

Roberta Metsola a reiterat solidaritatea cu Republica Moldova și determinarea de a oferi tot suportul necesar și o asistență mult mai mare pentru depășirea crizei energetice, dar și a altor provocări generate de invazia nejustificată a Federației Ruse în Ucraina. Președinta Parlamentului European a subliniat că, în vremurile dificile de instabilitate pe care le parcurgem, solidaritatea între țări reprezintă puterea Europei.

Președinta Parlamentului European a felicitat Moldova pentru succesele obținute în promovarea politicilor de egalitate de gen: femeile ocupă cele mai înalte funcții în stat, inclusiv cea de președinte, prim-ministru și ăreședinte al Curții de Conturi. De asemenea, a apreciat eforturile autorităților și implicarea cetățenilor în gestionarea crizei refugiaților. Președinta Parlamentului a confirmat, de asemenea, susținerea fermă pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova.

La rândul său, Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a mulțumit șefei Parlamentului European pentru prezența, în premieră, în legislativul țării noastre, fapt care este apreciat de țara noastră drept un imbold puternic pentru cetățeni.

„În numele tuturor cetățenilor Republicii Moldova mulțumim că sunteți alături de noi, că ne-ați susținut, ne-ați înțeles în timpurile cele mai complicate. Doar împreună vom învinge, lumea civilizată și democrația vor învinge, războiul va rămâne în istorie. Mulțumim pentru viitorul nostru european”, a declarat Igor Grosu.

De menționat că la ședință au participat doar deputații PAS. Opoziția parlamentară a boicotat ședința. Deputatul socialist Vladimir Odnostalco a menționat ulterior că este de părere că „nu a pierdut nimic”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: