ABC News

12 ani de la evenimentele din 7 aprilie. Ce spune Procuratura despre dosarele intentate?

În rezultatul evenimentelor din aprilie 2009, persoanele care au pretins că au avut de suferit de pe urma acțiunilor polițiștilor au adresat 77 de plângeri, iar în alte 31 de cazuri procurorii s-au autosesizat, în total fiind pornite 108 de procese penale.

Potrivit Procuraturii Generale, din numărul total al plângerilor:
– în 71 de cazuri au fost pornite cauze penale (42 – tortură, 19 – exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu, 10 – alte categorii de infracţiuni);
– 28 de dosare în privinţa a 47 de colaboratori de poliţie au fost finalizate şi expediate în judecată;
– în restul cazurilor, urmărirea penală fie a fost încetată din lipsa elementelor constitutive ale infracţiunilor, fie a fost suspendată pe motiv că nu a fost posibilă stabilirea identităţii persoanelor care au acţionat ilegal, fiind cu cagule pe cap.

În rezultatul examinării dosarelor în instanțele de judecată, au devenit irevocabile 26 de hotărâri în privinţa a 45 persoane, dintre care:
– 9 sentinţe de achitare în privinţa a 16 persoane;
– 2 sentinţe de încetare în privinţa a 2 persoane (o sentinţă în legătură cu decesul făptuitorului, iar alta prin stabilirea amenzii contravenţionale);
– 15 sentinţe de condamnare în privinţa a 27 persoane, din care:
– condamnare, cu suspendare – 9 sentinţe în privinţa a 20 persoane;
– condamnare, cu executare – 3 sentinţe în privinţa a 4 persoane;
– condamnare la amendă – 3 sentinţe în privinţa a 3 persoane.

La finele anului trecut, pe rolul instanţelor de fond se afla o cauză penală în privinţa a 2 persoane (întoarsă la rejudecare), în instanţa de apel – nici o cauză pe rol.

În instanța de recurs, în prezent se află o singură cauză penală – dosarul de învinuire pentru exces de putere a fostului șef al poliției municipale. Următoarea ședință pe acest caz fiind numită pentru 13 aprilie 2021.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Foto: Igor Grosu

Consiliul Audiovizualului va monitoriza rețelele sociale? Grosu: „Are deja experiență”

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, susține că Republica Moldova se confruntă tot mai acut cu fenomenul propagandei și al dezinformării, în special în mediul online, iar autoritățile trebuie să intervină prin modificări legislative pentru a limita aceste riscuri. Potrivit lui, în perioada următoare ar putea fi modificat Codul serviciilor sedia audiovizuale (CSMA), astfel încât Consiliul Audiovizualului să primească noi prerogative privind reglementarea spațiului digital. Precizările au fost făcute în cadrul ediției din 27 octombrie a emisiunii „Новая неделя” de la TV8.

Șeful legislativului a spus că scopul acestor măsuri nu este cenzura, ci crearea unor reguli clare care să asigure un mediu informațional corect și responsabil.

Trebuie să existe un echilibru între reglementare și libertatea de exprimare. Când vorbim despre manipulare, propagandă, dezinformare, nu ne referim la cei care întâmplător au dat share la o știre pe care nici măcar n-au citit-o până la final, ci ne referim la propaganda organizată, agresivă, plătită cu bani grei. Noi ne referim la cei care țintit, profesionist, pentru bani, lucrează pentru a manipula și dezinforma”, a spus președintele Parlamentului, potrivit IPN.

Potrivit președintelui Parlamentului, Consiliul Audiovizualului este instituția potrivită pentru a prelua responsabilitatea reglementării mediului online.

Consiliul Audiovizualului are deja experiență în a face diferența dintre cele două practici. La validarea rezultatelor, Curtea Constituțională a venit cu o adresă, recomandare, pentru Parlament, ca acest aspect să fie reglementat. Noi nu avem nici măcar cele mai elementare noțiuni de reglementare a acestui domeniu”, a mai spus Igor Grosu.

Oficialul a menționat că în CSMA ar putea fi introduse noi definiții și prevederi privind reglementarea rețelelor sociale, astfel încât să fie stabilite reguli clare pentru gestionarea conținutului online.

În Codul serviciilor media pot fi operate modificări astfel încât să fie reglementate și rețelele sociale. În Cod trebuie să fie introduse diverse definiții și prevederi privind reglementarea rețelelor sociale. La STRATCOM credem că totuși trebuie să rămână partea analitică, cea de recomandare, anticipare, nu cea de reglementare”, a precizat președintele Parlamentului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: