50 de companii mici și mijlocii se pot credita prin Fagura cu dobândă 0%

În premieră, Fagura lansează un alt model de creditare pentru Companiile mici și Mijlocii, dar și pentru Startup-uri. Acestea se pot finanța chiar dacă nu au înregistrat încă profituri sau nu au istorie de credit. Fagura propune o nouă abordare a finanțării IMM & Startups – cu o experiență exclusiv online, bazată pe un scoring unic în țara noastră.

Creditele pentru IMM reprezintă un program inovator în Republica Moldova, lansat de Fagura, care își propune să ofere finanțare pentru afacerile mici sau mijlocii, chiar și pentru tinerii antreprenori, abia lansați business.

50 de companii vor beneficia de credite la dobândă zero

Programul startează cu o promoție – dobândă 0 (zero) pentru primele 50 de companii care sunt acceptate spre finanțare. Tinerii antreprenori vor achita inițial plățile, care vor conține principalul și dobânda, iar la fiecare trei luni vor primi de la Fagura câte o plată care îi va acoperi cheltuielile pentru dobânda achitată. Astfel, vom contribui la susținerea mediului antreprenorial și a tinerilor întreprinzători.

Tudor Darie, CEO Fagura: „Ne dorim să ajutăm tinerii antreprenori și companiile în primii ani de activitate prin democratizarea accesului la finanțare. Vom testa acest mecanism de finanțare la dobânzi scăzute. Vom continua să căutăm noi parteneriate, care să ne permită să oferim acces rapid la finanțare pentru IMM”.

Platforma a fost dezvoltată cu sprijinul proiectului „Accelerarea transformării digitale în sectorul public din RM”, finanțat de PNUD Moldova.

Noile afaceri lansate în Republica Moldova sunt din start respinse de bănci pentru a fi finanțate, deoarece nu au o istorie creditară și nu au reușit să devină profitabili în bilanțul contabil anual. Fagura intervine cu o soluție la această problemă, decizia de finanțare fiind luată de un sistem automatizat de scoring – o tehnologie unică în Moldova, iar întreg procesul are loc 100% online.

Ana Sîtnic, antreprenoare: „Proiectul mi se pare fain. Suntem în era digitalizării, iar așa un produs cred că o să aibă succes. Cu siguranță o să aplic, mi se pare destul de sigur, toate instrumentele folosite sunt aceleași ca și la bancă, doar că mult mai rapid și cu salvarea hârtiei.”

Oleg Costin, antreprenor: „Noi, întreprinderile mici și mijlocii suntem dinamice și, în unele cazuri, neputincioase. Avem nevoie de lichidități în unele situații, cred că Fagura va fi un partener de încredere la acest capitol. Atunci când e nevoie repede de un împrumut, în decurs de 15 minute depunem dosarul, iar dacă totul este în regulă – avem banii în cont, putem să acționăm și asta e cel mai fantastic.”

Fagura.com este prima platformă de P2P lending (investiții alternative în împrumuturi), înregistrată în Estonia și lansată la etapa de test în R. Moldova, cu un scoring automatizat ce permite luarea deciziilor în mai puțin de 1 secundă. Astăzi comunitatea Fagura numără peste 1000 de investitori și 1300 de împrumutați, cu un proces de accesare a unui împrumut sau investiție 100% online.

Fagura.com a fost lansat în 2019, devenind un proiect premiat în domeniul Fintech la mai multe evenimente din R. Moldova și România: Brandul anului în FinTech, 2020 și 2021 (Moldova), Startup-ul cu cel mai mare impact, 2020 (Moldova), Top 3 best FinTechs, 2019 (România). În 2021, Fagura a fost în Top 100 Next Global Companies 2021 de Revista britanică Global Finance & Finance Reviews.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Prima moțiune simplă în Guvernul Munteanu: Opoziția o cheamă la raport pe ministra Agriculturii

Ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga este chemată la raport în Parlament, după ce 42 de deputați din opoziție, la inițiativa Partidului Nostru, au semant o moțiune simplă. Mai exact, documentul prezentat de președintele Comisiei de profil, Serghei Ivanov, evidențiază problemele cu care se confruntă agricultorii, inclusiv lipsa finanțărilor, dificultățile în subvenționare și reacția insuficientă a instituției de resort.

„Trebuie să tratăm cu multă seriozitate atât agricultura, cât și toate sectoarele economiei Republicii Moldova. Știm totodată că, în urma acestei situații create, PIB-ul nostru suferă. Vedem că, în ultimii trei ani, exact, comitent cu suferința agricultorilor și cu suferința PIB-ului nostru, practic, la noi se mărește tot mai mult deficitul bugetar. Totodată, cel mai mare semnal de alarmă este că, anul acesta, în primele nouă luni ale anului, exporturile au scăzut cu 10%, iar importurile s-au mărit cu 33%”, a spus deputatul.

Serghei Ivanov a criticat lipsa implicării ministrei agriculturii, Ludmila Catlabuga, și a echipei sale în procesul de prezentare a bugetului pentru 2026, subliniind că propunerile agricultorilor nu au fost luate în considerare.

„Toate cele expuse, având în vedere și faptul că doamna Ministra Agriculturii și cu Ministerul întreg n-au fost nici măcar la prezentarea bugetului pentru anul 2026 pentru a pune întrebări pertinente și a afla cât de prioritar este domeniul agricol, nu s-a luat încă în considerare propunerile noastre.Cerem moțiune simplă asupra politicilor Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. Cerem soluții de redresare a celei mai importante ramuri a economiei”, a mai spus parlamentarul.

Ministra Agriculturii și Industriei Alimentare a declarat, în ediția din 17 decembrie a emisiunii „Rezoomat” de la rlive.md, că, dacă va fi nevoie, va merge în Parlament pentru a raporta deputaților.

„O să fie cazul să meargă în Parlament. Voi merge. Nu este o reticiență că nu vreau sau că nu am ce raporta. Am ce raporta, dar mai mult voi avea și întrebări, probabil, și eu, pentru clarificare, ca să înțeleg, la urmă, ce raportez, aș face și niște clarificări”, a spus oficiala.

***
Precizăm că la Parlament a fost înregistrată o inițiativă legislativă care prevede instituirea unui moratoriu de 12 luni asupra urmăririi silite a bunurilor unor categorii de fermieri. Este vorba de fermierii micro și mici afectați de calamități naturale. Potrivit documentului, pentru a beneficia de moratoriu, aceștia trebuie să întrunească cumulativ mai multe condiții. Totodată, pe durata moratoriului, fermierii au mai multe obligații, iar nerespectarea acestora atrage încetarea efectelor moratoriului, se mai arată în inițiativa legislativă.

Inițiativa legislativă a fost înregistrată, pe 17 decembrie, de deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Alexandr Trubca. Proiectul urmează să fie examinat de deputați pe 18 decembrie la ședința Parlamentului. Inițiatori ai proiectului sunt deputații PAS Alexandr Trubca, Iurie Levinschii, Valeriu Robu și deputatul Partidului „Partidul Nostru”, Serghei Ivanov.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Tudor Mardei/NewsMaker

„Un respiro de un an”: Deputații propun moratoriu pentru fermieri, dar nu toți. Inițiativă legislativă

La Parlament a fost înregistrată o inițiativă legislativă care prevede instituirea unui moratoriu de 12 luni asupra urmăririi silite a bunurilor unor categorii de fermieri. Este vorba de fermierii micro și mici afectați de calamități naturale. Potrivit documentului, pentru a beneficia de moratoriu, aceștia trebuie să întrunească cumulativ mai multe condiții. Totodată, pe durata moratoriului, fermierii au mai multe obligații, iar nerespectarea acestora atrage încetarea efectelor moratoriului, se mai arată în inițiativa legislativă.

Inițiativa legislativă a fost înregistrată, pe 17 decembrie, de deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Alexandr Trubca. Proiectul urmează să fie examinat de deputați pe 18 decembrie la ședința Parlamentului. Inițiatori ai proiectului sunt deputații PAS Alexandr Trubca, Iurie Levinschii, Valeriu Robu și deputatul Partidului „Partidul Nostru”, Serghei Ivanov.

„Proiectul de lege privind instituirea unui moratoriu asupra urmăririi silite a bunurilor unor categorii de fermieri” prevede un moratoriu, pe o perioadă de 12 luni, menit să asigure „continuitatea activităților agricole pentru stingerea creanțelor față de creditori și prevenirea falimentelor”. „Legea oferă fermierilor un „respiro” de un an”, se mai arată în document.

„Moratoriul se aplică fermierilor micro și mici, fidejusorilor și membrilor gospodăriilor țărănești, altor persoane care răspuns solidar pentru obligațiile fermierului debitor”, se menționează în proiect. Potrivit documentului, pentru a beneficia de moratoriu, fermierul debitor trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

  • este clasificat ca fermier micro sau mic;
  • nu se află în procedură de faliment/lichidare;
  • nu este inclus în Lista de interdicție a subiecților subvenționării, ținută de către Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură;
  • culturile agricole ale acestuia au fost afectate de situații excepționale cu caracter natural în perioada 2024-2025 cu un grad de afectare de cel puțin 40%, stabilit prin act de constatare a pagubelor cauzate culturilor agricole de situațiile excepționale;
  • obligația pecuniară scadentă și nestinsă s-a născut în baza contractelor de credit, împrumut, leasing, furnizare de inputuri, prestări de servicii destinate în exclusivitate pentru activități agricole, inclusiv investiții în exploatația agricolă deținută, încheiate până la data intrării în vigoare a prezenței legi;
  • are în gestiune terenuri cu destinație agricolă cu o suprafață totală de cel mult 1800 ha.

Fidejusorii și alte persoane care răspund solidar împreună cu fermierul debitor, beneficiază de protecția prevăzută de prezenta lege numai dacă garanția a fost constituită sau, după caz, răspunderea solidară a intervenit pentru obligațiile prevăzute la condiția cu privire la obligația pecuniară scadentă și nestinsă, se mai declară în inițiativa legislativă.

Conform inițiativei, pe durata moratoriului se suspendă:

  • orice modalitate de executare silită, cu excepția aplicării sechestrului pe bunuri sau altor măsuri de asigurare a executării documentului executoriu;
  • calcularea dobânzilor, penalităților aferente datoriei fermierului debitor, inclusiv la creanțele garantate, precum și altor sume rezultate din întârzierea executării.

Potrivit documentului, terenurile agricole și alte bunuri cu destinație agricolă, care fac obiectul sechestrului sau altor măsuri de asigurare, pot fi folosite în activitatea agricolă de către fermierul debitor.

Inițiativa mai prevede că pe durata moratoriului, fermierul debitor este obligat:

  • să păstreze bunurile agricole în stare funcțională bună;
  • să nu le deterioreze, să nu le tăinuiască și să nu le înstrăineze;
  • să nu constituie garanții sau să nu greveze bunurile cu sarcini suplimentare fără acordul creditorilor;
  • să permită executorului judecătoresc verificarea existenței și stării bunurilor.

În cazul constatării unor încălcări ale obligațiilor, efectele moratoriului încetează.

NM by mihaelaconovali25

Amintim că săptămâna trecută, pe 10 decembrie, mai mulți fermieri au protestat în fața Guvernului, solicitând, printre altele, instituirea unui moratoriu asupra executărilor silite aplicate agricultorilor aflați în faliment și crearea unui mecanism de finanțare adaptat situației din sector. Asociația „Forța Fermierilor” avertiza că, dacă revendicările nu vor fi luate în considerare, agricultorii ar putea ieși cu utilajele agricole pe drumuri, inclusiv la frontieră.

Ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, declara că se află în discuții cu fermierii pentru a îmbunătăți cadrul legal, inclusiv pe partea de microcreditare și acces la surse bancare.

protv.md

Dodon îl așteaptă pe Plahotniuc să depună mărturii în dosarul „Kuliok”: „Să spună ce a fost și cum a fost”

Fostul președinte al țării, Igor Dodon susține că își dorește ca fostul lider democrat Vlad Plahotniuc, să vină în fața instanței de judecată pentru a depune mărturie în dosarul „Kuliok”. Liderul PSRM a adăugat că deocamdată, procurorii nu l-au inclus pe Plahotniuc, în lista martorilor acuzării. Declarația a fost făcută, la solicitarea NewsMaker, înainte de ședința plenară a Parlamentului din 18 decembrie.

„Îl așteptăm. Eu cred că dacă va veni, dar vreau să menționez că procurorii nu l-au inclus pe Plahotniuc în lista marturilor din partea acuzării. De aceea, această declarație trebuie să aibă loc și o continuitate în actele care au fost prezentate în judecată. Dar noi tot timpul am spus că am vrea ca domnul Plahotniuc să vină în acest dosar să spună ce a fost și cum a fost”, a spus Igor Dodon.

Amintim că, la ședința de judecată din 15 decembrie, în dosarul privind frauda bancară, Vlad Plahotniuc a fost întrebat dacă va depune mărturie și în dosarul „Kuliok”, în care este învinuit fostul președinte Igor Dodon. Acesta a răspuns scurt: „Da, desigur”.
***
Reamintim că fostul lider al PDM a fost extrădat în Republica Moldova pe 25 septembrie și se află în prezent în Penitenciarul nr. 13 din capitală. Vladimir Plahotniuc este inculpat în mai multe dosare penale, cel mai cunoscut dintre ele fiind „furtul miliardului”. Potrivit procurorilor, el ar fi primit, prin intermediul companiilor controlate de fugarul Ilan Șor 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din fondurile fraudate. Banii ar fi fost cheltuiți pentru achiziții de lux, servicii, investiții, organizarea unor evenimente și achitarea datoriilor. Pentru infracțiunile imputate, legea prevede o pedeapsă cu închisoarea între 8 și 15 ani.

În ceea ce privește dosarul „Kuliok”, în care liderul socialiștilor Igor Dodon este inculpat, reamintim că, potrivit deciziei CSJ, examinarea a fost reluată practic de la zero în luna noiembrie, curent. Procesul fusese suspendat din iunie 2025, după înlocuirea unuia dintre cei trei judecători ai completului.
Dosarul „Kuliok” se bazează pe o înregistrare video din iunie 2019, în care apar Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov. Recent, procurorii au anunțat că atât Plahotniuc, cât și Iaralov ar putea fi citați ca martori în acest dosar. Ei pot fi însă audiați doar cu acordul lor, întrucât ambii au calitatea de învinuiți în alte cauze penale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Filat a venit la ședința de judecată a lui Plahotniuc: „Am multe să-i spun” VIDEO

Fostul prim-ministru și lider al PLDM, Vlad Filat, s-a prezentat astăzi la ședința de judecată în dosarul „Frauda bancară”, în care este judecat fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc. Prezența lui Filat vine la o zi după ce acesta s-a declarat „profund consternat” de evoluția procesului penal și de modul în care dosarul este instrumentat în prezent.

Filat a anunțat, pe 17 decembrie, după ce instanța a audiat doi martori ai apărării, că intenționează să participe personal la toate ședințele de judecată și că este dispus să comenteze public declarațiile martorilor: „Nu pot accepta ca persoane care au prejudiciat statul cu sume colosale, prin devalizarea Băncii Naționale și a întregului sistem bancar, să scape de răspundere penală”

Întrebat astăzi de jurnaliști de ce a decis să fie prezent la proces, Filat a evitat un răspuns direct. La întrebarea dacă are ceva să-i transmită lui Vladimir Plahotniuc, acesta a spus: „Multe, dar nu cred că astăzi. Astăzi vouă o să vă spun mai multe”.

De cealaltă parte, Vladimir Plahotniuc, escortat în sala de judecată, a refuzat să comenteze prezența fostului premier la ședință.

Precizăm, în ședința de astăzi, instanța audiază cel de-al treilea martor al apărării – Ion Ropot, fost șef de departament în cadrul Băncii Naționale a Moldovei. Anterior, în același dosar, pe 17 decembrie, a fost audiat fostul președinte al Parlamentului, Andrian Candu, finul de cununie al lui Vladimir Plahotniuc, iar pe 15 decembrie – fosta președintă a Victoriabank, Natalia Politov-Gangaș. În ambele cazuri, procurorul de caz a declarat că mărturiile acestora nu ar fi conținut informații relevante pentru anchetă. În total, instanța a admis audierea a 27 de martori, dintr-un total de 168 propuși.

***

Reamintim că Vladimir Plahotniuc, aflat în urmărire din anul 2019, a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar pe 25 septembrie a fost extrădat în Republica Moldova. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în penitenciarul nr. 13 din capitală.

Fostul lider al PDM este inculpat în mai multe dosare penale, cel mai răsunător dintre ele fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit Procuraturii, Plahotniuc, prin intermediul companiilor controlate de Șor, ar fi primit 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. După aceasta, Banca Națională a introdus administrare specială în aceste bănci, iar ulterior autoritățile au decis lichidarea lor (băncile se află și acum în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci, sub garanția guvernului, credite în valoare egală cu suma furată (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, 1 miliard de euro). Autoritățile au explicat că aceste credite erau necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. În contul acestei datorii, guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă anuală de 5%, pe care s-a angajat să le ramburseze în decurs de 25 de ani. Acești bani au fost trecuți de autorități la datoria publică. Împreună cu dobânzile, suma totală pe 25 de ani va ajunge la 24,5 miliarde de lei.

Igor Grosu

Grosu, despre audierea lui Candu în dosarul Plahotniuc: „Mult tupeu, să ne înarmăm cu răbdare”

Audierea fostului președinte al Parlamentului și finului lui Vlad Plahotniuc, Adrian Candu, în dosarul „furtul miliardului” este marcată de „mult tupeu”, iar această atitudine ar putea fi repetată și în etapele următoare ale procesului. Declarația a fost făcută de șeful Legislativului, Igor Grosu, în ediția de 17 decembrie a emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV. Potrivit lui Igor Grosu, Adrian Candu încearcă să-și apere ruda prin gesturi și declarații menite să „ridiculizeze problemele” și să afișeze dispreț față de procesul de judecată.

Igor Grosu a avertizat că astfel de acțiuni pot avea scopul de a provoca autoritățile, judecătorii și presa și a subliniat importanța finalizării unui proces echitabil.

„Eu sper foarte mult să fie un proces cât se poate de corect, chiar dacă va trebui să consumăm cu toții aceste momente, care, până la urmă, nu este exclus că sunt gândite să provoace — și autoritățile, și judecătorii, și acuzatorii, și presa — afișând bravadă și un dispreț față de acest proces. De aceea va trebui, într-un cuvânt, să ne înarmăm cu răbdare și să urmărim ca procesul să fie unul corect. Are dreptul la apărare — are. Să-i audieze pe toți pe care îi consideră inculpatul sau cel vizat că pot veni și pleda în apărarea dânsului, ca, într-un final, să avem cât mai puține pretexte de a contesta și a spune că, domnule, procesul nu a fost corect, suficient de transparent sau că nu a avut dreptul la apărare și așa mai departe”, a spus Igor Grosu.

Totodată, președintele Parlamentului a afirmat că sistemul de justiție din Republica Moldova a început să se miște într-o direcție corectă, chiar dacă rezultatele reformelor nu sunt întotdeauna vizibile imediat. El a apreciat că acest proces reprezintă un început și că primele efecte ale verificărilor din sistem, inclusiv ale vettingului, încep să se facă simțite, în pofida rezistenței persistente din interior.

„Eu înțeleg întrebarea voastră și probabil întrebarea asta și-o pun toți sau majoritatea telespectatorilor și alegătorilor noștri. În același timp, să ne amintim de perioada de, nu știu, acum 3–4 luni, când puțini își închipuiau că e posibil ca acest cetățean să fie adus în țară. Și atunci au început diferite teorii ale conspirației și așa mai departe. Dar, până la urmă, ulciorul a crăpat. Acum, în ce context și cum s-a întâmplat e altă treabă, dar s-a întâmplat. Eu cred că lucrurile o să se întâmple, dar problema pe care o avem noi e că durează mult, durează mult în timp”, a mai spus oficialul.

Amintim că ieri, 17 decembrie, Vlad Plahotniuc a fost audiat într-o nouă ședință privind frauda bancară. Acesta s-a prezentat din nou, și a spus că va demonstra în instanță toată nevinovăția lua.

Cel de-al doilea martor care s-a prezentat în dosar a fost Adrian Candu. Procurorul de caz, Alexandru Cernei a spus că ex-președintele Parlamentului, nu a oferit informații relevante în dosarul „furtul miliardului”. Procurorul a precizat că Andrian Candu are statut de învinuit într-un episod al fraudei bancare și a fost informat despre dreptul de a refuza să facă declarații. Referitor la legătura de rudenie dintre martor și Plahotniuc, Cernei a subliniat că legislația procesual-penală nu prevede impedimente, dar declarațiile sunt considerate subiective din perspectiva acuzării.

La rândul său, avocatul lui Vlad Plahotniuc, Lucian Rogac, a declarat că audierea lui Candu a adus informații relevante despre instituțiile-cheie responsabile de gestionarea sistemului financiar-bancar, conduse la acel moment de reprezentanți ai altor partide, ceea ce ar fi făcut imposibilă orice intervenție a lui Plahotniuc sau a Partidului Democrat.

După ieșirea din sala de judecată, Adrian Candu a refuzat să ofere detalii presei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: