telegraph.md

(DOC) Termenul de examinare a cererilor pentru cetățenia Moldovei ar putea crește. 70% dintre solicitanți sunt ruși

Procedura de obținere a cetățeniei Republicii Moldova ar putea dura mai mult timp. Cancelaria de Stat a supus consultărilor publice un proiect de lege care prevede extinderea termenelor de prestare a serviciilor pentru determinarea apartenenței la cetățenia Republicii Moldova de la 20 de zile lucrătoare până la 6 luni, iar pentru recunoașterea solicitanților drept cetățeni ai țării noastre – din ziua adresării până la 6 luni. Inițiativa este argumentată prin faptul că, odată cu ridicarea stării de urgență și continuarea invaziei ruse din Ucraina, procedura actuală de dobândire a cetățeniei moldovenești nu asigură un nivel eficient de siguranță. Datele statistice arată că 70% din numărul cererilor depuse în ultimii doi ani vin din partea cetățenilor ruși, iar 20% – ucraineni.

În nota informativă a proiectului de lege se menționează că situația geopolitică din regiune, generată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, a influențat la sporirea numărului de persoane care aplică la cetățenia Republicii Moldova, în special ruși și ucraineni. Potritivit documentului, în ultimii doi ani, din numărul total de solicitanți ai cetățeniei Republicii Moldova peste 70% îl constituie cetățenii Federației Ruse și circa 20 % cetățenii Ucrainei.

Documentul menționează că, în unele cazuri, autoritățile au depistat tentative de obținere a cetățeniei moldovenești prin fraudă.

Urmare examinării cererilor pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin recunoaștere au fost identificate tentative de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin fraudă, în baza documentelor de proveniență necunoscută prezentate de către solicitanți, care au fost prevenite datorită verificării autenticității acestor documente prin interpelarea autorităților emitente și avizării cererilor respective de către Serviciul de Informații și Securitate”, se arată în nota informativă.

Potrivit regulementului actual, termenul de examinare a cererilor privind recunoaşterea cetăţeniei nu poate depăşi 6 luni. Determinarea apartenenței la cetățenia Republicii Moldova, efectuată de Agenția de Servicii Publice (ASP), se prestează în termen de 20 de zile lucrătoare. Iar serviciul pentru recunoașterea persoanelor cetățeni ai Republicii Moldova se prestează în ziua adresării.

Totuși, în perioada 24 februarie 2022 – 31 decembrie 2023 – când țara s-a aflat în stare de urgență – s-a aplicat o metodă diferită de obținere a cetățeniei moldovenești. Atunci, prin dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale, persoanele care solicitau obținerea cetățeniei Republicii Moldova prezentau suplimentar la documentele prevăzute de cadrul legal, autobiografia și certificatul de cazier judiciar. Cererile solicitanților cu documentele aferente se avizau de către Serviciul de Informații și Securitate.

Astfel, în nota informativă se indică faptul că, odată cu ridicarea stării de urgență, procedura standard nu asigură nivelul adecvat de siguranță în prevenirea cazurilor de recunoaștere a persoanelor cetățeni ai Republicii Moldova, în situațiile în care acestea prezintă pericol pentru securitatea națională și ordinea publică”. Documentul stipulează că impedimentul de bază constă în „termenele restrânse” de prestare a serviciilor pentru determinarea apartenenței la cetățenia Republicii Moldova și pentru recunoașterea solicitanților drept cetățeni ai țării noastre.

Prin urmare, proiectul de lege propune extinderea termenului de prestare a serviciilor pentru determinarea apartenenței la cetățenia Republicii Moldova – de la „20 de zile lucrătoare” la „până la 6 luni”. Totodată, se propune prelungirea termenului pentru recunoașterea persoanelor cetățeni ai Republicii Moldova – de la „din ziua adresării” în „6 luni”.

Proiectul de lege a fost publicat pentru consultări publice pe 15 ianuarie și urmează a fi consultat până pe 25 ianuarie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Mediului al Republicii Moldova

Zimbri, stejari seculari, castori: Moldova în cifre și informații de Ziua Mondială a Rezervațiilor Naturale

Rezervația Științifică „Codrii” este cea mai veche arie naturală protejată din Republica Moldova. În Rezervația Naturală „Plaiul Fagului”, la doar o oră distanță de Rezervația „Codrii”, se găsesc cei mai înalți și mai vechi fagi din țară, unii având până la 150 de ani. În Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” trăiesc 7 zimbri. Tot aici este cea mai mare suprafață de stejari seculari din țară. Informațiile au fost comunicate de Ministerul Mediului pe 11 ianuarie, cu ocazia Zilei Mondiale a Rezervațiilor Naturale și a Ariilor Protejate.

Potrivit Ministerului Mediului, Rezervația Științifică „Codrii” este cea mai veche arie naturală protejată din țară și a fost creată pentru a păstra ecosisteme forestiere reprezentative pentru zona centrală a țării.

La doar o oră distanță de Rezervația „Codrii” se află Rezervația Naturală „Plaiul Fagului”, creată pentru protejarea fagului și a cerbului nobil, a adăugat ministerul. „Deși fagul reprezintă doar 6% din totalul arborilor, aici se găsesc cei mai înalți și mai vechi fagi din Republica Moldova, unii cu vârste de până la 150 de ani. Rezervația adăpostește peste 900 de specii de plante, dintre care 115 sunt incluse în Cartea Roșie, precum și numeroase specii de mamifere și păsări. Tot de aici își are izvorul râul Bîc”, a declarat Ministerul Mediului.

Tot în zona centrală a țării se regăsește Parcul Național „Orhei”. „Parcul cuprinde teritorii din raioanele Orhei, Strășeni, Călărași și Criuleni și este organizat în patru zone funcționale: de protecție strictă – nu sunt permise niciun fel de intervenții, de recreere limitată – doar în zonele amenajate, de recreere și zonă economică tradițională – Orheiul Vechi și satele din jur”, a adăugat ministerul.

Spre nordul Republicii Moldova se află Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”. „Aici trăiesc 7 zimbri. Cel mai vârstnic exemplar a fost adus din Polonia în anul 2004. Tot aici este cea mai mare suprafață de stejari seculari din țară. În rezervație se găsește și „Țara Bâtlanilor” care adăpostește una dintre cele mai mari colonii de stârci și egrete din Europa”, a comunicat Ministerul Mediului.

În sudul Republicii Moldova se află Rezervația „Prutul de Jos”. „Râul Prut, Lacul Beleu, pajiștile și pădurile de luncă creează un mozaic natural care oferă adăpost pentru mii de păsări, peste 20.000 de exemplare fiind observate pe parcursul anului. Mai mult, după aproape 30 de ani, ne bucurăm din nou de revenirea castorului în această zonă”, a precizat ministerul.

În fiecare an, pe data de 11 ianuarie, în întreaga lume este marcată Ziua Mondială a rezervațiilor Naturale și a Zonelor Protejate. Această sărbătoare a fost aniversată pentru prima oară în anul 1997, la inițiativa mai multor asociații internaționale de activism ecologic. Conform Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat, în țara noastră sunt înregistrate 63 de rezervații naturale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: