Facebook/Andrei Spînu

Se pregătește o nouă concesionare a Aeroportului Chișinău? Precizările ministrului Andrei Spânu, după întâlnirea cu un potențial investitor

Chișinăul continuă să caute „un partener strategic care să investească, să dezvolte, să modernizeze și să opereze Aeroportul Internațional Chișinău”. Anunțul a fost făcut de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, după o vizită, alături de administratorul aeroportului Constantin Vozian, în Germania.

Oficialii de la Chișinău s-au întâlnit, la Munchen, cu reprezentanții Munich Airport. Spînu anunță că a încercat să „exploreze”, în cadrul vizitei, cele mai bune opțiuni  pentru a atrage un partener strategic, care să „opereze Aeroportul Internațional Chișinău conform celor mai înalte standarde internaționale”. Or, aeroportul din München, spune Spînu, ar fi unul dintre cele mai importante hub-uri din Europa, fiind clasat printre primele zece cele mai bune aeroporturi din lume.

„Compania operează aeroporturi precum Aeroportul Sofia, Bulgaria, Terminalul A de la Aeroportul Newark din Statele Unite și altele. Compania oferă, de asemenea, cele mai bune soluții pentru întregul ciclu de viață al aeroportului, inclusiv servicii de consultanță”, a scris Andrei Spînu pe pagina sa de Facebook.

Este de remarcat că una dintre fotografiile postate de Andrei Spînu îl arată pe un reprezentant al aeroportului din Munchen care prezintă o prezentare, cu următorul mesaj, scris în engleză: „Delegation Visit Moldova. Exchange on Chisinau Airport Concession  Tender”. În traducere: „Vizita delegației Republicii Moldova. Schimb de experiență în organizarea unei licitații pentru concesionarea aeroportului din Chișinău”.

Andrei Spînu/Facebook

NM l-a contactat pentru un comentariu pe ministrul Andrei Spînu. Oficialul a explicat pentru sursa noastră că „prezentarea a fost făcută de aeroportul din Munchen referitor la experiența acestuia în raport cu alte aeroporturi și diferite modele de atragere a investițiilor”. „Așa cum am zis de mai multe ori, suntem în faza de analiză a modalităților de atragere a investițiilor în aeroport – peste 200 milioane lei. Și discut cu mai multe companii din domeniu care au experiență la nivel internațional”, a declarat Andrei Spînu pentru NM.

Întrebat dacă autoritățile iau, totuși, în considerare concesionarea Aeroportului Chișinău, or în ce alt fel autoritățile de la Chișinău pot colabora cu parteneri străini pentru a atrage investiții în dezvoltarea acestuia, Spînu a explicat că, pe lângă concesionare, mai sunt și alte forme care ar permite acest lucru, între ele: „contractul de management și contractul de consultanță”.

NM a solicitat un comentariu și de la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Instituția a precizat că analizează „toate scenariile, toate oportunitățile și toate soluțiile” pentru ca „să nu se repete ceea ce a fost” și pentru a „asigura o dezvoltare sustenabilă a aeroportului”.

„Asta înseamnă transparență, eficiență, gestionarea corectă a infrastructurii și a resurselor umane. Am văzut ce se întâmplă atunci când aeroportul cade în mâinile unor persoane corupte și incapabile. Cred că cu toții am învățat lecția”, au declarat reprezentanții Ministerului Infrastructurii pentru NM.

Instituția a precizat că este în discuții cu companii care au „o reputație ireproșabilă” și „o experiență vastă în domeniu”. „Analizăm cele mai bune practici, modele de cooperare (contract de management, contract de consultanță, parteneriat public-privat, împrumuturi pe termen lung etc.) și când vom avea o soluție optimă, o vom prezenta”.

***

Amintim că Aeroportul Internațional Chișinău a trecut oficial în gestiunea statului începând cu 28 martie, curent, după ce în 2013 a fost luat în concesiune pentru o perioadă de 49 de ani. Președinta Sandu i-a acuzat de „furtul” aeroportului, prin „tranzacții mincinoase”, pe liderul ex-Partidului „ȘOR”, deputatul fugar, Ilan Șor și fostul lider al Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc. Ca urmare a acestei scheme, timp de nouă ani, statul a pierdut venituri în valoare de 1,6 miliarde lei, susține șefa statului.

La scurt timp după aceea, ministra Infrastructurii la acea vreme, Lilia Dabija, a recunoscut la un post privat de televiziune că Aeroportul ar putea fi concesionat. Declarația Liliei Dabija, prima de acest fel după revenirea Aeroportului în gestiunea statului, a stârnit în val de reacții în societate. Drept urmare, a doua zi, consilierea Liliei Dabija de atunci a declarat că ministra ar fi avut altceva în vedere și că jurnaliștii ar fi înțeles greșit mesajul oficialei.

După acest caz, însă, oficialii de la Chișinău au vorbit tot mai deschis despre o posibilă concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău. „Statul nu are posibilitate să păstreze în proprietatea sa un asemenea activ la infinit”, a declarat vicepreședintele Parlamentului Mihai Popșoi. Tot atunci el a spus că autoritățile „trebuie să găsească un concesionar serios” – declarație susținută ulterior de mai mulți reprezentanți ai puterii.

În septembrie, curent, Andrei Spînu a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că autoritățile vor dezvolta Aeroportul Internațional Chișinău, după revenirea acestuia în gestiunea statului. Pentru asta, însă, susținea ministrul, este nevoie, pentru început, de circa 200 de milioane de euro. Spînu a declarat atunci că dacă resursele financiare vor fi identificate, banii ar urma să fie investiți într-un terminal, o pistă și o parcare – toate noi. „Aeroportul Internațional Chișinău trebuie dezvoltat si gestionat după standarde internaționale. Acesta este unul din proiectele de importanță națională din Planul de Reconstrucție a Infrastructurii Moldovei 5+”, a mai declarat oficialul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Krasnoselski se plânge că Chișinăul ar ignora problemele Transnistriei și ar respinge propunerile pentru soluționarea conflictului. Reacția Biroului: „Realitatea e exact inversă”

Reprezentantul special al OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, Thomas Lenk, s-a întâlnit pe 19 martie cu liderul nerecunoscut de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, și cu așa-zisul ministru de externe al regiunii, Vitalii Ignatiev. La întrevedere a participat și șefa interimară a Misiunii OSCE în Republica Moldova, Izabela Silvia Hartmann. Krasnoselski a declarat că nu există progrese în procesul de negocieri și a acuzat că partea moldovenească ignoră semnalele Tiraspolului, în timp ce Biroul politici de reintegrare al Republicii Moldova a declarat pentru NewsMaker că „realitatea este exact inversă”.

Tiraspolul: „Nu există progres în procesul de negocieri”

Liderul nerecunoscut de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat că, față de întâlnirea precedentă cu Lenk din decembrie, nu au avut loc schimbări semnificative în procesul de negocieri. Acesta a susținut că formatul „5+2″ „practic nu funcționează”, deși de jure părțile își indică participarea, și a acuzat că partea moldovenească nu ar fi interesată de soluționarea practică a problemelor existente, invocând domeniile ecologic și al aplicării legii ca exemple de cooperare ignorată.

„Nu există niciun progres în procesul de negocieri, iar niciun semn al unui astfel de progres nu se întrevede. Toate semnalele pe care le-am trimis părții moldovenești au fost ignorate”, a declarat Krasnoselski, subliniind totuși că regiunea rămâne disponibilă pentru orice dialog și negocieri complete pe toate direcțiile de interes comun.

Biroul de reintegrare: „Realitatea este exact inversă”

Biroul politici de reintegrare al Republicii Moldova a declarat pentru NewsMaker că respinge acuzațiile liderului nerecunoscut, precizând că Tiraspolul nu a marcat progrese în raport cu apelurile Chișinăului pe probleme stringente: eliminarea posturilor ilegale de control și asigurarea liberei circulații spre raioanele de est, introducerea limbii române în școlile din regiune, asigurarea sediilor pentru instituțiile cu predare în română și eliberarea cetățenilor moldoveni din detenție ilegală.

„Realitatea e exact inversă. Reiterăm că autoritățile constituționale promovează abordarea extinderii politicilor de reintegrare în raioanele de est ale Republicii Moldova și municipiul Bender. Nicidecum nu intenționează să dezvolte pretinse relații bilaterale cu aceste unități administrativ-teritoriale ale țării”, a transmis Biroul politici de reintegrare.

Precizăm că pe 18 martie Thomas Lenk efectuase o vizită de lucru la Chișinău, unde s-a întâlnit cu secretarul de stat al MAE, Valeriu Mija, și cu viceprim-ministrul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri. Pe agendă s-au aflat ultimele evoluții din dosarul transnistrean, situația de securitate regională, impactul războiului din Ucraina asupra procesului de negocieri și, în premieră, subiectul protejării râului Nistru în contextul crizei ecologice actuale.

***

Amintim că pe 26 februarie 2026 a avut loc la Tiraspol prima reuniune în formatul de negocieri „1+1″ după o pauză îndelungată, în prezența mediatorilor și observatorilor. Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a anunțat că părțile au discutat mai multe subiecte socio-economice, fără a ajunge la un acord deplin.

Printre propunerile Chișinăului s-au numărat trecerea tuturor școlilor moldovenești din regiunea transnistreană la predare în limba română începând cu 1 septembrie 2026, extinderea Serviciului 112 pe malul stâng al Nistrului cu un proiect-pilot la Bender, și crearea unui Fond de convergență din care să fie finanțate proiecte sociale și de infrastructură în regiune, inclusiv cu sprijin european. Reprezentanții Tiraspolului nu au oferit un răspuns cu privire la propuneri, însă au luat notă de ele, urmând ca discuțiile să continue.

Părțile au convenit că următoarea reuniune în formatul „1+1″ va avea loc la Rîbnița, la sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie, iar până atunci vor fi organizate ședințe ale grupurilor de experți în domeniile economiei, educației și transporturilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: