Ucraina a impus restricții împotriva Rosneft și Lukoil: sancțiuni sincronizate cu SUA

Ucraina a sincronizat măsurile sale de sancțiuni cu cele ale SUA, impunând restricții împotriva companiilor petroliere rusești „Rosneft” și „Lukoil”. Anunțul a fost făcut de președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, pe 30 noiembrie. Totodată, el a anunțat introducerea unor sancțiuni împotriva persoanelor implicate în dezvoltarea și producția dronelor rusești.

„În cadrul pachetului, sincronizat cu Statele Unite, Ucraina a aplicat sancțiuni împotriva a 26 de persoane juridice din Rusia, legate de sectorul energetic. Printre acestea se numără compania „Rosneft”, întreprinderile acesteia, precum și companiile care fac parte din grupul „Lukoil””, se arată în comunicatul biroului președintelui Ucrainei.

Al doilea decret introduce sancțiuni împotriva a 36 de persoane fizice și 13 persoane juridice, implicate în producția, instruirea și exploatarea dronelor rusești. Printre acestea se numără, în special, persoane implicate în activitatea centrului „Rubicon”, care testează noi modele de armament și participă la acțiuni militare împotriva Ucrainei.

Sancțiunile prevăd blocarea activelor, interzicerea operațiunilor comerciale, încetarea activității sau suspendarea licențelor și a altor autorizații, precum și interdicția de a participa la privatizări și la achiziții publice.

***

Pe 22 octombrie, SUA au inclus pe lista de sancțiuni două dintre cele mai mari companii petroliere ruse – Rosneft și Lukoil – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. O săptămână mai devreme, sancțiuni similare au fost impuse și de Marea Britanie.

Ca urmare, Lukoil a decis să-și vândă activele din străinătate, afectate de înghețarea fondurilor și interdicția de noi tranzacții. Inițial, activele din Europa și SUA urmau să fie cumpărate de compania elvețiană Gunvor, apropiată prietenului lui Putin, Gennadi Timcenko, însă tranzacția a fost blocată de Washington. Lukoil a cerut mai mult timp pentru vânzare, iar termenul a fost prelungit de SUA până pe 13 decembrie, inițial fiind 21 noiembrie.

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova și ex-director al Rompetrol Moldova, Ion Sturza, a declarat că Lukoil are în Moldova 100 de stații peco, iar în România – 300. „În ambele state, Lukoil are aproximativ 20% din piață de retail. Specificul Moldovei — la motorină deține aproape 50% din import și 100% la jetul de aviație”, a adăugat Sturza.

Pe 12 noiembrie, aeroportul din Chișinău a preluat în administrare, cu titlu gratuit, terminalul petrolier al companiei Lukoil, în baza unui contract de comodat. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că acordul permite continuarea livrărilor de kerosen către sectorul avia și reprezintă o măsură de urgență, în condițiile riscului ca, din 21 noiembrie, Lukoil să nu mai poată furniza și opera terminalul. Pentru a asigura rezervele necesare, autoritățile au anunțat că au negociat cu o companie românească livrarea de combustibil către aeroportul Chișinău. Ministrul Energiei a dat asigurări că, în ciuda situației din jurul companiei petroliere ruse, Moldova este asigurată cu combustibil și stocurile sunt stabile.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Uzina Metalurgică de la Râbnița riscă să rămână fără autorizație? Explicația Inspectoratului pentru Protecția Mediului

Autorizația de mediu a Uzinei Metalurgice Moldovenești din Râbnița expiră astăzi, pe 20 octombrie. Deși întreprinderea a solicitat o nouă autorizație, aceasta nu a fost emisă deocamdată. Eliberarea documentului depinde de finalizarea verificărilor efectuate de Inspectoratul pentru Protecția Mediului, relatează Moldova 1. Potrivit sursei citate, până la obținerea actului, uzina nu va putea efectua operațiuni de import și export de materii prime și deșeuri.

Potrivit sursei citate, uzina nu a solicitat prelungirea autorizației vechi, ci eliberarea unei autorizații integrate de mediu, în conformitate cu noile prevederi legislative intrate în vigoare în 2025. Procedura a fost inițiată anul trecut, când întreprinderea a depus un raport de referință, transmis ulterior Inspectoratului pentru Protecția Mediului (IPM) pentru verificare.

În urma primei verificări, au fost identificate anumite nereguli, iar reprezentanții uzinei au comunicat că acestea au fost înlăturate, a explicat directorul Agenției de Mediu, Nicolae Belitei. Ulterior, Agenția de Mediu a solicitat o verificare repetată, dar încă nu a primit concluziile inspectorilor.

Șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Dorin Poverjuc, a declarat că verificările sunt în desfășurare și că nu există deocamdată rezultate noi.

Lipsa unei autorizații de mediu valabile ar putea duce la blocarea importurilor și exporturilor de materii prime și deșeuri ale Uzinei Metalurgice din Râbnița. Asemenea operațiuni pot fi efectuate doar între agenți economici autorizați, a declarat, pentru Teleradio-Moldova, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder. „Cea mai importantă activitate este exportul de deșeuri și importul de materie primă. Acest lucru se poate realiza doar între doi agenți economici autorizați, iar în cazul în care uzina nu va avea o autorizație, aceste operațiuni vor fi, cu siguranță, blocate”, a comunicat Hajder.

Potrivit sursei citate, pentru emiterea noului document, inspectorii trebuie să confrunte informațiile prezentate în raportul de referință cu situația reală din teren. La final, Inspectoratul urmează să comunice Agenției de Mediu dacă raportul poate fi acceptat, trebuie corectat sau este respins.

***

Menționăm că, ultima dată, autorizația de mediu a Uzinei Metalurgice Moldovenești din Râbnița a fost prelungită în octombrie 2025. Agenția de Mediu preciza atunci că termenul a fost prelungit din oficiu, în baza prevederilor Legii privind emisiile industriale. Detalii AICI.

Pe 15 octombrie, vicepremierul Valeriu Chiveri a declarat că prelungirea autorizației nu este doar o chestiune tehnică, ci ține și de procesul de reintegrare a țării. Potrivit oficialului, solicitările de facilități pentru companiile din stânga Nistrului nu pot fi privite separat de problemele nesoluționate de ani de zile, precum respectarea drepturilor copiilor și fermierilor sau accesul jurnaliștilor în regiune. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: