Acces extins la resurse financiare pentru antreprenorii din Moldova! Cunoaște principalele instrumente de finanțare alternativă disponibile pe piață

Identificarea surselor de finanțare și explorarea opțiunilor pentru dezvoltarea afacerilor și a startup-urilor au constituit temele principale ale conferinței «Finanțare alternativă pentru startup-uri și IMM-uri», desfășurată în Chișinău.

Printre subiectele abordate s-au numărat crowdfunding-ul, business angels, fonduri de capital de risc, equity funding, programe de finanțare și granturi — opțiuni suplimentare de finanțare pentru antreprenorii aflați la început de drum, care nu dispun de active fixe sau garanții pentru obținerea sumelor bănești necesare.
Evenimentul a adunat pe aceeași scenă oficiali, antreprenori, fondatori de startup-uri, investitori și persoane interesate de metode alternative de finanțare destinate dezvoltării afacerilor, disponibile pe piața locală.

Dumitru Alaiba, vicepremier, ministrul Dezvoltării Regionale și Digitalizării: «În prezent, în Republica Moldova avem în jur de 50 de mii de companii, iar dintr-o anumită perspectivă, noi avem nevoie de mai mulți antreprenori care să creeze mai multă valoare, care să ducă la creșterea economiei. Una dintre principalele noastre priorități este să promovăm antreprenoriatul, iar succesul fiecărui antreprenor este principala noastră misiune. Pentru acestea, lucrăm în primul rând ca să oferim maximum libertate, pentru că știind comunitatea de startup-uri și faptul că preferă să facă afaceri, trebuie să-i ajutăm să se simtă că sunt în largul oceanului, că pot crea și beneficiază de susținere.»

John Riordan, șef adjunct al Misiunii USAID în Moldova: «Este o plăcere să fiu aici, pentru că se simte foarte mult talent și inovație în această sală, ceea ce este super impresionant pentru mine. Tema finanțării alternative prezintă un interes real, atât pentru Moldova, cât și pentru partenerii noștri. USAID ridică la un nou nivel abordarea sistemului de dezvoltare a startup-urilor și a inovației în Moldova. 
Astfel, Moldova devine cunoscută ca fiind o destinație pentru startup-uri, inclusiv prin participarea la evenimente internaționale și locale. Între timp, este construită o infrastructură mai robustă pentru antreprenori și IMM-uri, încurajându-i să crească, în Moldova, pentru a menține talentele aici, acasă — un obiectiv la care lucrăm deja de ceva timp și care începe să dea roade.»

Primul panel de discuții a fost dedicat lendingului — tehnică de finanțare care funcționează după modelul unor piețe care conectează împrumuturile cu investitorii — și Equity Crowdfunding- un mecanism care permite unor grupuri largi de investitori să finanțeze startup-uri în schimbul unui echități — care reprezintă un catalizator pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii. Invitații au abordat premisele în care instrumentele alternative pot permite cetățenilor să-și investească resursele disponibile în proiecte de afaceri. De asemenea, discuțiile au fost concentrate și pe eficiența cadrului legal al finanțării alternative, incluzând evoluția crowdfundingului și reglementările adoptate pentru a sprijini noile metode de finanțare.

Natalia Bejan, directoare executivă Startup Moldova: «Scopul acestui eveniment este în primul rând de a informa antreprenorii și fondatorii de startup-uri că există metode de finanțare alternativă. Venim în fața lor inclusiv cu exemple elocvente în care micile afaceri au beneficiat de susținere financiară fie din granturi sau programe guvernamentale dedicate. Conferința este un punct de pornire pentru cei care vor să lanseze o campanie de crowdfunding, își doresc să atragă investitori privați sau sunt pe punctul de a aplica pentru sprijin financiar în cadrul unui program, ca să se informeze și să ia decizii asumate cu referire la afacerea lor.»

Tudor Darie, fondator și CEO Fagura: «Atragerea de capital prin crowdfunding ajută companiile să obțină ușor finanțare prin împrumuturi sau equity. Companiile mai obțin o validare din partea comunității și noi clienți sau parteneri. Important să fie ales instrumentul potrivit. Uneori, afacerea are nevoie de un împrumut, dacă fiecare euro investit generează profit de 2 sau 3. Alteori, compania are nevoie de equity crowdfunding, ca să atragă fonduri în schimb la shares. Pentru o campanie de equity crowdfunding profesionistă, antreprenorii au nevoie de aproximativ șase luni. Primul pas este evaluarea interesului comunității de a investi în afacere. Pentru un împrumut, ai nevoie de 15 minute și depui cererea, totul e simplu și transparent.»

Un alt subiect abordat a pus accent pe programele de finanțare și granturile oferite de către autoritățile țării noastre pentru antreprenorii la început de care, care vor să-și extindă afacerea. Fondatorii de companii care deja au beneficiat de susținere financiară au povestit despre experiența lor de contractare a grantului, provocările din domeniu, dar și necesitatea de a avea susținere constantă din partea autorităților în scalarea afacerii.

Olga Melniciuc, fondatorea investitii.md: «Investițiile sunt necesare oricând și oriunde pentru dezvoltarea afacerii, în mod special atunci când companiile au lipsă de resurse pentru a-și scala ideile de business. Spre exemplu, investițiile din partea Business Angels sunt pentru acele companii care nu au acces la fonduri decât ale investitorilor privați și acești oameni îi ajută să crească mai repede, să dezvolte produsul, să atragă parteneri, să facă primele vânzări și să iasă pe alte pieței. Plus, deja compania este generatoare de venit și intră în acest „joc“ de capital fund și poate intra și pe alte piețe, pentru a beneficia de investiții.»

La eveniment au participat și persoane din România precum Cosmin Ochișor, VC Partner GapMinder, care au povestit despre abordarea directă ca investitori, consultanță strategică și implicarea directă în organizarea operațională, guvernanța corporativă și disciplina financiară în rândul companiilor care vor să se extindă rapid. La conferință a fost organizat și un workshop interactiv, unde participanții au avut posibilitatea de a interacționa direct cu experți din domeniu, de a adresa întrebări și de a obține schimb de experiență și bune practici pentru a-și dezvolta activitatea.

Potrivit studiului «Impactul investițiilor străine directe asupra economiei RM, 2012-2022», investițiile străine directe în țara noastră au crescut cu aproximativ 50% față de anul 2021 și cu aproximativ 16% față de anul 2019. În același timp, întreprinderile cu investiții străine directe sunt, în medie, de două ori mai productive, fapt care reflectă direct într-o creștere economică mai mare.

Conferința «Finanțare alternativă pentru startup-uri și IMM-uri» a fost organizată de Startup Moldova, investitii.MD și Fagura Moldova, cu suportul Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID Moldova, Embassy of Sweden in Chisinau și UK in Moldova — British Embassy Chisinau.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Rezultatele alegerilor parlamentare, declarate valabile de CEC

Comisia Electorală Centrală (CEC) a declarat valabile rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Totodată, CEC a decis să remită hotărârea către Curtea Constituțională pentru confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatelor de deputat.

Pe 5 octombrie, CEC a centralizat rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Potrivit Comisiei, în total, la votare au participat 1.609.579 de alegători (52,24%). Numărul total de voturi valabil exprimate a fost de 1.578.722.

Concurenții electorali care au depășit pragul pentru a accede în Parlament au obținut următorul număr de voturi: PAS – 792.557 voturi, Blocul electoral „Patriotic” – 381.984, Blocul electoral „Alternativa” – 125.706, „Partidul Nostru” – 97.852 de voturi, Partidul „Democrația Acasă” – 88.679.

CEC a hotărât să declare valabile alegerile parlamentare din 28 septembrie. „Prezenta hotărâre se remite Curții Constituționale pentru confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatelor deputaților”, se mai arată în decizia CEC.

Totodată, CEC a stabilit numărul mandatelor de deputat: PAS – 55 de mandate, Blocul „Patriotic” – 26 de mandate, Blocul „Alternativa” – 8 mandate, iar „Partidul Nostru” și Partidul „Democrația Acasă” – câte 6 mandate.

***

Potrivit legislației, Curtea Constituțională are zece zile pentru a valida sau a anula scrutinul și mandatele deputaților aleși. Hotărârea se publică în Monitorul Oficial în cel mult două zile.

Noul Parlament trebuie convocat de șeful statului în cel mult 30 de zile de la alegeri, în ședința de constituire. Atunci, Curtea Constituțională prezintă raportul, iar legislativul devine legal constituit. Deputații aleg conducerea – președintele Parlamentului, vicepreședinții, Biroul permanent – și formează fracțiunile parlamentare în cel mult zece zile de la constituire.

Procesul continuă cu desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru. Acesta are la dispoziție 15 zile pentru a prezenta în plen lista miniștrilor și programul de activitate. Dacă obține majoritatea voturilor deputaților, Guvernul este învestit. În cel mult 14 zile de la vot, președintele țării semnează decretul, iar miniștrii depun jurământul.

Astfel, în mai puțin de două luni de la scrutin, Republica Moldova ar putea avea un nou Parlament funcțional și un Guvern învestit.

Victor Negrescu/Facebook

Eurodeputați din 19 țări cer deschiderea „imediată” a negocierilor de aderare pe capitole cu Moldova, printr-o scrisoare

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a anunțat, pe 5 octombrie, că a inițiat, împreună cu sprijinul a 55 de eurodeputați din 19 țări europene, o scrisoare comună adresată președintelui Consiliului European, António Costa, prin care solicită deschiderea imediată a negocierilor de aderare pe capitole cu Republica Moldova.

„Această inițiativă are sprijinul unor lideri importanți ai Parlamentului European și demonstrează unitatea și solidaritatea Europei cu Republica Moldova într-un moment decisiv pentru întreaga regiune. Demersul nu menționează nimic despre decuplare, concentrându-se pe sprijinul care trebuie acordat eforturilor realizate de Republica Moldova. Uniunea Europeană trebuie să acționeze acum pentru a demonstra susținerea sa pentru democrația, reziliența și ambițiile europene ale cetățenilor din Republica Moldova”, a scris eurodeputatul român Victor Negrescu pe Facebook.

Victor Negrescu/Facebook
Victor Negrescu/Facebook
Victor Negrescu/Facebook

Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie, 2025, Moldova a încheiat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Actuala guvernare de la Chișinău susține că Moldova poate adera la UE până în 2028.

defence-ua.com/imagine simbol

Drone rusești au traversat teritoriul R. Moldova? Chișinăul: „Mijloacele din dotare nu au confirmat”

Mijloacele de radiolocație și supraveghere nu au confirmat cazuri de încălcare a spațiului aerian al Republicii Moldova, noaptea trecută. Precizările au fost făcute pentru NewsMaker de purtătoarea de cuvânt a Ministerului Apărării, Ala Diaconu, după ce în spațiul online au apărut informații potrivit cărora drone rusești ar fi traversat teritoriul țării în timpul atacului asupra Ucrainei.

„Vă informăm că mijloacele de radiolocație din dotare cât și cele de supraveghere nu au confirmat careva cazuri de încălcare a spațiului aerian al Republicii Moldova, în perioada vizată”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului Apărării.

În noaptea de 4 spre 5 octombrie, Rusia a lansat peste 50 de rachete și aproximativ 500 de drone de atac asupra Ucrainei. Cinci persoane au murit și 10 au fost rănite, potrivit informațiilor comunicate de președintele ucrainean Vladimir Zelenski. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a scris pe rețeaua X că „războiul Rusiei împotriva Ucrainei este o teroare zilnică”. „Acestea sunt crime de război. Ucraina are nevoie de un sprijin mai mare și mai rapid”, a declarat Maia Sandu.

Menționăm că unele canale de Telegram au scris, făcând referire la o hartă a atacurilor aeriene, că o parte dintre drone ar fi traversat teritoriul Republicii Moldova.

zdg

O copilă de 13 ani din Moldova are nevoie de €90.000. Familia: „O formă rară de cancer ne-a răvășit sufletele”

O copilă de 13 ani din Republica Moldova are nevoie de 90.000 de euro. Ea a fost diagnosticată cu sarcom Ewing, o formă rară și agresivă de cancer osos. Mama copilei cere ajutor pentru a strânge suma necesară pentru tratament. „Ne aflăm acum în Turcia, acolo unde medicii ne dau o speranță”, a comunicat mama fetei.

„Suntem Daniela și Vasile Marco, părinții Alexandrei — o fetiță de doar 13 ani, care în loc de griji mărunte și visuri de copil, duce o luptă cumplită pentru viață. Un diagnostic necruțător — sarcom Ewing, o formă rară și agresivă de cancer osos — ne-a răvășit sufletele. În doar câteva zile, lumea noastră s-a prăbușit. Dintr-o familie fericită, am devenit o familie care luptă cu disperare pentru a-și salva copilul. Ne aflăm acum în Turcia, acolo unde medicii ne dau o speranță. Alexandra are șanse de vindecare — dar șansele au un preț dureros: tratamente lungi, chimioterapii epuizante, o intervenție chirurgicală complexă… și o sumă uriașă. Vă rugăm din inimă — ajutați-ne să nu pierdem această șansă!”, a scris mama copilei pe Facebook.

Cei care vor să o ajute pot găsi aici mai multe detalii.

Андрій Садовий/Telegram

Morți, locuințe avariate, Lvov parțial fără electricitate. Încă un atac masiv al Rusiei, raportat de Ucraina

În noaptea de 4 spre 5 octombrie, Rusia a lansat peste 50 de rachete și aproximativ 500 de drone de atac asupra Ucrainei. Cinci persoane au murit și 10 au fost rănite, potrivit informațiilor comunicate de președintele ucrainean Vladimir Zelenski. Autoritățile locale au precizat că mai multe locuințe au fost avariate, iar numeroși oameni au rămas fără electricitate. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a scris pe rețeaua X că „războiul Rusiei împotriva Ucrainei este o teroare zilnică”. „Acestea sunt crime de război. Ucraina are nevoie de un sprijin mai mare și mai rapid”, a declarat Maia Sandu.

Zelenski a anunțat că, noaptea trecută, Rusia a lansat peste 50 de rachete și aproximativ 500 de drone de atac asupra Ucrainei. Au lovit cu rachete de croazieră, „Shahed” și, inclusiv, cu „Kinzhal”. Regiunile Lvov, Ivano-Frankivsk, Zaporojie, Cernigov, Sumî, Harkov, Herson, Odesa și Kirovohrad au fost vizate”, a comunicat Zelenski, adăugând că, în prezent, în zonele afectate continuă lucrările de salvare și de restabilire.

Președintele Ucrainei a spus că, până în prezent, se știe despre aproximativ 10 persoane rănite. Alte cinci persoane au decedat.

„Astăzi rușii au lovit din nou infrastructura noastră. (…) Avem nevoie de mai multă protecție, de o implementare mai rapidă a tuturor acordurilor de apărare, în special în ceea ce privește apărarea aeriană, pentru a face ca această teroare aeriană să fie lipsită de sens. Este posibilă o încetare unilaterală a focului în aer, iar ea ar putea deschide calea către o diplomație reală. America și Europa trebuie să acționeze pentru a-l obliga pe Putin să se oprească”, a declarat Zelenski.

Patru dintre cele cinci decese s-au înregistrat în regiunea Lvov. Șeful administrației militare regionale din Lvov, Maxim Kozițkii, a declarat că, în urma atacului, o casă a fost distrusă, iar alte opt au fost avariate. Primarul de Lvov, Andrei Sadovîi, a declarat că, în urma atacului rus, o parte a orașului a rămas fără electricitate. Au izbucnit mai multe incendii, inclusiv într-un parc industrial.

O persoană a murit în regiunea Zaporojie. Șeful administrației militare regionale, Ivan Fedorov, a spus că au fost avariate opt blocuri de locuințe, șapte case particulare și clădiri nelocative. Totodată, peste 73.000 de abonați au rămas fără curent electric.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a scris pe rețeaua X că „războiul Rusiei împotriva Ucrainei este o teroare zilnică”. „În doar două zile, a bombardat trenuri de pasageri și a lovit infrastructura civilă pentru a îngheța oamenii și a le bloca mișcarea. Acestea sunt crime de război. Ucraina are nevoie de un sprijin mai mare și mai rapid pentru a salva vieți și a-și apăra libertatea”, a declarat Maia Sandu.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: