Ucraina a impus restricții împotriva Rosneft și Lukoil: sancțiuni sincronizate cu SUA

Ucraina a sincronizat măsurile sale de sancțiuni cu cele ale SUA, impunând restricții împotriva companiilor petroliere rusești „Rosneft” și „Lukoil”. Anunțul a fost făcut de președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, pe 30 noiembrie. Totodată, el a anunțat introducerea unor sancțiuni împotriva persoanelor implicate în dezvoltarea și producția dronelor rusești.

„În cadrul pachetului, sincronizat cu Statele Unite, Ucraina a aplicat sancțiuni împotriva a 26 de persoane juridice din Rusia, legate de sectorul energetic. Printre acestea se numără compania „Rosneft”, întreprinderile acesteia, precum și companiile care fac parte din grupul „Lukoil””, se arată în comunicatul biroului președintelui Ucrainei.

Al doilea decret introduce sancțiuni împotriva a 36 de persoane fizice și 13 persoane juridice, implicate în producția, instruirea și exploatarea dronelor rusești. Printre acestea se numără, în special, persoane implicate în activitatea centrului „Rubicon”, care testează noi modele de armament și participă la acțiuni militare împotriva Ucrainei.

Sancțiunile prevăd blocarea activelor, interzicerea operațiunilor comerciale, încetarea activității sau suspendarea licențelor și a altor autorizații, precum și interdicția de a participa la privatizări și la achiziții publice.

***

Pe 22 octombrie, SUA au inclus pe lista de sancțiuni două dintre cele mai mari companii petroliere ruse – Rosneft și Lukoil – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. O săptămână mai devreme, sancțiuni similare au fost impuse și de Marea Britanie.

Ca urmare, Lukoil a decis să-și vândă activele din străinătate, afectate de înghețarea fondurilor și interdicția de noi tranzacții. Inițial, activele din Europa și SUA urmau să fie cumpărate de compania elvețiană Gunvor, apropiată prietenului lui Putin, Gennadi Timcenko, însă tranzacția a fost blocată de Washington. Lukoil a cerut mai mult timp pentru vânzare, iar termenul a fost prelungit de SUA până pe 13 decembrie, inițial fiind 21 noiembrie.

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova și ex-director al Rompetrol Moldova, Ion Sturza, a declarat că Lukoil are în Moldova 100 de stații peco, iar în România – 300. „În ambele state, Lukoil are aproximativ 20% din piață de retail. Specificul Moldovei — la motorină deține aproape 50% din import și 100% la jetul de aviație”, a adăugat Sturza.

Pe 12 noiembrie, aeroportul din Chișinău a preluat în administrare, cu titlu gratuit, terminalul petrolier al companiei Lukoil, în baza unui contract de comodat. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că acordul permite continuarea livrărilor de kerosen către sectorul avia și reprezintă o măsură de urgență, în condițiile riscului ca, din 21 noiembrie, Lukoil să nu mai poată furniza și opera terminalul. Pentru a asigura rezervele necesare, autoritățile au anunțat că au negociat cu o companie românească livrarea de combustibil către aeroportul Chișinău. Ministrul Energiei a dat asigurări că, în ciuda situației din jurul companiei petroliere ruse, Moldova este asigurată cu combustibil și stocurile sunt stabile.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Incident la întâlnirea Maiei Sandu cu diaspora din Irlanda: o femeie acuză ca a fost cenzurată și intimidată

O moldoveancă stabilită în Irlanda acuză că i-a fost închis microfonul și că i s-a parafrazat întrebarea în timpul întâlnirii președintei Maia Sandu cu diaspora din Dublin, pe 8 aprilie, după ce a ridicat cazul Ludmila Vartic și a cerut răspundere din partea statului. Olesea Stamati, activistă în sistemul public irlandez de 18 ani, a reușit totuși să se facă auzită înainte ca microfonul să îi fie luat, iar Maia Sandu i-a răspuns că violența împotriva femeilor este „o problemă foarte gravă” și că „cei care se fac vinovați vor fi sancționați”. Stamati a calificat incidentul cu microfonul  drept „inacceptabil și inadmisibil” acuzând că ambasadoarea a intervenit în mod abuziv.

Luând cuvântul în fața președintei, Olesea Stamati a reproșat statului moldovean că a gestionat neprofesionist cazul Ludmila Vartic și că investigațiile inițiale au lăsat de dorit. Aceasta a subliniat că nu ar fi ales să fie prezentă la întâlnire dacă nu ar fi simțit că subiectul trebuie ridicat la cel mai înalt nivel.

„Cazul lui Mila Vartic nu ar fi fost cunoscut dacă nu ieșea în spațiul public. A eșuat statul, a eșuat poliția — pentru că s-au făcut investigații la fața locului foarte neprofesioniste. A eșuat administrația. Vrem să știm care a fost motivul și cine sunt vinovații de acest lucru”, a declarat Stamati.

Activista a adresat întrebări directe președintei despre rolul poliției și al instituțiilor responsabile de combaterea violenței, și a criticat comunicatul de presă al Președinției în care se spunea că „comunitatea a eșuat”, respingând această formulare.

„Dumneavoastră ați ieșit cu un comunicat de presă și ați spus că comunitatea a eșuat. Nu, draga noastră președintă — a eșuat statul. Și cum vreți pe viitor?”, a spus Stamati.

Înainte ca Stamati să își termine expunerea, o angajată a ambasadei i-a luat microfonul. Stamati a postat ulterior pe rețelele de socializare că gestul a fost „inacceptabil și inadmisibil” și că președinta nu a intervenit pentru a opri ce ea a numit un abuz.

„Aș vrea să atrag atenția doamnei ambasadoare care mi-a închis gura de câteva ori și care mi-a parafrazat întrebarea — mulțumesc, dar nu era nevoie. De asemenea îi mulțumesc doamnei Alina, angajată a ambasadei, care mi-a luat microfonul. Expunerea mea a fost de mai puțin de 4 minute, nu cred că era cazul să-mi luați microfonul și să-mi închideți gura. Îmi pare rău că doamna președintă nu a intervenit la acest abuz — asta nu-i democrație, asta-i abuz de putere”, a scris Stamati.

Răspunsul Maiei Sandu

Președinta a recunoscut că violența împotriva femeilor este o problemă profundă în Moldova și a dat asigurări că cazul Vartic va fi investigat până la capăt.

„Violența femeilor este o problemă grea în țara noastră și am spus asta de fiecare dată. Eu cred că nu este suficient să adopți Convenția de la Istanbul, nu este suficient să creezi instituții, pentru că astea sunt chestii de mentalitate. Trebuie să ajungem ca femeile să aibă încredere și să știe că trebuie să vorbească despre asta. Dacă nu au încredere în poliție, să meargă la primar. Dacă nu au încredere în primar, să meargă la directorul școlii. Dacă nu au încredere în directorul școlii, să știe liniile la care pot să telefoneze. Aveți angajamentul meu că acest caz va fi investigat și cei care se fac vinovați vor fi sancționați”, a declarat Sandu.

Președinta a mai precizat că nimeni nu a criticat faptul că subiectul a fost adus în atenția publică, ci că mesajul instituțional a fost să nu se speculeze pe marginea cazului.

NM a solicitat un comentariu atât de la instituția prezidențială cât și de la Ambasada Moldovei în Irlanda, însă la momentul publicării materialului, nu am primit un răspuns.

Întâlnirea cu diaspora din Dublin a avut loc în cadrul unei vizite oficiale a Maiei Sandu în Irlanda pe 8 aprilie, în cursul căreia aceasta s-a întâlnit cu Președinta Catherine Connolly și cu Prim-ministrul Micheál Martin.

***

Ludmila Vartic, fostă educatoare la grădinița „Andrieș” din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026 după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din capitală. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra femeii timp de mai mulți ani. Dumitru Vartic a respins de mai multe ori acuzațiile din spațiul public. Pe fondul reacțiilor publice, Dumitru Vartic și-a dat demisia din funcția de vicepreședinte al raionului Hîncești. De asemenea, Partidul Acțiune și Solidaritate l-a exclus din rândurile sale.

Pe marginea cazului a fost inițiat un dosar pentru violență în familie soldată cu determinare la suicid, în care Dumitru Vartic are statut de bănuit. În cadrul cauzei penale au fost audiați peste 30 de martori, printre care foști colegi și prieteni ai victimei. Pe 15 martie, Arina Țurcanu-Donțu, avocata mamei și a surorii Ludmilei Vartic, a anunțat că familia victimei a solicitat mutarea anchetei la Chișinău. Recent, prin ordinul procurorului general, cauza penală a fost retrasă din gestiunea Procuraturii Hîncești și transmisă pentru examinare la Chișinău.

Pe 24 martie, Inspectoratul General al Poliției a declarat, cu referire la expertiza medico-legală, că victima a murit în urma traumatismelor pe care le-a suferit după căderea de la înălțime. De asemenea, echipa de pe ambulanță care a intervenit la fața locului a infirmat că femeia ar fi fost deja moartă în momentul căderii.

Pe 26 martie, directoarea Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței, Viorica Țîmbalari, a anunțat că avocata Ludmilei Vartic a depus o cerere de exhumare a corpului femeii pentru efectuarea unor expertize suplimentare, la solicitarea mamei victimei. Totodată, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a anunțat că va fi dispusă și o expertiză post-mortem, alături de expertizele telefoanelor și ale corespondenței.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: