NewsMaker

Vizită pre-electorală la Chișinău? Nicolae Ciucă, alături de liderul PAS înainte de alegerile prezidențiale din România

Președintele Senatului României, Nicolae Ciucă, efectuează pe 11 noiembrie o vizită la Chișinău. Acesta a susținut o conferință de presă alături de președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu. Vizita lui Ciucă are loc cu câteva săptămâni înainte de alegerile prezidențiale din România, la care președintele Partidului Național Liberal (PNL) candidează. Conferința de presă a avut loc la sediul partidului de guvernare din Moldova – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Liderul PAS Igor Grosu nu și-a manifestat public susținerea pentru Nicolae Ciucă, însă i-a mulțumit liderului PNL pentru susținerea pentru parcursul european al Republicii Moldova.

„Urmează alegerile parlamentare și prezidențiale, unde PNL va juca un rol foarte important. PNL și PAS fac parte din marea familie politică europeană, PPE. Acesta a fost și este un avantaj extraordinar pentru PAS. Contribuția PNL, europarlamentarilor, miniștrilor, deputaților a fost una extraordinar de mare atunci când s-au luat decizii privind parcursul european al R. Moldova. Nu putem să nu menționăm ajutorul generos și constant al României”, a declarat Igor Grosu.

La rândul său, președintele Senatului a declarat că România va sprijini activ Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană, subliniind modelul de succes al României în obținerea de fonduri europene.

„Pentru noi contează foarte mult cine conduce la Chișinău. Pentru noi este foarte important că Maia Sandu a reușit să fie realeasă și să continue în al doilea mandat și să asigure leadershipul în ceea ce înseamnă parcursul european al Republicii Moldova. Cum la fel de mult contează cine va fi forța politică din Republica Moldova, și sper să continuăm cu această consistență a PAS-ului, deoarece ei știu cel mai bine ce înseamnă procesul de aderare la Uniunea Europeană și sunt convins că pentru dvs. contează cine conduce la București, și din poziția de președinte, și din poziția de partid ce e în măsură să asigure guvernarea”, a declarat președintele PNL.

„România, din 2007 până în prezent, a beneficiat de sprijin financiar din partea Uniunii Europeane de aproximativ 65-67 de miliarde de euro. Tot ce am reușit să dezvoltăm în infrastructura mare și în proiectele care vizează educația, sănătatea, inclusiv dezvoltarea economică au venit pe cele două linii de finanțare. (…) Același lucru se va întâmpla și veți vedea și în momentul în care acest plan de creștere va deveni activ, vor intra pentru prima dată prefinanțările și după aceea, în funcție de proiecte, veți derula și veți dezvolta tot ceea ce dumneavoastră decideți”, a mai spus Ciucă.

De asemenea, Nicolae Ciucă, a mai afirmat că trebuie făcut absolut totul ca partidele care se constituie a fi portavocea Moscovei în ţara vecină, şi anume AUR şi SOS, să nu poată intra în combinaţii politice şi astfel să fie denaturat rezultatul final al alegerilor de la sfârşitul acestui an, iar România să continue parcursul de dezvoltare economică şi de consolidare a rolului pe care îl joacă în zona Mării Negre şi în estul Europei.

***

Alegerile prezidenţiale din România sunt programate, în acest an, pe 24 noiembrie – primul tur de scrutin şi pe 8 decembrie – turul al doilea.

Pe 24 noiembrie, românii vor putea alege viitorul preşedinte al României dintre cei 14 candidaţi înscrişi în cursa electorală – 10 candidaţi propuşi de partide politice şi de către o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi 4 independenţi.

Biroul Electoral Central din România a stabilit, pe 10 octombrie, prin tragere la sorţi, ordinea în care candidaţii vor fi înscrişi pe buletinul de vot la alegerile prezidenţiale, potrivit G4Media.

Aceasta este următoarea:

* poziţia nr. 1 – Elena-Valerica Lasconi – Uniunea Salvaţi România;

* poziţia nr. 2 – George-Nicolae Simion – Alianţa pentru Unirea Românilor;

* poziţia nr. 3 – Ion-Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat;

* poziţia nr. 4 – Nicolae-Ionel Ciucă – Partidul Naţional Liberal;

* poziţia nr. 5 – Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România;

* poziţia nr. 6 – Mircea-Dan Geoană – candidat independent;

* poziţia nr. 7 – Ana Birchall – candidat independent;

* poziţia nr. 8 – Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională;

* poziţia nr. 9 – Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie;

* poziţia nr. 10 – Ludovic Orban – Forţa Dreptei;

* poziţia nr. 11 – Călin Georgescu – candidat independent;

* poziţia nr. 12 – Cristian Diaconescu – candidat independent;

* poziţia nr. 13 – Cristian-Vasile Terheş – Partidul Naţional Conservator Român;

* poziţia nr. 14 – Silviu Predoiu – Partidul Liga Acţiunii Naţionale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Liderul LOC, acuzat că ar fi promovat în Blocul „Împreună” partide apropiate de Plahotniuc și Șor: „regretabil”

Plecarea Ligii Orașelor și Comunelor (LOC) din Blocul politic „Împreună” a generat un val de acuzații și replici între liderii politici implicați. Ștefan Gligor, liderul Partidului Schimbării, susține că retragerea formațiunii conduse de Alexandru Bujorean ar fi fost provocată de refuzul celorlalte partide de a accepta în alianță formațiuni și persoane asociate cu fugarii Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.

„Aceste atacuri au fost regizate și executate prin intermediul lui Alexandru Bujorean, co-președintele Ligii Orașelor și Comunelor, care a pledat cu mare insistență să acceptăm în cadrul Blocului Împreună mai multe partide politice și persoane afiliate în trecut regimului Plahotniuc, grupului criminal organizat Ilan Șor și sateliților acestora”, a scris Gligor într-o postare pe rețelele sociale.

Potrivit acestuia, motivul real al plecării Ligii Orașelor și Comunelor ar fi insistențele repetate ale lui Bujorean privind acceptarea unor partide în alianță.

„La ultima ședință a Consiliului de coordonare a Blocului Împreună, Bujoreanu a insistat repetat asupra extinderii Blocului prin accederea PSDE, PNM și CUB. Vă aduc aminte că Comisia Electorală Centrală a depistat în listele de subscripție depuse de CUB în alegerile prezidențiale, liste identice cu cele depuse de Victoria Furtună. Concluziile le faceți Dvs, nemaivorbind de faptul că CUB a sabotat Blocul Împreună în alegerile prezidențiale. Propunerea lui Bujorean a fost refuzată unanim de Partidul Schimbării, PPDA și Partidul Verde Ecologist și acesta este motivul adevărat al plecării Ligii Orașelor și Comunelor din Blocul Împreună”, a mai menționat Gligor.

În același timp, Ștefan Gligor a respins declarațiile legate de o posibilă apropiere între Blocul „Împreună” și PAS.

„Cât privește pretinsele alegații despre PAS, deși Blocul Împreună înțelege necesitatea unui proces de coalizare a forțelor proeuropene veritabile, la moment nu există nicio înțelegere, acord sau decizie în acest sens, în primul rând pentru că PAS nu are deschiderea necesară pentru a crea un front pro-european larg”, a mai subliniat Gligor.

În sprijinul acestei poziții a venit și Dinu Plîngău, liderul Platformei „DA”, care susține că plecarea LOC nu ar trebui privită ca un semn de slăbiciune, ci ca o „curățenie generală înainte de alegeri”.

„O ispită de moment a distrus mulți oameni destoinici în țara noastră. Plecarea câtorva oameni din Blocul Împreună nu trebuie tratată ca o slăbiciune, ci ca o curățenie generală înainte de alegeri”, a declarat Plîngău.

El a criticat presupusele schimbări de poziție ale LOC-ului, făcând referire la alegerile prezidențiale, când aceștia ar fi susținut-o pe Maia Sandu din primul tur, iar acum s-ar prezinta ca adversari ai PAS.

„Este ciudată poziția neașteptată a unor foști colegi, care la alegerile prezidențiale nu au susținut candidatul Blocului Împreună, Octavian Țîcu, dar chiar din primul tur al scrutinului au susținut candidatura doamnei Sandu – pentru ca azi să se prezinte drept cei mai mari dușmani ai PAS-ului și ai Maiei Sandu. Înțeleg această metamorfoză, cred că toată lumea o înțelege, dar ispitele de moment nu aduc beneficii nimănui”, a punctat liderul Platformei „DA”.

Plîngău a mai adăugat că Alexandru Bujorean ar fi fost implicat în toate discuțiile cu partidele interesate să adere la Blocul „Împreună”, inclusiv cu PAS și alte formațiuni.

„Domnul Bujorean a participat la absolut toate discuțiile, atât cu PAS, cât și cu alte forțe politice care erau sau sunt în proces de aderare la Blocul Împreună. I-am spus-o lui Munteanu, i-o spun și lui Bujorean: pleacă CUB, vin Verzii. Pleacă LOC, vin alții. Pentru că Bujorean știe câte partide au bătut la ușa noastră”, a afirmat Plîngău.

În replică, Alexandru Bujorean respinge acuzațiile lansate de Gligor și Plîngău și acuză o tactică „regretabilă” a foștilor parteneri din Bloc.

„Eu regret astfel de mesaje, pentru că dacă acum se vine cu astfel de atacuri, înseamnă că un an și mai mult de la constituirea acestui bloc nu venea iz de la Plahotniuc, de la Șor, iar acum, în momentul în care noi nu mai suntem parteneri de bloc, se recurge la astfel de tactici. Din păcate, asta e înțelegerea unor colegi de a face politică. Nu o să reacționăm cu atacuri. Avem respect față de cele trei partide rămase în Blocul Împreună. Știu cui sunt convenabile astfel de mesaje – cu siguranță partidului de guvernământ”, a declarat Bujorean în cadrul podcastului Gonța Media.

Cu o reacție la declarațiile lui Gligor a venit și președintele Partidului Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur. Într-o postare pe Facebook acesta a comentat asociarea partidului său de către Gligor cu fugarii Plahotniuc și Șor.

„Într-adevăr, PNM a fost invitat să facă parte din Blocul Împreună, invitația venind din partea dlui Bujorean și dl Plîngău, doi băieți din aceeași generație cu mine, pe care îi respect. Sincer să fiu, am fost aproape să accept propunerea, până când am avut o discuție separată cu Ștefan Gligor. Domnul Gligor mi-a comunicat direct că nu sunt binevenit în Blocul Împreună din cauza politicii naționaliste pe care o duc împreună cu PNM. Ștefan mi-a spus că trebuie să încetăm să promovăm așa de insistent limba română, că sunt minorități etnice pro-europene care nu înghit românismul, să nu mai cerem închiderea robinetului pentru transnistria și găgăuzia, să o luăm mai ușor cu unirea. Am rămas perplex să aud una ca asta, mai ales că dl Gligor provine din nordul Bucovinei, ocupată de ruși și deznaționalizată de ucraineni.

În fine, după astfel de reproșuri antiromânești, am întrerupt orice discuție privind aderarea la acest bloc. Eu și colegii mei am venit în politică anume pentru promovarea valorilor naționale românești și a unirii cu România. Altceva nu ne interesează.

***

Pe 7 iulie, Partidul „Liga Orașelor și Comunelor” (LOC) și-a anunțat retragerea din Blocul politic „Împreună”, precizând că va participa separat la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Reprezentanții LOC au declarat că blocul politic din care făceau parte și-a pierdut direcția inițială și a fost transformat într-un „instrument politic izolat”, în care dialogul și deschiderea au fost înlocuite cu „tergiversare, etichetări și jocuri de culise”.

Aceștia au acuzat PAS că ar ademeni oameni din bloc pe listele lor electorale. În cadrul podcastului Gonța Media, Alexandru Bujorean a declarat că PAS ar fi propus blocului Împreună trei mandate de deputat pentru cele patru partide din bloc. 

Purtătoarea de cuvânt a partidului de guvernare a declarat pentru NM că PAS „este în discuții cu partidele proeuropene”.

„Ne dorim o listă cât mai reprezentativă și unitatea forțelor europene. Le mulțumim celor care se alătură acestui efort de menținere a Moldovei pe calea cea dreaptă în alegerile din toamnă”, a declarat Adriana Vlas, reprezentanta PAS.

Blocul „Împreună”, o alianță politică pro-europeană, a fost înființat în aprilie 2024. Inițial, acesta a fost format din Partidul Schimbării, Liga Orașelor și Comunelor, Platforma pentru Demnitate și Avedăr și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB). În august 2024, CUB a părăsit blocul politic. În schimb, pe 1 martie, la bloc a aderat Partidul Verde Ecologist.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: