Партия "Шор"

Violeta Ivanov, Ion Costaș și Constantin Oboroc au depus documentele pentru înregistrarea grupurilor de inițiativă. Ce știm despre ei?

Pe parcursul zilei de 7 septembrie 2020, alți 3 pretendenți la funcția de președinte al Republicii Moldova au depus la Comisia Electorală Centrală (CEC) documentele pentru înregistrarea grupurilor de inițiativă. 

Este vorba despre:

Candidatul desemnat de Partidul politic „Șor” – Violeta Ivanov;

Candidat independent – Ion Costaș;

Candidat independent – Constantin Oboroc.

Potrivit portalului avere.md, începând cu 22 aprilie 2009 şi până în prezent Violeta Ivanov ocupă funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, fiind membră a fracţiunii Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (2009–2015) şi deputat neafiliat (2015–2017). După părăsirea fracţiunii în decembrie 2015 a fost exclusă din PCRM, iar în martie 2017 a aderat la fracţiunea parlamentară a Partidului Democrat din Moldova. În mai 2020, Violeta Ivanov a anunțat că aderă la Partidul „ȘOR”.

Ion Costaș deține gradul de general și a fost ministru de Interne în perioada proclamării independenței Republicii Moldova și ministru al Apărării în timpul războiului de pe Nistru. În vârstă de 76 de ani, Costaș a jucat un rol-cheie la înființarea forțelor de poliție și apoi ale armatei R. Moldova, scrie Europa Liberă. 

Constantin Oboroc a fost deputat în ultimul parlament al URSS (1989-1991), prim-viceprim-ministru în guvernele Druc și Muravschi (1990-1992), și consilier al primului președinte al R. Moldova (1992-1996).

CEC urmează în termen de 3 zile de la recepționarea actelor depuse să verifice corectitudinea acestora și să decidă asupra înregistrării sau refuzului de a înregistra grupurile de inițiativă.

Amintim că perioada de depunere a cererilor în vederea înregistrării grupurilor de inițiativă pentru susținerea candidaților la funcția de Președinte al Republicii Moldova se va încheia la 11 septembrie 2020 inclusiv.

Amintim că, tot pe 7 septembrie, CEC a stabilit ordinea de înscriere în buletinul de vot a primilor doi candidați la funcția de președinte al Republicii Moldova care astăzi au depus documentele pentru înregistrare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Sandu, despre planul economic pentru reintegrarea regiunii transnistrene: „Oamenii trebuie să înțeleagă că e în interesul lor”

Autoritățile au elaborat un plan economic pentru reintegrarea regiunii transnistrene. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu în cadrul unei emisiuni la postul public Moldova 1. Potrivit șefei statului, reintegrarea trebuie să se producă treptat, pe domenii precum cel bancar și social, iar cetățenii din stânga Nistrului trebuie să vadă că standardele de viață de pe malul drept sunt mai bune.

Trebuie să găsim o soluție prin care armata rusă să plece de pe teritoriul nostru în mod pașnic. Aceasta este cea mai complicată problemă. Acolo trebuie să facem în așa fel încât oamenii să înțeleagă că este în interesul lor să se întâmple reintegrarea, să vadă că standardele de viață pe malul drept sunt mai bune — și ele sunt deja mai bune — și că noi le putem oferi o viață mult mai bună decât cea de sub acest regim”, a subliniat președinta.

Șefa statului a precizat că reintegrarea trebuie să se producă treptat, pe diverse domenii – de la cel bancar și social până la alte sectoare cheie.

Totodată, președinta a atras atenția că reintegrarea va presupune costuri economice mari, pe care bugetul național nu le poate acoperi singur. „Avem nevoie și de sprijinul substanțial al partenerilor noștri pentru costurile economice ale reintegrării, pentru că acestea sunt mari. Bugetul Republicii Moldova, de unul singur, nu are cum să facă față. E nevoie de un sprijin consistent și noi am început deja aceste discuții. Nu am avansat prea mult pentru că, atât timp cât acolo stau trupele ruse, subiectul nu este unul urgent. Dar noi discutăm această temă încă din 2023, de când am elaborat planul de reintegrare. De atunci discutăm de unde vor veni banii pentru a acoperi aceste costuri”, a conchis Maia Sandu.

Totuși, Sandu a menționat că principala provocare în procesul de reintegrare este prezența trupelor ruse în regiune și trebuie să existe și o presiune asupra Rusiei în privința retragerii acestora.

În prezent, în regiunea transnistreană se află aproximativ 1.500 de soldați care poartă însemnele Federației Ruse. Majoritatea sunt însă localnici înrolați sub comanda administrației nerecunoscute, instaurată în urma conflictului înghețat de acum 33 de ani. Chișinăul a cerut în repetate rânduri retragerea contigentului militar rus – solicitare ignorată de Moscova de fiecare dată.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: