Guvernul condus de Alexandru Munteanu a depășit pe 8 februarie pragul simbolic al „primelor 100 de zile” de activitate. Premierul a refuzat însă să prezinte un bilanț al acestei perioade, calificând tradiția drept depășită. În acest context, NewsMaker a trecut în revistă prioritățile anunțate de Munteanu la preluarea mandatului și a analizat ce a reușit și ce nu a reușit executivul în primele 100 de zile, precum și motivele pentru care unii experți îl consideră un guvern „temporar”.
De unde vine tradiția „primelor 100 de zile”
Expresia „primele 100 de zile” a intrat în uz acum aproape un secol, după ce președintele SUA Franklin Roosevelt a prezentat un raport despre această perioadă a mandatului său. Ulterior, „data” a căpătat o semnificație simbolică, fiind asociată cu capacitatea primelor persoane în stat de a da tonul, de a-și demonstra leadershipul și de a veni cu inițiative importante. Tradiția evaluării primelor 100 de zile de activitate ale unui guvern sau ale unui președinte este specifică în special Statelor Unite, dar a fost preluată și în multe alte țări. Nici Republica Moldova nu a făcut excepție de la această practică.
Astfel, în 2021, președinta Maia Sandu a prezentat un raport privind primele 100 de zile ale mandatului său prezidențial. Tot în acel an, un bilanț la împlinirea a 100 de zile de activitate a fost prezentat și de șefa primului guvern PAS, Natalia Gavrilița. În schimb, următorul premier, Dorin Recean, a refuzat să vină cu un astfel de raport. Actualul prim-ministru, Alexandru Munteanu, a declarat anterior că nu intenționează să urmeze tradiția „primelor 100 de zile”, pe care a calificat-o drept „depășită” și, dintr-un motiv oarecare, „sovietică”.
Cu toate acestea, jurnaliștii, experții și politicienii din opoziție, de regulă, nu lasă să treacă neobservată această dată, dar aleg să treacă în revistă cu ce s-au remarcat, în primele 100 de zile, politicienii ajunși la putere.
Economie
La preluarea funcției de prim-ministru, Alexandru Munteanu a indicat dezvoltarea și creșterea economică drept una dintre principalele priorități ale cabinetului său. De altfel, același obiectiv a fost invocat și de guvernele anterioare. Cu toate acestea, în ultimii ani, economia Republicii Moldova a cunoscut mai degrabă o perioadă de stagnare decât una de dezvoltare.
Expertul economic Veaceslav Ioniță consideră, totuși, că cabinetul Munteanu va avea mai mult noroc decât cel precedent: „Economia se recuperează treptat după șocurile provocate de crizele energetice. Există premise pentru îmbunătățirea situației, dar acest lucru cu greu poate fi numit meritul actualului guvern”.
La capitolul realizări ale guvernului Munteanu, potrivit expertului, poate fi menționată lansarea bursei de energie electrică. „În general, Moldova face progrese mari în tranziția către energia verde. Ceea ce multe țări europene au realizat în 10–15 ani, Moldova a reușit în cinci ani”, a menționat Ioniță.
Primele 100 de zile ale guvernului Munteanu au fost marcate de reforme mai puțin populare. Cabinetul a anunțat introducerea taxelor pentru achizițiile de pe marketplace-uri cu o valoare de până la 150 de euro, care anterior nu erau impozitate. Noile reguli urmează să intre în vigoare în vara anului 2026. Totodată, dezbateri intense a generat și majorarea impozitului pe bunurile imobiliare, ca urmare a reevaluării acestora. „Guvernul se află într-o situație deloc simplă: veniturile scad, iar cheltuielile cresc. Deficitul se mărește și, pentru a corecta situația, este necesară creșterea veniturilor. Exact cu asta se ocupă guvernul: caută resurse pentru majorarea veniturilor bugetare. Sarcina este una nobilă, dar este explicată absolut greșit. Guvernul are o comunicare foarte slabă [cu societatea]”, consideră Ioniță.
Printre punctele slabe ale actualului cabinet, potrivit expertului, se numără și influența care persistă din perioada guvernelor anterioare. „Aceasta este vizibilă și poate demotiva puternic noii miniștri”, afirmă Ioniță. Potrivit lui, fosta echipă guvernamentală continuă să exercite influență asupra deciziilor actualului executiv, iar „dacă mediul de afaceri are de rezolvat anumite chestiuni, este direcționat către reprezentanții vechii echipe”.
Expertul economic Victor Ciobanu a declarat, la rândul său, că economia Republicii Moldova este una inerțială: „Ceea ce la noi este numit oficial creștere reprezintă, în realitate, o evoluție general-regională”. Potrivit acestuia, Moldova ar trebui să se concentreze pe crearea unor puncte de creștere – adevărate „locomotive” ale economiei, însă, deocamdată, nu există premise pentru acest lucru. „Premierul Munteanu a început destul de dinamic, prin prezentarea sa și a programului de guvernare. Ulterior însă a intervenit rutina, iar idei noi, inovatoare, nu am mai auzit”, a spus Ciobanu. Totodată, el a calificat drept importantă declarația ministrului Economiei, Eugen Osmochescu, privind crearea unei bănci de dezvoltare: „Aceasta ar putea fi utilă pentru gestionarea celor 1,9 miliarde de euro oferite de Uniunea Europeană”.
Comunicare
Ciobanu, la fel ca și Ioniță, consideră că un mare minus al guvernului rămâne comunicarea slabă: „Poate că unele idei interesante apar în adâncurile Ministerului Economiei, dar noi nu știm despre ele. Guvernul este ca un arici în ceață. Parcă fac ceva, dar detaliile sunt puțin cunoscute”.
Comunicarea slabă a actualului cabinet este, într-adevăr, vizibilă. Înainte de a fi numit în funcția de prim-ministru, Alexandru Munteanu nu a fost politician și nici o figură publică. Nivelul de notorietate al candidatului la funcția de premier era unul foarte scăzut.
După începerea activității noului guvern, echipa lui Munteanu a făcut câțiva pași pentru a crește vizibilitatea premierului. Astfel, a fost intensificată prezența cabinetului pe rețelele sociale, inclusiv prin utilizarea formatelor video scurte, populare, dar nu întotdeauna preferate de funcționari: TikTok-uri și Reels-uri. Spre deosebire de fostul premier Dorin Recean, Alexandru Munteanu este destul de activ în acest tip de comunicare. Pe de altă parte, comentând situația cu poleiul din țară și răspunzând criticilor primarului capitalei, Ion Ceban, Munteanu a declarat: „Noi nu suntem un guvern de TikTok și Instagram” și i-a îndemnat pe cei care critică pe rețelele sociale „să ia lopețile în mâini și să înceapă să facă ceva”.
Calitatea comunicării a fost afectată negativ și de absența îndelungată a unui purtător de cuvânt al guvernului Munteanu. Mult timp, această funcție a rămas vacantă. Abia la trei luni după depunerea jurământului guvernului, în această funcție a fost numită jurnalista postului public de televiziune Moldova 1, Daniela Crudu.
Integrare europeană
Integrarea europeană reprezintă o altă prioritate anunțată de actualul guvern. În acest sens, cabinetul continuă politica promovată de predecesorii săi. Una dintre cele zece sarcini ale noului executiv, enunțate de premierul Munteanu pe 11 noiembrie, în cadrul conferinței dedicate integrării europene, vizează consolidarea parteneriatelor bilaterale. Politica în Europa se schimbă: ratingurile partidelor de dreapta, cândva puțin populare în Europa, au început să crească și ocupă tot mai mult spațiu în arena politică europeană.
Unul dintre acești politicieni este președintele Poloniei, Karol Nawrocki. Maia Sandu a avut o întrevedere cu acesta la Varșovia, pe 26 ianuarie. Expertul politic Ian Lisnevschi consideră că întâlnirea reflectă flexibilitatea actualei puteri. „Este un semn foarte bun. Poate că peste un an președinta Sandu va deveni liderul unei mișcări conservatoare. Cine știe”, a declarat expertul.
Per ansamblu, expertul consideră că guvernul Munteanu face pași reușiți în construirea relațiilor bilaterale. „De exemplu, cu Ungaria și cu țările baltice, ai căror președinți ai parlamentelor au fost prezenți recent la deschiderea sesiunii de primăvară-vară a Parlamentului Republicii Moldova. Relațiile bilaterale sunt foarte importante în contextul integrării europene. Una este să construiești relații cu instituțiile europene (Parlamentul European, Comisia Europeană) și cu totul alta este să le construiești cu state individuale”, a subliniat expertul.
Expertul IPRE, diplomatul Daniel Vodă, susține că țările baltice, la fel ca și statele Europei Centrale (Polonia, Ungaria, Cehia), ar trebui să reprezinte un reper pentru Republica Moldova. Totodată, el vorbește importanța relațiilor bilaterale, în special cu țările vecine: România și Ucraina. „România este principalul avocat, partener strategic și susținător al cursului european al țării noastre. Proiectele bilaterale în domeniul infrastructurii, energiei și comunicațiilor trebuie să rămână în centrul diplomațiilor ambelor state. Nu mai puțin importantă este și Ucraina – reper-cheie al securității regionale. Negocierile de pace și eforturile internaționale pentru oprirea războiului reprezintă un interes strategic direct pentru Moldova”, a spus expertul.
În același timp, Vodă consideră că diplomația moldovenească trebuie să iasă dincolo de „cercul european tradițional” – spre „țări precum China, India, Coreea de Sud, Orientul Mijlociu, precum și America Latină și America de Sud, unde există potențial investițional și interes pentru cooperare”.
Între timp, relațiile Chișinăului cu Washington ridică semne de întrebare. Autoritățile Republicii Moldova au reușit să mențină o cooperare strânsă cu administrația fostului președinte al SUA, Joe Biden, însă odată cu revenirea lui Donald Trump geopolitica Casei Albe s-a schimbat. În primele 100 de zile ale guvernului Munteanu, Statele Unite au suspendat eliberarea vizelor de imigrare pentru cetățenii Republicii Moldova, iar președinta Maia Sandu nu a fost invitată la Consiliul pentru pace anunțat de Trump. Aceste evoluții au generat întrebări suplimentare privind relațiile dintre Chișinău și Washington.
Comentând această situație într-o emisiune televizată, pe 5 februarie, președinta Maia Sandu a menționat că principala prioritate externă pentru Moldova rămân relațiile cu UE. „Cu Statele Unite avem o cooperare bună. Există un ambasador care ne reprezintă acolo”, a declarat președinta.
Vodă consideră că Moldova depune eforturi pentru consolidarea relațiilor cu Washingtonul. „Declarațiile privind sprijinul financiar – aproximativ 135 de milioane de dolari pentru dezvoltarea infrastructurii energetice și 35 de milioane de dolari în domeniul securității – confirmă interesul Washingtonului. Totodată, se resimte lipsa unor contacte politice bilaterale stabile, capabile să transforme aceste angajamente într-un dialog strategic constant, care să depășească cadrul comunicării prin intermediul ambasadelor și al organelor legislative ale ambelor țări”.
Expertul a remarcat, de asemenea, „decizia istorică” a cabinetului Munteanu privind retragerea din CSI. „Deși este un pas întârziat și putea fi făcut încă în perioada guvernelor proeuropene de după 2009, acesta marchează un moment necesar de claritate juridică și politică. Beneficiile acordurilor CSI au fost deja analizate și, de facto, reduse la zero în mandatele guvernelor precedente Recean și Gavrilița, iar decizia actuală are în mare parte un caracter simbolic și este orientată spre eliminarea disonanței dintre obiectivul declarat al integrării europene și apartenența formală la o organizație care s-a transformat într-o rămășiță geopolitică”, spune Vodă.
„Următoarea etapă va fi un test al capacității guvernului Munteanu de a transforma deciziile simbolice într-o politică externă cu impact real asupra economiei și societății. Mobilizarea și succesul diplomației economice moldovenești pot deveni un sprijin serios pentru agenda investițională declarată de acest guvern”, a conchis expertul.
Guvern temporar?
Ian Lisnevschi consideră că realizările din primele 100 de zile ale guvernului Munteanu nu sunt deosebit de consistente, întrucât acesta ar fi un guvern „temporar”. „Consider că acest cabinet este unul de tranziție. Mai aproape de alegeri vom vedea un nou premier, mai dinamic, care se va ocupa de campania electorală”, este de părere expertul. Potrivit lui, un indicator al instabilității guvernului este faptul că acesta nu este complet format. Actualul cabinet suferă de un deficit de cadre, a precizat el.
O altă problemă serioasă – lipsa de încredere. „Guvernul trebuie să beneficieze de încredere. Altfel, chiar și cele mai bune inițiative vor fi percepute de societate cu scepticism. Pentru a asigura încrederea, cabinetul trebuie să garanteze securitatea socială, economică și psihologică. Aceste obiective necesită mai mult de cinci ani. A le îndeplini în trei-patru ani, în condițiile unui deficit de cadre, este practic imposibil. Putem privi exemplul Finlandei: înainte de a se apuca de reforme serioase, ei au consolidat stabilitatea socială și economică, asigurând astfel încrederea societății”, a menționat Lisnevschi.
Că peste câteva luni guvernul Munteanu va demisiona a declarat și liderul partidului „Democrația Acasă”, deputatul Vasile Costiuc. Totuși, președintele Parlamentului și liderul partidului de guvernământ PAS, Igor Grosu, a dezmințit această informație.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
