caleaeuropeana.ro

Vot în Parlamentul de la București: a fost adoptată o rezoluție privind perspectiva europeană a Moldovei, Ucrainei, Georgiei şi Balcanilor de Vest

Parlamentul României a adoptat o rezoluţie, pe 28 noiembrie, cu privire la perspectiva europeană a Republicii Moldova, Ucrainei, Georgiei şi Balcanilor de Vest, relatează Agerpres.ro. Prin această rezoluţie, Parlamentul de la București „îşi reiterează sprijinul deplin pentru avansarea integrării europene a Ucrainei, Republicii Moldova şi a Georgiei”.

Cu majoritate de voturi, plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului României a adoptat o rezoluţie privind perspectiva europeană a Republicii Moldova, Ucrainei, Georgiei şi Balcanilor de Vest.

Prin această rezoluţie, susține presa română, Parlamentul de la București „îşi reiterează sprijinul deplin pentru avansarea integrării europene a Ucrainei, Republicii Moldova şi a Georgiei”.

Totodată, Parlamentul României susţine adoptarea unei decizii pozitive a Consiliului European privind deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova şi Ucraina, ţinând cont de „eforturile şi progresele clare şi substanţiale înregistrate de cele două state în implementarea recomandărilor” Comisiei Europene, precum şi de angajamentul Uniunii pentru sprijinirea acestor ţări în parcursul european.

Parlamentul face apel la continuarea sprijinului european pentru avansarea parcursului european al Georgiei, inclusiv prin acordarea statutului de stat candidat la aderare, „ţinând cont de orientarea clar pro-europeană a cetăţenilor acestui stat”. Parlamentul român „încurajează” continuarea eforturilor Georgiei în vederea implementării recomandărilor Comisiei Europene”, relatează presa de la București.

Se mai precizează că Parlamentul României îşi reafirmă sprijinul pentru avansarea procesului de extindere în Balcanii de Vest „pe baza meritelor candidaţilor în îndeplinirea angajamentelor asumate, a ataşamentului faţă de valorile europene şi a unei opţiuni strategice pro-europene clare”.

Conform rezoluţiei, Parlamentul îşi reiterează disponibilitatea de a coopera şi de a acorda sprijin Parlamentelor statelor candidate şi potenţial candidate pentru avansarea proceselor de aderare. În textul rezoluţiei se invocă dreptul oricărui stat suveran de a decide cu privire la politica sa externă şi la aranjamentele de securitate corespunzătoare intereselor naţionale”, a comunicat presa română.

***

În iunie 2022, Uniunea Europeană a acordat Republicii Moldova și Ucrainei statutul de candidat la aderare. În schimb, a negat Georgiei acest statut, cerând mai multe reforme de la Tbilisi. Pentru a trece la pasul următor, care este deschiderea negocierilor de aderare, Comisia Europeană a definit 9 condiționalități pentru Chișinău, între ele lupta împotriva corupției larg răspândite şi reformele judiciare.

În noiembrie 2023, Comisia Europeană a recomandat Uniunii Europene să înceapă discuțiile privind aderarea Republicii Moldova. Decizia finală va fi luată de Consiliul European, în cadrul summitului șefilor de state și de guverne din țările UE. Acesta va avea loc, la Bruxelles, la 14-15 decembrie.

Autoritățile de la Chișinău au declarat principalul obiectiv – aderarea Republicii Moldova la UE până în anul 2030.

În noiembrie 2023, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene Nicu Popescu declarat că Republica Moldova este lider, dintre toate statele candidate la aderarea la Uniunea Europeană, pe partea tehnică de transpunere/implementare IQ-ului comunitar, progreselor în domeniul legislativ. Totodată, potrivit oficialului, „Republica Moldova a reușit să avanseze substanțial pe cel mai mare număr de capitole, 9 din 33 de capitole”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

clujust.ro

Avocații au intrat în grevă generală, dar anunță excepții: „Situația poate fi soluționată numai de Maia Sandu”

A început greva generală a avocaților din Republica Moldova, care va dura până la Congresul Extraordinar al Avocaților din 25 iulie. În urma discuțiilor purtate luni, 14 iulie, cu autoritățile, la Ministerul Justiției, s-au stabilit unele excepții de la grevă, pentru a asigura continuitatea asistenței juridice.

Potrivit unui comunicat al Uniunii Avocaților din Republica Moldova (UARM), la ședință au participat reprezentanți ai organizației, ai Ministerului Justiției, Parlamentului, Aparatului Președintei Republicii Moldova, Consiliului Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat (CNAJGS), avocați și consilierul prim-ministrului.

„În cadrul discuțiilor, reprezentanții Uniunii Avocaților au prezentat informația privind situația gravă creată în profesia de avocat în legătură cu adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a amendamentului deputatului Efimia Bandalac cu privire la avocatură, fără consultarea profesiei de avocat, fapt care aduce atingere gravă independenței, libertății și autonomiei profesiei de avocat, iar în consecință afectează dreptul cetățeanului la asistență juridică calificată. La fel, au fost descrise blocajele în aplicarea legii cu privire la avocatură, legate de modificările operate prin acest amendament”, se menționează în comunicat.

În cadrul discuțiilor, președintele UARM, Dorin Popescu, a declarat că greva a fost inițiată și pentru a forța deschiderea unui dialog instituțional:

„Decizia privind greva a fost luată inclusiv pentru a convinge autoritățile să accepte un dialog deschis – fapt care s-a realizat”, a spus Popescu.

Totodată, el a menționat că avocații vor decide asupra pașilor următori în cadrul Congresului Extraordinar al Avocaților din 25 iulie.

Reprezentanții Parlamentului au admis că au greșit când au propus amendamentul la Lege, fără a consulta profesia de avocat și regretă că nu a fost respectată procedura de adoptare a legii.

Secretarul General al Parlamentului a precizat că legea adoptată fiind o lege organică, aceasta nu mai poate fi modificată de actualul legislativ la moment, iar orice ajustare se poate face doar într-o legislatură viitoare.

Avocații consideră că soluționarea situației este posibilă doar prin nepromulgarea legii de către președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, motiv pentru care revendicarea privind nepromulgarea legii rămâne actuală.

„Toți participanții au fost de acord că revendicarea avocaților privind nepromulgarea legii adoptate poate fi soluționată numai de președinta Republicii Moldova, doamna Maia Sandu”, precizează UARM.

Reprezentanții CNAJGS au semnalat că acceptă dreptul avocaților la grevă, însă, această situație poate afecta grav accesul la justiție a persoanelor vulnerabile. În context, Uniunea a stabilit că greva generală se menține, cu câteva excepții. Astfel, avocații vor putea interveni în următoarele situații:

  • acțiuni procesuale privind reținerea;
  • demersuri privind aplicarea sau prelungirea măsurilor preventive (arest, arest la domiciliu, control judiciar);
  • cauze privind violența în familie;
  • procese cu participarea minorilor;
  • cauze ce implică cetățeni străini sau apatrizi aflați în custodia statului.

UARM a respins propunerea Ministerului Justiției de a crea un grup de lucru comun în context electoral, argumentând că „o astfel de structură ar fi trebuit instituită anterior promovării modificărilor legislative”.

În comunicat se mai arată că prevederile controversate – precum includerea reprezentanților Ministerului Justiției în comisiile interne ale Uniunii și interzicerea mandatelor succesive – nu se regăsesc în practica statelor membre ale Uniunii Europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: