golovatiuc vladimir
Максим Андреев, NewsMaker

Vladimir Golovatiuc a fost rechemat din funcția de ambasador al Moldovei în Rusia

Cabinetul de miniștri s-a întrunit pe 9 august în prima ședință de guvern în noua componență. Singurul subiect în agenda ședinței a fost cel cu privire la remanierea și numirea unor noi persoane de demnitate publică. De asemenea, Vladimir Golovatiuc a fost rechemat din funcția de ambasador al Republicii Moldova în Rusia. Recent, presa a scris că Golovatiuc ar fi vizat într-un scandal cu privire la hărțuire sexuală. Acuzațiile ar fi fost lansate de o angajată a misiunii diplomatice.

Premierul a îndemnat miniștrii să găsească mijloacele optime pentru reorganizarea ministerelor.

„Cei care fură – dați afară. Cei care lucrează – promovați și apreciați. Acest proces bazat pe meritocrație îl începem chiar de astăzi. Miniștrii trebuie să aibă echipe care împărtășesc valorile acestei guvernări”, a declarat Gavrilița.

Singurul subiect în agența ședinței a fost cel cu privire la înlocuirea unor persoane de demnitate publică:

Ministerul Finanțelor:

Eliberarea Gabrielei Cuneva din funcția de secretar de stat la Ministerul Finanțelor, în baza cererii de demisie

Ministerul Economiei și Infrastructurii:
– Eliberarea Iulianei Drăgălin din funcția de secretar de stat, în baza cererii de demisie
– Eliberarea lui Mihail Lupașcu din funcția de secretar de stat, în baza cererii de demisie
– Eliberarea Marianei Botezatu din funcția de secretar de stat, în baza cererii de demisie

MAEIE:

– Rechemarea lui Vladimir Golovatiuc din funcția de ambasador în Rusia

– Eliberarea Danielei Cujbă din funcția de secretar de stat

– Eliberarea Dumitru Socolan din funcția de secretar de stat

– Eliberarea lui Gheorghe Leucă din funcția de secretar de stat

– Numirea lui Veaceslav Dobândă în funcția de secretar de stat

Ministerul Justiției:

– Eliberarea lui Alexandru Pleșca din funcția de secretar de stat, în baza cererii de demisie

– Eliberarea Tatianei Tverdun din funcția de secretar de stat, în baza cererii de demisie

– Numirea Veronicăi Mihailov-Moraru în funcția de secretar de stat

Ministerul de Interne

– Eliberarea Marianei Grama din funcția de secretar de stat

– Eliberarea lui Cornel Lebedinschi din funcția de secretar de stat

– Eliberarea lui Gheorghe Balan din funcția de secretar de stat

– Eliberarea lui Sergiu Golovaci din funcția de secretar de stat

– Numirea Sergiu Diaconu în funcția de secretar de stat

– Numirea lui Rosian Vasiloi în funcția de șef al Poliției de Frontieră

Ministerul Apărării

– Eliberarea lui Aurel Fundus din funcția de secretar de stat, în baza cererii de demisie

– Eliberarea lui Vladimir Iliev din funcția de secretar de stat

– Numirea lui Valeriu Mija în funcția de secretar de stat

– Numirea lui Sergiu Plop în funcția de secretar de stat

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

– Eliberarea lui Mihai Machidon din funcția de secretar de stat

– Eliberarea Tatianei Nistorică din funcția de secretar de stat

– Eliberarea lui Ghenadie Iurco din funcția de secretar de stat

– Numirea lui Sergiu Gherciu în funcția de secretar de stat

– Numirea Rodicăi Iordanov în funcția de secretar de stat al Ministerului Mediului

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării

– Eliberarea lui Ivan Ghiorghiu din funcția de secretar de stat

– Eliberarea Nataliei Grîu din funcția de secretar de stat

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

– Eliberarea Tatianei Zatîc din funcția de secretar de stat

– Eliberarea lui Denis Cernelea din funcția de secretar de stat

– Numirea Zinaidei Bezverhni în funcția de secretar de stat

– Numirea Svetlana Nicolaescu în funcția de secretar de stat

În același timp, au fost eliberați din funcție:

  • Anatolie Ghilaș, din funcția de director al Cadastru
  • Elena Beleacova, eliberată din fruntea Agenției Relații Interetnice
  • Ghenadie Țepordei, eliberat din funcția de director al Agenției Proprietății Publice
  • Viorel Iustin, eliberat din funcția de director al Agenției pentru Proprietate Intelectuală
  • Valentina Buliga, eliberată din funcția de directoare a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Partidul Național Moldovenesc

PNM propune înlocuirea raioanelor și municipiilor cu județe. Galbur: „A funcționat foarte bine până la ocupația sovietică”

Partidul Național Moldovenesc (PNM) propune ca Republica Moldova să treacă la sistemul de organizare teritorială în județe. Formațiunea politică susține că acest lucru va permite statului să economisească anual peste 1 miliard de lei, care ar putea fi redirecționați pentru finanțarea altor proiecte de dezvoltare. Inițiativa a fost prezentată de liderul PNM, Dragoș Galbur, într-un mesaj video publicat pe 16 iulie.

Republica Moldova este astăzi prinsă într-un sistem administrativ moștenit direct din perioada sovietică. 32 de raioane, 13 municipii, 2 unități teritoriale autonome – o schemă artificială impusă de Moscova încă în anii ’40, care a rămas neschimbată chiar și după independență. Un sistem gândit pentru o populație mare, dar care astăzi nu mai corespunde nici din punct de vedere demografic, nici financiar. Noi, Partidul Național Moldovenesc, considerăm că a venit timpul unei reforme reale. O reformă care nu doare să simplifice structura administrativă a statului, ci să o facă mai eficientă, mai coerentă și mai aproape de oameni. (…) Propunem revenirea la ceea ce a existat și a funcționat foarte bine până la ocupația sovietică: sistemul de organizare în județe”, a comunicat liderul PNM, Dragoș Galbur.

Astfel, formațiunea propune reorganizarea teritorială în 9 județe: Bălți, Cahul, Chișinău, Edineț, Lăpușna (cu reședința la Hîncești), Orhei, Soroca, Tighina (cu reședință de facto la Căușeni) și Ungheni. De asemenea, conform inițiativei, Găgăuzia va avea statut de autonomie cu viziune de integrare în județul Cahul, iar stânga Nistrului rămâne unitate distinctă până la soluționarea conflictului.

Doar prin trecerea de la 32 de raioane la 9 județe statul ar putea economisi anual peste 1 miliard de lei. Este o sumă uriașă care astăzi se duce pe salarii, sedii, secretare, șefi de direcție și tot felul de hârțoage. Acești bani am putea să-i investim în școli, drumuri, spitale sau programe reale pentru tineri și vârstnici”, a adăugat politicianul.

Precizăm că inițiativa PNM a fost prezentată la două zile după ce Republica Moldova a intrat oficial în perioada electorală pentru alegerile parlamentare, care vor fi organizate pe 28 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: