NewsMaker

Vizită pre-electorală la Chișinău? Nicolae Ciucă, alături de liderul PAS înainte de alegerile prezidențiale din România

Președintele Senatului României, Nicolae Ciucă, efectuează pe 11 noiembrie o vizită la Chișinău. Acesta a susținut o conferință de presă alături de președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu. Vizita lui Ciucă are loc cu câteva săptămâni înainte de alegerile prezidențiale din România, la care președintele Partidului Național Liberal (PNL) candidează. Conferința de presă a avut loc la sediul partidului de guvernare din Moldova – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Liderul PAS Igor Grosu nu și-a manifestat public susținerea pentru Nicolae Ciucă, însă i-a mulțumit liderului PNL pentru susținerea pentru parcursul european al Republicii Moldova.

„Urmează alegerile parlamentare și prezidențiale, unde PNL va juca un rol foarte important. PNL și PAS fac parte din marea familie politică europeană, PPE. Acesta a fost și este un avantaj extraordinar pentru PAS. Contribuția PNL, europarlamentarilor, miniștrilor, deputaților a fost una extraordinar de mare atunci când s-au luat decizii privind parcursul european al R. Moldova. Nu putem să nu menționăm ajutorul generos și constant al României”, a declarat Igor Grosu.

La rândul său, președintele Senatului a declarat că România va sprijini activ Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană, subliniind modelul de succes al României în obținerea de fonduri europene.

„Pentru noi contează foarte mult cine conduce la Chișinău. Pentru noi este foarte important că Maia Sandu a reușit să fie realeasă și să continue în al doilea mandat și să asigure leadershipul în ceea ce înseamnă parcursul european al Republicii Moldova. Cum la fel de mult contează cine va fi forța politică din Republica Moldova, și sper să continuăm cu această consistență a PAS-ului, deoarece ei știu cel mai bine ce înseamnă procesul de aderare la Uniunea Europeană și sunt convins că pentru dvs. contează cine conduce la București, și din poziția de președinte, și din poziția de partid ce e în măsură să asigure guvernarea”, a declarat președintele PNL.

„România, din 2007 până în prezent, a beneficiat de sprijin financiar din partea Uniunii Europeane de aproximativ 65-67 de miliarde de euro. Tot ce am reușit să dezvoltăm în infrastructura mare și în proiectele care vizează educația, sănătatea, inclusiv dezvoltarea economică au venit pe cele două linii de finanțare. (…) Același lucru se va întâmpla și veți vedea și în momentul în care acest plan de creștere va deveni activ, vor intra pentru prima dată prefinanțările și după aceea, în funcție de proiecte, veți derula și veți dezvolta tot ceea ce dumneavoastră decideți”, a mai spus Ciucă.

De asemenea, Nicolae Ciucă, a mai afirmat că trebuie făcut absolut totul ca partidele care se constituie a fi portavocea Moscovei în ţara vecină, şi anume AUR şi SOS, să nu poată intra în combinaţii politice şi astfel să fie denaturat rezultatul final al alegerilor de la sfârşitul acestui an, iar România să continue parcursul de dezvoltare economică şi de consolidare a rolului pe care îl joacă în zona Mării Negre şi în estul Europei.

***

Alegerile prezidenţiale din România sunt programate, în acest an, pe 24 noiembrie – primul tur de scrutin şi pe 8 decembrie – turul al doilea.

Pe 24 noiembrie, românii vor putea alege viitorul preşedinte al României dintre cei 14 candidaţi înscrişi în cursa electorală – 10 candidaţi propuşi de partide politice şi de către o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi 4 independenţi.

Biroul Electoral Central din România a stabilit, pe 10 octombrie, prin tragere la sorţi, ordinea în care candidaţii vor fi înscrişi pe buletinul de vot la alegerile prezidenţiale, potrivit G4Media.

Aceasta este următoarea:

* poziţia nr. 1 – Elena-Valerica Lasconi – Uniunea Salvaţi România;

* poziţia nr. 2 – George-Nicolae Simion – Alianţa pentru Unirea Românilor;

* poziţia nr. 3 – Ion-Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat;

* poziţia nr. 4 – Nicolae-Ionel Ciucă – Partidul Naţional Liberal;

* poziţia nr. 5 – Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România;

* poziţia nr. 6 – Mircea-Dan Geoană – candidat independent;

* poziţia nr. 7 – Ana Birchall – candidat independent;

* poziţia nr. 8 – Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională;

* poziţia nr. 9 – Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie;

* poziţia nr. 10 – Ludovic Orban – Forţa Dreptei;

* poziţia nr. 11 – Călin Georgescu – candidat independent;

* poziţia nr. 12 – Cristian Diaconescu – candidat independent;

* poziţia nr. 13 – Cristian-Vasile Terheş – Partidul Naţional Conservator Român;

* poziţia nr. 14 – Silviu Predoiu – Partidul Liga Acţiunii Naţionale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Gavriliță, după ce Tofan a propus-o pe Belous la Finanțe: „Am avut marele nenoroc de a încerca promovarea uneia dintre cele mai dificile reforme”

Ministrul interimar al Finanțelor a venit cu o primă reacție după ce nu s-a regăsit în echipa viitorului Guvern Tofan. Andrian Gavriliță a vorbit, într-un mesaj publicat pe rețele, despre reforma fiscală inițiată în timpul mandatului său, care a stârnit un val de critici în societate, și a recunoscut că a comis greșeli cât timp s-a aflat la conducerea ministerului. Oficialul susține însă că schimbările propuse au fost necesare și dă asigurări că va continua să „ajute țara”, indiferent de rolul pe care îl va avea în continuare.

Gavriliță a spus că a acceptat funcția de ministru al Finanțelor pentru că a considerat că este o perioadă potrivită pentru promovarea unor reforme necesare, fiind conștient că acestea nu vor fi populare.

„Eram conștient că nu aveau cum să fie aplaudate, dar nici nu mă porneam la concursuri de popularitate după un asemenea mandat. Erau lucruri care pur și simplu trebuiau făcute. Și încă trebuiesc.

Din păcate, lucrul de ministru e mai mult decât teorie, cifre, înțelegeri cu FMI și decizii raționale. E un rol profund politic, într-un mediu foarte complex și chiar ostil, mai ales în această perioadă.

Dincolo de greșelile pe care le-am comis personal, am avut și marele nenoroc de a încerca promovarea uneia dintre cele mai dificile reforme într-o perioadă extrem de complicată pentru această guvernare”, a scris oficialul pe Facebook.

Gavriliță a criticat și modul în care au fost reflectate în spațiul public unele dintre deciziile și reformele promovate în mandatul său. El a acuzat unii jurnaliști și experți că ar fi răspândit informații false „în monologuri supărate la TV”. Ministerul interimar al Finanțelor zice că a rămas cu „un gust amar” după ce a constatat, în opinia sa, „cât de vulnerabil este spațiul informațional” din Republica Moldova.

În încheiere, Gavriliță a dat asigurări că va continua să contribuie la dezvoltarea Republicii Moldova, indiferent de funcția pe care o va ocupa. Acesta a urat, totodată, „mult succes echipei guvernamentale”.

Amintim, Andrian Gavriliță a preluat funcția de ministru al Finanțelor pe 1 noiembrie 2025, în Guvernul condus de Alexandru Munteanu. Acesta a fost la conducerea instituției timp de peste opt luni.

Una dintre cele mai discutate inițiative promovate în mandatul său a fost reforma bugetar-fiscală, care a stârnit un val de critici. La scurt timp după lansarea consultărilor publice, Ministerul Finanțelor a anunțat că renunță la mai multe prevederi contestate, inclusiv la noul sistem de impozitare a salariilor, care urma să intre în vigoare în 2027.

Critici a generat și reforma sistemului de salarizare. După demisia premierului Alexandru Munteanu, președinta Maia Sandu a declarat că unele reforme ar fi putut fi elaborate, consultate și explicate mai bine, astfel încât să obțină sprijinul și încrederea cetățenilor: „Este necesar să regândim o serie de decizii, inclusiv politica fiscală și legea salarizării”.

Pe 17 iulie, premierul desemnat Vasile Tofan a prezentat lista miniștrilor cu care urmează să ceară votul de încredere al Parlamentului pe 21 iulie. La conducerea Ministerului Finanțelor este propusă deputata PAS Victoria Belous, care a deținut această funcție înaintea lui Andrian Gavriliță și care ar urma acum să revină la șefia instituției, în locul acestuia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: