jurnal.md

Zece apartamente, două case și patru mașini. Declarația de avere a noului deputat PDM, Radu Rebeja

Noul deputat din partea fracțiunii Partidului Democrat din Moldova (PDM), Radu Rebeja, și-a depus ieri, 17 ianuarie, la Autoritatea Națională de Integritate (ANI) declarația de avere. Potrivit documentului, fostul sportiv deține 10 apartamente, două case și patru mașini, dar și o afacere estimată la aproape șase milioane de lei.

Radu Rebeja a declarat pentru anul 2019 venituri de 15 mii de lei de la propria Academie de Fotbal „Rebeja-Limps” și 203 mii lei din salariul primit de la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, unde a fost secretar de stat.

Acesta are în proprietate un teren estimat la 1,3 milioane lei, altul luat în folosință cu un cost de 612 mii lei și încă unul care nu a fost evaluat.

De asemenea, Rebeja are o casă, cumpărată în 2003 cu 2,5 milioane lei, o altă casă de 83 de metri pătrați, valoarea căreia nu este indicată și zece apartamente. Dintre acestea, cel mai mare are o suprafață de 103 metri pătrați, fiind cumpărat în 2017 cu 267 mii euro. Un alt apartament de 90 de metri pătrați a fost cumpărat tot în 2017 cu 84 500 euro, altul de 71 metri pătrați, cumpărat în 2015 cu 1,5 milioane de lei și unul de 61 metri pătrați, cumpărat anul trecut cu 787 mii lei. Celelalte apartamente sunt mai mici ca suprafață și costă mai puțin pe piață.

De asemenea, Radu Rebeja indică la capitolul „altă avere imobiliară” un bun de 308 metri pătrați, cumpărat în 2016 cu 570 de mii de euro și un alt spațiu de aproape 700 de metri pătrați, estimat la 354 500 lei.

Radu Rebeja are în proprietate și patru mașini. Cea mai scumpă este un „Porsche Cayenne”, cumpărat în 2012 cu 1,2 milioane lei. Acesta mai deține un „Hyundai Tucson”, o „Skoda Fabia” și un „Opel”, cumpărate în 2017 cu 28 500 euro, în 2010 cu 110 mii de lei și în 2014 cu 120 mii de lei.

În conturi bancare, familia Rebeja păstrează 7800 euro și aproape 400 de mii de lei.

Rebeja are și afaceri, declară două companii „Pro Soccer Group” și „Avent”, dar nu indică venituri din activitatea acestora în 2019.

Amintim că Radu Rebeja a devenit noul parlamentar din partea PDM, după ce Constantin Botnari și-a depus mandatul de deputat. În 19 decembrie, Curtea Constituțională a validat mandatul acestuia.

Fostul fotbalist moldovean Radu Rebej, s-a plasat pe locul 18 pe lista PDM, după alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, când a candidat în circumscripția națională la funcția de deputat în parlamentul Republicii Moldova.

Amintim că el a fost demis din funcția de secretar de stat al Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, în luna august 2019.

Anterior, Radu Rebeja a fost vicepreședinte al FMF însă a plecat din funcție acum 5 ani când a decis să candideze pentru funcția de președinte a forului fotbalistic. În 2015 a fost consilier de stat în echipa ex-premierului Chiril Gaburici.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: