NewsMaker

VIDEO Replici aprinse între Vlah și Recean: „Eu nu dau mâna cu ucigașii, indiferent câte computere mi-au dăruit”

Guvernul a aprobat, în timpul ședinței din 24 mai, proiectul de lege privind prelungirea stării de urgență în Republica Moldova. În timpul dezbaterilor, bașcanul în exercițiu Irina Vlah s-a arătat nedumerită de ce este în continuare nevoie de starea de urgență. Ulterior, între guvernatoarea Găgăuziei și premierul Dorin Recean s-a iscat un schimb de replici. Prim-ministrul i-a reproșat faptul că, recent, a avut o întrevedere cu liderul Republicii ruse Tatarstan, Rustam Minnikhanov, un susținător al războiului din Ucraina.

În cadrul ședinței, ministra de Interne, Ana Revenco dat citire proiectului de lege care prevede prelungirea stării de urgență pentru 60 de zile. Printre motivele care fac necesară această măsură, ministra a enumerat: proximitatea războiului din Ucraina, menținerea pericolului de survolare neautorizată a spațiului aerian al Moldovei de rachete rusești, atacuri hibride, dar și instensificarea luptelor din țara vecină ce ar putea duce la un nou val de refugiați.

„În aceste circumstanțe, autoritățile din Republica Moldova au nevoie în continuare de mecanisme legale, circumscrise stării de urgență, ce pot conduce la gestionarea unor asemenea evoluții imprevizibile și la răspunsul promt din partea autorităților naționale pentru fiecare astfel de situație ipotetică, inclusiv pentru a gestiona cu celeritate riscurile care pot să se concretizeze în orice moment”, a declarat ministra, cerând, ulterior, susținerea proiectului de lege.

Premierul Dorin Recean a făcut o intervenției remarcând și recentul bombardament asupra regiunii Odesa, dar și instensificarea, în perioada următoare, a operațiunilor militare din țara vecină, fapt ce, la fel, justifică prelungirea stării de urgență.

Bașcanul în exercițiu Irina Vlah a intervenit și ea. Dând citire de pe o foaie, Vlah l-a întrebat pe prim-ministru de ce este nevoie de starea de urgență în condițiile în care acesta a afirmat anterior că Moldova nu este expusă riscurilor de agresiune militară, iar recent Guvernul a organizat și Adunarea „Moldova Europeană”, la care cetățenii au participat masiv.

Răspunsul prim-ministrului a fost unul tăios. „Dvs. ați luat textul ăsta din Kazan, când ați îmbrățișat ucigașii?”, a spus acesta, referindu-se la recenta întrevedere a Irinei Vlah cu liderul Tatarstanului.

În continuare, guvernatoarea Găgăuziei i-a spus premierului că trebuie să manifeste „cultură politică”, iar când i se adresează o întrebare să răspundă „concret”.

„O să vă răspund. Cultura politică spune în felul următor: сă eu nu dau mâna cu ucigașii, indiferent câte computere mi-au dăruit. Pe dvs. vă deranjează că având starea de urgență în Republica Moldova noi nu permitem ucigașilor să intre în țara asta? Asta vreți să spuneți? Acuma, eu vă răspund la întrebare. În următoarele 5-7 săptămâni, ucigașii vor continua să intensifice acțiunile militare în Ucraina. Asta se va întâmpla. Noi trebuie să avem grijă ca atunci când există riscuri de securitate să le putem gestiona. Da, reconfirm, nu există risc de escaladare militară, bucurați-vă, rușii nu vor putea să bombardeze aici. Dar în continuare noi putem să avem riscuri de securitate. Când Rusia va bombarda infrastructura energetică în Ucraina și noi vom fi deconectați, cum veți activa dvs. în autonomie? Repet, există riscuri legate de securitatea Republicii Moldova și este obligația Guvernului să aibă instrumentele necesare pentru a intervini promt. Mai aveți întrebări?”, a spus Recean.

 

În continuare, proiectul de lege privind prelungirea stării de urgență a fost supus votului. Acesta a fost susținut de toți membrii cabinetului de miniștri, cu excepția Irinei Vlah. Astfel, prim-ministrul Recean se va duce pe 26 mai la Parlament pentru a cere deputaților adoptarea proiectului.

***

Amitim că, pe 20 mai, bașcanul în exercițiu al Găgăuziei, Irina Vlah, a avut o întrevedere cu președintele Republicii ruse Tatarstan, Rustam Minnikhanov. Serviciul de presă al guvernatoarei a declarat că părțile au discutat despre „o gamă largă de probleme legate de cooperarea interregională”.

Precizăm că, pe 17 aprilie, Rustam Minnikhanov a publicat un video în care anunța că se află pe Aeroportul Internațional Chișinău, doar că autoritățile moldovenești nu i-au permis intrarea pe teritoriul țării noastre. Minnikhanov urma să participe la primul Congres internațional al diplomației populare „Prietenia popoarelor 2023”, la invitația ex-candidatului la funcția de bașcan Victor Petrov. Poliția de Frontieră a explicat că liderului Tatarstanului i s-a refuzat intrarea în Moldova, deoarece nu și-a putut justifica scopul călătoriei. „Susținerea unui candidat în alegerile locale din țara noastră nu este un motiv întemeiat și autoritățile au solicitat oficialilor ruși să se abțină de la imixtiuni în treburile interne ale țării noastre”, a declarat ofițerul de presă al Poliției de Frontieră, Raisa Novițchi, pentru NM.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Parlamentul urmează să reconstituie grupul pentru susținerea Belarus Democrat: proiect de hotărâre

Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat, constituit în Parlamentul Republicii Moldova în 2022, urmează să fie reconstituit în noua legislatură. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost înregistrat pe 16 septembrie.

Potrivit documentului, componența noului grup parlamentar va fi formată din deputați ai formațiunii de guvernământ PAS.

Președinta grupului ar urma să fie Tatiana Rotari, iar din componența acestuia să facă parte 18 deputați: Alic Baraboi, Veronica Briceag, Silvia Bondarenco, Artemie Cătănăoi, Tatiana Cucuietu, Natalia Davidovici, Liliana Grosu, Ilie Ionaș, Dorian Istratii, Iurie Levinschi, Stela Macari, Victor Mătrăgună, Marina Morozova, Angela Munteanu-Pojoga, Ana Oglindă, Maxim Potîrniche, Valeriu Robu și Igor Talmazan.

În spiritul continuării demersurilor întreprinse în legislatura a XIa şi al asigurării unei continuități instituționale a angajamentului Parlamentului Republicii Moldova faţă de valorile democratice, constituirea grupului parlamentar în legislatura a XII-a va contribui la menţinerea şi aprofundarea dialogului cu reprezentanţii Belarus Democrat, de susținere a forţelor democratice din Belarus şi de promovare a valorilor democratice, a statului de drept, precum şi a respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, se arată în proiect.

Amintim că Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat a fost constituit în anul 2022.

Mișcarea democratică din Belarus se referă la ansamblul forțelor politice și civice belaruse care contestă regimul președintelui Aleksandr Lukașenko și susțin tranziția țării către un sistem democratic. Mișcarea s-a consolidat după alegerile prezidențiale din august 2020, contestate de opoziție și de numeroși observatori internaționali, urmate de proteste și de o represiune extinsă împotriva opoziției și societății civile.

Svetlana Tihanovskaya, care a candidat la scrutinul din 2020 și a plecat ulterior în exil, este recunoscută drept lideră a forțelor democratice belaruse.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: