golovatiuc vladimir
Максим Андреев, NewsMaker

Vladimir Golovatiuc a fost rechemat din funcția de ambasador al Moldovei în Rusia

Cabinetul de miniștri s-a întrunit pe 9 august în prima ședință de guvern în noua componență. Singurul subiect în agenda ședinței a fost cel cu privire la remanierea și numirea unor noi persoane de demnitate publică. De asemenea, Vladimir Golovatiuc a fost rechemat din funcția de ambasador al Republicii Moldova în Rusia. Recent, presa a scris că Golovatiuc ar fi vizat într-un scandal cu privire la hărțuire sexuală. Acuzațiile ar fi fost lansate de o angajată a misiunii diplomatice.

Premierul a îndemnat miniștrii să găsească mijloacele optime pentru reorganizarea ministerelor.

„Cei care fură – dați afară. Cei care lucrează – promovați și apreciați. Acest proces bazat pe meritocrație îl începem chiar de astăzi. Miniștrii trebuie să aibă echipe care împărtășesc valorile acestei guvernări”, a declarat Gavrilița.

Singurul subiect în agența ședinței a fost cel cu privire la înlocuirea unor persoane de demnitate publică:

Ministerul Finanțelor:

Eliberarea Gabrielei Cuneva din funcția de secretar de stat la Ministerul Finanțelor, în baza cererii de demisie

Ministerul Economiei și Infrastructurii:
– Eliberarea Iulianei Drăgălin din funcția de secretar de stat, în baza cererii de demisie
– Eliberarea lui Mihail Lupașcu din funcția de secretar de stat, în baza cererii de demisie
– Eliberarea Marianei Botezatu din funcția de secretar de stat, în baza cererii de demisie

MAEIE:

– Rechemarea lui Vladimir Golovatiuc din funcția de ambasador în Rusia

– Eliberarea Danielei Cujbă din funcția de secretar de stat

– Eliberarea Dumitru Socolan din funcția de secretar de stat

– Eliberarea lui Gheorghe Leucă din funcția de secretar de stat

– Numirea lui Veaceslav Dobândă în funcția de secretar de stat

Ministerul Justiției:

– Eliberarea lui Alexandru Pleșca din funcția de secretar de stat, în baza cererii de demisie

– Eliberarea Tatianei Tverdun din funcția de secretar de stat, în baza cererii de demisie

– Numirea Veronicăi Mihailov-Moraru în funcția de secretar de stat

Ministerul de Interne

– Eliberarea Marianei Grama din funcția de secretar de stat

– Eliberarea lui Cornel Lebedinschi din funcția de secretar de stat

– Eliberarea lui Gheorghe Balan din funcția de secretar de stat

– Eliberarea lui Sergiu Golovaci din funcția de secretar de stat

– Numirea Sergiu Diaconu în funcția de secretar de stat

– Numirea lui Rosian Vasiloi în funcția de șef al Poliției de Frontieră

Ministerul Apărării

– Eliberarea lui Aurel Fundus din funcția de secretar de stat, în baza cererii de demisie

– Eliberarea lui Vladimir Iliev din funcția de secretar de stat

– Numirea lui Valeriu Mija în funcția de secretar de stat

– Numirea lui Sergiu Plop în funcția de secretar de stat

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

– Eliberarea lui Mihai Machidon din funcția de secretar de stat

– Eliberarea Tatianei Nistorică din funcția de secretar de stat

– Eliberarea lui Ghenadie Iurco din funcția de secretar de stat

– Numirea lui Sergiu Gherciu în funcția de secretar de stat

– Numirea Rodicăi Iordanov în funcția de secretar de stat al Ministerului Mediului

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării

– Eliberarea lui Ivan Ghiorghiu din funcția de secretar de stat

– Eliberarea Nataliei Grîu din funcția de secretar de stat

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

– Eliberarea Tatianei Zatîc din funcția de secretar de stat

– Eliberarea lui Denis Cernelea din funcția de secretar de stat

– Numirea Zinaidei Bezverhni în funcția de secretar de stat

– Numirea Svetlana Nicolaescu în funcția de secretar de stat

În același timp, au fost eliberați din funcție:

  • Anatolie Ghilaș, din funcția de director al Cadastru
  • Elena Beleacova, eliberată din fruntea Agenției Relații Interetnice
  • Ghenadie Țepordei, eliberat din funcția de director al Agenției Proprietății Publice
  • Viorel Iustin, eliberat din funcția de director al Agenției pentru Proprietate Intelectuală
  • Valentina Buliga, eliberată din funcția de directoare a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: