Andrei Mardari / NewsMaker

Vin soldați francezi la Chișinău? Nosatîi a explicat ce presupune misiunea permanentă de apărare, anunțată de Macron 

Misiunea permanentă de apărare, anunțată de președintele Franței și care va fi deschisă la Chișinău luna viitoare, nu presupune că în Republica Moldova vor staționa militari francezi. Misiunea permanentă se limitează doar la prezența unei singure persoane, cu funcția de atașat militar în cadrul ambasadei Franței. Este vorba despre o femeie, locotenent-colonel, care până acum a activat la București. Aproape toate ambasadele au detașați militari în Republica Moldova. Precizările au fost făcute de ministrul Apărării Anatolie Nosatîi. 

La emisiunea „În profunzime” de la ProTV, ministrul Apărării a fost întrebat ce presupune deschiderea misiunii de apărare la Chișinău, anunțată de președintele francez Emmanuel Macron. „Vin soldați francezi la Chișinău?”, a adăugat prezentatoarea emisiunii.

„Într-adevăr domeniul apărării reprezintă o posibilitate pentru dezinformare și manipulare cu informații, în ultima perioadă. O fac toți, mai ales cei care nu se pricep deloc în acest domeniu. (…) Această misiune permanentă se limitează doar la prezența unei singure persoane, care va avea funcția de atașat militar în cadrul misiunii diplomatice a Republicii Franceze. Va fi o persoană în cadrul ambasadei Franței. Și este vorba despre o doamnă, locotenent-colonel, care actualmente este acreditată pentru Republica Moldova dar până acum a activat din sediul de la București. Începând ce luna viitoare se va transfera de la București la Chișinău”, a menționat Nosatîi.

El a adăugat că „actualmente avem 10 ambasade care dețin atașați militari și nu se vorbește despre nici o misiune permanentă și prezență străină”.

„Aici sunt începând de la România, Statele Unite, Belarus, Federația Rusă și chiar anul trecut am mărit numărul cu două ambasade, cum ar fi Republica Cehă și Republica Populară Chineză care au detașat atașați militari în Republica Moldova”, a comunicat Nosatîi.

Întrebat de ce a făcut Macron această declarație în timp ce aproape toate ambasadele au detașați militari la Chișinău, Nosatîi a răspuns: „Cred că este o traducere mot à mot din limba franceză și care a dat posibilitatea la mulți specialiști să interpreteze și să aducă un subiect de discuții și surse false de dezinformare”.

***

În perioada 7-8 martie, șefa statului Maia Sandu a efectuat o vizită oficială la Paris. În timpul unei conferințe de presă alături de președinta Republicii Moldova, Emmanuel Macron a anunțat că în următoarea lună la Chișinău, Franța va deschide o misiune permanentă de apărare.

Cei doi șefi de stat au asistat, de asemenea, la semnarea a acordurilor de cooperare economică și în domeniul apărării între Franța și Moldova. Acordul în domeniul apărării va acoperi următoarele domenii: politica de apărare, participarea în misiuni și operații internaționale, controlul și gestionarea spațiului aerian, tehnologia informației și telecomunicațiilor militare, topografie militară, gestionarea resurselor umane, formarea lingvistică, logistică, medicină militară, gestionare financiară și bugetară, a explicat Ministerul Apărării. Totodată, acordul prevede vizite oficiale și reuniuni de lucru, schimb de experiență, antrenamente și exerciții comune, stagii de practică, consultări, conferințe, cursuri, specializări și alte forme de pregătire științifică avansată. Pe lângă asta, documentul prevede crearea unei comisii moldo-franceze, care va efectua o evaluare a acțiunilor comune desfășurate și va elabora și valida un plan multianual de cooperare bilaterală în domeniul apărării. Comisia se va reuni anual în Franța sau Moldova, scrie Radio Chișinău.

Pe 11 martie, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a criticat deschiderea, la Chișinău, a misiunii permanente de apărare anunțate de președintele Franței Emmanuel Macron. Partidul a declarat că Franța este o țară-membră a Alianței Nord-Atlantice, iar deschiderea unei misiuni militare în țara noastră de către aceasta, ar putea face Moldova „complice” la „aventura NATO de a extinde” invazia rusă din Ucraina.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Votul prin corespondență: cum diaspora va putea vota fără să ajungă  la secție

Pe 28 septembrie 2025, o parte dintre moldovenii din diasporă vor avea pentru prima dată posibilitatea să  voteze prin corespondență la alegerile parlamentare. Este cea mai amplă aplicare a votului prin  corespondență din istoria alegerilor din Republica Moldova și un pas firesc către modernizarea procesului  electoral. În total, cetățenii din 10 state vor putea trimite votul acasă prin intermediul poștei, fără a fi  nevoiți să meargă la o secție de votare. 

Această noutate vine după ce, la alegerile anterioare, votul prin corespondență a fost testat în 4 țări.  Extinderea la 10 state arată că autoritățile încearcă să răspundă mai bine nevoilor unei diaspore răspândite  pe întreg globul. Pentru mulți oameni, în special cei care locuiesc departe de un oraș mare, unde se  organizează secții de vot, votul prin poștă este singura modalitate de a nu pierde șansa de a participa. 

Înregistrarea pentru această procedură s-a desfășurat între aprilie și august, iar la încheierea termenului  2606 cetățeni au confirmat că vor vota prin corespondență. Cei mai mulți alegători provin din Statele  Unite (1399) și Canada (682), urmați de Suedia (166), Finlanda (121), Norvegia (109), Australia (57),  Islanda (38), Japonia (14), Coreea de Sud (13) și Noua Zeelandă (7). Este încă un număr modest, dar  el arată un început promițător, care în anii viitori poate deveni tot mai atractiv pentru diasporă. 

Beneficiile acestei metode sunt evidente și, în multe state democratice, deja dovedite. Votul prin  corespondență elimină barierele distanței și ale timpului, oferind șansa de a participa și celor care  trăiesc la sute sau mii de kilometri de cea mai apropiată secție. În același timp, această opțiune îi include  pe cei cu mobilitate redusă, pe studenți sau pe angajații care nu își pot permite o deplasare lungă într-o  zi de duminică. Dincolo de aspectul practic, votul prin poștă transmite și un mesaj de respect: statul  recunoaște că diaspora are un cuvânt important de spus și îi oferă instrumente reale pentru a-și exercita  dreptul. 

Procesul este simplu, chiar dacă în spatele lui se află o logistică complexă. Cei care s-au înregistrat au fost  validați de către Comisia Electorală Centrală, iar apoi urmează să primească prin poștă plicurile  sigilate. În interior se află buletinul de vot și instrucțiunile clare privind completarea și returnarea lui.  Alegătorul bifează candidatul sau formațiunea preferată, plasează buletinul în plicul securizat și îl trimite  înapoi, astfel încât să ajungă în termenul stabilit. La numărarea voturilor, buletinele primite prin  corespondență au aceeași valoare și putere ca cele exprimate în secțiile de votare. 

Exemplele internaționale confirmă că această inovație funcționează. În Germania, aproape jumătate din  voturi la alegerile federale din 2021 au venit prin poștă. În Canada, numărul celor care aleg să voteze  astfel crește constant, iar în SUA această metodă este deja bine înrădăcinată în tradiția democratică. 

Rezultatul este simplu: participarea la vot crește, iar vocea cetățenilor, fie ei aproape sau departe, devine  mai puternică. 

Pentru Moldova, votul prin corespondență nu este doar o soluție tehnică, ci și o declarație de încredere.  Este o modalitate prin care diaspora, de multe ori la mii de kilometri distanță, poate rămâne conectată la  prezentul și viitorul țării. Și chiar dacă doar câteva mii de oameni au ales această opțiune în 2025, fiecare  plic trimis prin poștă duce cu el un mesaj: „Departe de casă, dar aproape de viitorul Moldovei. Nu am  uitat de unde am plecat și nu renunțăm la dreptul de a construi împreună o țară mai bună.”

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: