parlament.md

Votul de „încredere” a devenit de „neîncredere”. Cum argumentează socialiștii și comuniștii revocarea lui Grosu (DOC)

Deputații comuniști și socialiști au înregistrat proiectul de hotărâre pentru adoptarea „Declarației de exprimare a votului de neîncredere față de președintele Parlamentului”. Ei au menționat în proiect că Igor Grosu ar încălca „sistematic cadrul normativ în vigoare” și că deputaților din opoziție le sunt îngrădite drepturile „de a-și expune opinia”. Potrivit comuniștilor și socialiștilor, în Parlament s-ar „compromite valorile democratice și statul de drept”. 

Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au înregistrat la Parlament „Proiectul de hotărâre pentru adoptarea Declarației de exprimare a votului de neîncredere față de președintele Parlamentului”. 21 de deputați și-au depus semnătura în proiect.

În proiect și-au depus semnătura: Vlad Batrîncea, Grigore Novac, Oleg Reidman, Vladimir Odnostalco, Eduard Smirnov, Tatiana Cunețchi, Valeriu Muduc, Inga Sibova, Adela Răileanu, Radu Mudreac, Corneliu Furculiță, Elena Beleacova, Alla Pilipețcaia, Said Amaev, Fiodor Gagauz, Constantin Starîș, Petru Burduja, Diana Caraman, Alla Darovannaia, Bogdat Țîrdea și Ivanna Koksal. Nu se regăsesc printre semnatari următorii deputați ai blocului: Adrian Albu, Zinaida Greceanîi, Nicolai Rusol, Chiril Tatarlî și Vladimir Voronin.

Parlamentarii au menționat că Grosu ar încălca „sistematic cadrul normativ în vigoare, precum și drepturile fundamentale derivate din principiul pluralismului politic consacrate prin Constituția Republicii Moldova”.

„Se constată că acțiunile președintelui Parlamentului în timpul ședințelor în plen a Parlamentului se caracterizează prin subminarea principiilor dezbaterilor parlamentare, etică și cultură parlamentată. Îngrădirea dreptului deputaților din opoziție de a-și expune opinia compromite valorile democratice și statul de drept. În asemenea circumstanțe, apare necesitatea demarării procedurilor legale privind revocarea președintelui Parlamentului”, au comunicat deputații blocului.

S-a mai precizat că „prezenta hotărâre a fost elaborată de către deputații din fracțiunea parlamentară a Blocului Socialiștilor și Comuniștilor, ca urmare a subminării consecvente a statului de drept prin subminarea principiilor dezbaterilor parlamentare, etică și cultură parlamentară de către președintele Parlamentului, dl Igor Grosu”.

Amintim că, pe 13 iunie, deputații Denis Ulanov, Vasile Bolea, Marina Tauber, Reghina Apostolova, Alexandr Nesterovschi, Irina Lozovan și Vadim Fotescu au blocat tribuna centrală din plenului Parlamentului, în timpul ședinței plenare. Parlamentarii – afiliați oligarhului fugar Ilan Șor – au protestat în acest mod față de gestul președintelui Parlamentului, Igor Grosu, care nu i-a permis lui Denis Ulanov să facă o luare de cuvânt pe marginea unui proiect de lege dezbătut în ședință. În rezultat, majoritatea parlamentară PAS a adoptat o sancțiune față de cei șapte deputați, prin care le-a fost interzisă participarea la următoarele cinci ședințe plenare. Detalii AICI.

A doua zi, în fața Parlamentului, deputații afiliați oligarhului fugar Ilan Șor au protestat. Alături de mai mulți manifestanți, aceștia și-au exprimat nemulțumirea în legătură cu decizia de a le fi interzisă participarea la următoarele 5 ședințe plenare. Totodată ei au anunțat că vor propune Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, spre semnare, o inițiativă cu privire la revocarea președintelui Parlamentului Igor Grosu.

Între timp, în aceeași zi – la ședința Parlamentului, socialistul Vlad Batrîncea a cerut includerea pe ordinea de zi a unui proiect prin care Blocul Comuniștilor și Socialiștilor își exprimă vot de „încredere” față de activitatea lui Igor Grosu. În reacție, Grosu a spus că „încrederea” deja i-a fost oferită, totodată proiectul nu poate fi inclus pe ordine deoarece aceasta a fost aprobată în ajun. Ulterior, socialiștii și comuniștii au părăsit ședința Parlamentului. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

„O să vedem ce are sub fustă“. Peste 2 200 de cazuri de discurs sexist din partea politicienilor în campania electorală

În contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie, în mediul online s-au înregistrat cel puțin 2 281 de cazuri de discurs sexist din partea concurenților electorali. Datele se conțin într-un raport de monitorizare realizat de Asociația Gender-Centru și Platforma pentru Egalitate de Gen, în parteneriat cu Promo-LEX și UN Women Moldova.

Monitorizarea este bazată pe 11 711 postări pe Facebook ale reprezentanților a 19 partide și blocuri electorale, dar și ale 4 candidați independenți.

Potrivit raportului, au fost documentate 2 281 de cazuri de discurs și comportament sexist în 33 de campanie electorală.

Datele arată că 89% dintre cazurile de sexism identificate în campania electorală au fost de severitate redusă, 9% de severitate moderată și doar 2% de severitate ridicată.

Discursul sexist de severitate redusă (89%), se manifestă prin: adresări precum „dragi moldoveni”, „cetățeni”, „membrii partidului” sau autoidentificarea femeilor la masculin („sunt candidat independent”). (…) Discursul sexist de severitate moderată, combină ironia cu prejudecata și perpetuează imaginea femeii ca fiind nepotrivită pentru viața publică. „Femeile trebuie protejate, nu implicate în luptele politice”, se afirmă într-o postare cu tentă paternalistă, în timp ce într-o altă declarație se sugerează că o candidată „nu are copii, deci nu poate înțelege problemele reale ale țării”. (…) Cele 57 de cazuri de discurs sexist de severitate ridicată, deși minoritare ca număr, au cel mai mare impact simbolic și social. În această categorie se înscriu insulte sexualizate, amenințări și apeluri la excludere. Printre exemplele documentate se numără expresii precum „Aceasta are isterici… se comportă ca o femeie la menopauză”, „Sandu își dă jos masca… o să vedem ce are sub fustă” sau „A uitat gustul mădularului””, au menționat autorii raportului.

Documentul mai arată că fenomenul traversează întreg spectrul politic – de la stânga la dreapta, de la partide mari la formațiuni marginale. „Cele mai înalte niveluri de utilizarea a discursului sexist , de peste 35% din totalul postărilor partidului, au fost înregistrate la PP Moldova Mare (57,1%), PSDE (48,3%), BE Patriotic (37,0%) și PP Respect Moldova (35,5%). Partidul Liberal (36,2%) și PP CUB (34,7%) au avut o incidență comparabilă, în timp ce PP PAS (33,9%) și PP AUR (30,6%) demonstrează că sexismul nu ține de ideologie, ci de o cultură politică încă marcată de prejudecăți de gen”, au subliniat autorii raportului.

De asemenea, datele relevă că aproximativ 70% dintre cazurile identificate au vizat femei – politiciene, jurnaliste, activiste sau candidate independente. Cele mai frecvent atacate sunt femei aflate în funcții de conducere sau cu vizibilitate publică.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: