Acces extins la resurse financiare pentru antreprenorii din Moldova! Cunoaște principalele instrumente de finanțare alternativă disponibile pe piață

Identificarea surselor de finanțare și explorarea opțiunilor pentru dezvoltarea afacerilor și a startup-urilor au constituit temele principale ale conferinței «Finanțare alternativă pentru startup-uri și IMM-uri», desfășurată în Chișinău.

Printre subiectele abordate s-au numărat crowdfunding-ul, business angels, fonduri de capital de risc, equity funding, programe de finanțare și granturi — opțiuni suplimentare de finanțare pentru antreprenorii aflați la început de drum, care nu dispun de active fixe sau garanții pentru obținerea sumelor bănești necesare.
Evenimentul a adunat pe aceeași scenă oficiali, antreprenori, fondatori de startup-uri, investitori și persoane interesate de metode alternative de finanțare destinate dezvoltării afacerilor, disponibile pe piața locală.

Dumitru Alaiba, vicepremier, ministrul Dezvoltării Regionale și Digitalizării: «În prezent, în Republica Moldova avem în jur de 50 de mii de companii, iar dintr-o anumită perspectivă, noi avem nevoie de mai mulți antreprenori care să creeze mai multă valoare, care să ducă la creșterea economiei. Una dintre principalele noastre priorități este să promovăm antreprenoriatul, iar succesul fiecărui antreprenor este principala noastră misiune. Pentru acestea, lucrăm în primul rând ca să oferim maximum libertate, pentru că știind comunitatea de startup-uri și faptul că preferă să facă afaceri, trebuie să-i ajutăm să se simtă că sunt în largul oceanului, că pot crea și beneficiază de susținere.»

John Riordan, șef adjunct al Misiunii USAID în Moldova: «Este o plăcere să fiu aici, pentru că se simte foarte mult talent și inovație în această sală, ceea ce este super impresionant pentru mine. Tema finanțării alternative prezintă un interes real, atât pentru Moldova, cât și pentru partenerii noștri. USAID ridică la un nou nivel abordarea sistemului de dezvoltare a startup-urilor și a inovației în Moldova. 
Astfel, Moldova devine cunoscută ca fiind o destinație pentru startup-uri, inclusiv prin participarea la evenimente internaționale și locale. Între timp, este construită o infrastructură mai robustă pentru antreprenori și IMM-uri, încurajându-i să crească, în Moldova, pentru a menține talentele aici, acasă — un obiectiv la care lucrăm deja de ceva timp și care începe să dea roade.»

Primul panel de discuții a fost dedicat lendingului — tehnică de finanțare care funcționează după modelul unor piețe care conectează împrumuturile cu investitorii — și Equity Crowdfunding- un mecanism care permite unor grupuri largi de investitori să finanțeze startup-uri în schimbul unui echități — care reprezintă un catalizator pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii. Invitații au abordat premisele în care instrumentele alternative pot permite cetățenilor să-și investească resursele disponibile în proiecte de afaceri. De asemenea, discuțiile au fost concentrate și pe eficiența cadrului legal al finanțării alternative, incluzând evoluția crowdfundingului și reglementările adoptate pentru a sprijini noile metode de finanțare.

Natalia Bejan, directoare executivă Startup Moldova: «Scopul acestui eveniment este în primul rând de a informa antreprenorii și fondatorii de startup-uri că există metode de finanțare alternativă. Venim în fața lor inclusiv cu exemple elocvente în care micile afaceri au beneficiat de susținere financiară fie din granturi sau programe guvernamentale dedicate. Conferința este un punct de pornire pentru cei care vor să lanseze o campanie de crowdfunding, își doresc să atragă investitori privați sau sunt pe punctul de a aplica pentru sprijin financiar în cadrul unui program, ca să se informeze și să ia decizii asumate cu referire la afacerea lor.»

Tudor Darie, fondator și CEO Fagura: «Atragerea de capital prin crowdfunding ajută companiile să obțină ușor finanțare prin împrumuturi sau equity. Companiile mai obțin o validare din partea comunității și noi clienți sau parteneri. Important să fie ales instrumentul potrivit. Uneori, afacerea are nevoie de un împrumut, dacă fiecare euro investit generează profit de 2 sau 3. Alteori, compania are nevoie de equity crowdfunding, ca să atragă fonduri în schimb la shares. Pentru o campanie de equity crowdfunding profesionistă, antreprenorii au nevoie de aproximativ șase luni. Primul pas este evaluarea interesului comunității de a investi în afacere. Pentru un împrumut, ai nevoie de 15 minute și depui cererea, totul e simplu și transparent.»

Un alt subiect abordat a pus accent pe programele de finanțare și granturile oferite de către autoritățile țării noastre pentru antreprenorii la început de care, care vor să-și extindă afacerea. Fondatorii de companii care deja au beneficiat de susținere financiară au povestit despre experiența lor de contractare a grantului, provocările din domeniu, dar și necesitatea de a avea susținere constantă din partea autorităților în scalarea afacerii.

Olga Melniciuc, fondatorea investitii.md: «Investițiile sunt necesare oricând și oriunde pentru dezvoltarea afacerii, în mod special atunci când companiile au lipsă de resurse pentru a-și scala ideile de business. Spre exemplu, investițiile din partea Business Angels sunt pentru acele companii care nu au acces la fonduri decât ale investitorilor privați și acești oameni îi ajută să crească mai repede, să dezvolte produsul, să atragă parteneri, să facă primele vânzări și să iasă pe alte pieței. Plus, deja compania este generatoare de venit și intră în acest „joc“ de capital fund și poate intra și pe alte piețe, pentru a beneficia de investiții.»

La eveniment au participat și persoane din România precum Cosmin Ochișor, VC Partner GapMinder, care au povestit despre abordarea directă ca investitori, consultanță strategică și implicarea directă în organizarea operațională, guvernanța corporativă și disciplina financiară în rândul companiilor care vor să se extindă rapid. La conferință a fost organizat și un workshop interactiv, unde participanții au avut posibilitatea de a interacționa direct cu experți din domeniu, de a adresa întrebări și de a obține schimb de experiență și bune practici pentru a-și dezvolta activitatea.

Potrivit studiului «Impactul investițiilor străine directe asupra economiei RM, 2012-2022», investițiile străine directe în țara noastră au crescut cu aproximativ 50% față de anul 2021 și cu aproximativ 16% față de anul 2019. În același timp, întreprinderile cu investiții străine directe sunt, în medie, de două ori mai productive, fapt care reflectă direct într-o creștere economică mai mare.

Conferința «Finanțare alternativă pentru startup-uri și IMM-uri» a fost organizată de Startup Moldova, investitii.MD și Fagura Moldova, cu suportul Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID Moldova, Embassy of Sweden in Chisinau și UK in Moldova — British Embassy Chisinau.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

NM Espresso: În Moldova au avut loc din nou percheziții în masă, la Tiraspol s-a desfășurat o paradă militară, iar un liceu din Chișinău este suspectat de spălare de bani

Percheziții în masă: rețineri, reacții

În sudul țării și la Chișinău, poliția, procurorii și forțele speciale Fulger au efectuat 60 de percheziții într-un dosar privind finanțarea ilegală a unui partid, corupția electorală și spălarea de bani în proporții deosebit de mari. În urma perchezițiilor, au fost reținute patru persoane, inclusiv viceprimarul din Comrat și reprezentanți ai Partidului «Inima Moldovei», condus de Irina Vlah. În total, în dosar figurează 17 suspecți.

Potrivit anchetei, suspecții au utilizat banca rusă «Promsveazibank» și boți Telegram pentru retragerea și transferul banilor, accesând serviciile prin VPN. Poliția a anunțat că membrii grupului primeau «indicații directe de la coordonatori din Rusia» privind distribuirea dezinformării pe rețelele sociale. De asemenea, poliția a comunicat că, în timpul perchezițiilor, au fost confiscate sume mari de bani, arme și un automobil Tesla, cumpărat din mijloace ilegale.

Irina Vlah a declarat că scopul perchezițiilor efectuate la reprezentanții partidului său este de a «intimida și discredita» opoziția. Liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a calificat perchezițiile drept un semn că partidul de guvernământ PAS «trăiește o frică isterică» în fața creșterii ratingului Blocului Patriotic. Reprezentanți PAS au declarat că «nimeni nu este mai presus de lege», iar organele de drept acționează independent.

Ulterior, Partidul «Inima Moldovei» a anunțat că majoritatea perchezițiilornu au vizat membri ai echipei. Și au cerut ca poliția «să recunoască deschis că persoanele care figurează în interceptările privind presupusa finanțare printr-o bancă rusă nu au nicio legătură cu Partidul „Inima Moldovei“».


Blocul Patriotic și PAS

Membrii Blocului Patriotic, format de comuniști, socialiști, partidele «Inima Moldovei» și «Viitorul Moldovei», au semnat un pact prin care se angajează să nu formeze coaliție cu PAS în viitorul parlament. Și au chemat opoziția să se alăture acestei inițiative, acuzând actuala guvernare de incompetență.

În replică, liderul PAS, Igor Grosu, a numit alianța «blocul kuliok» și i-a cerut lui Igor Dodon să explice «câți bani erau în kuliokul» primit de la Plahotniuc.


Transnistria: secții de votare, paradă militară

Biroul de reintegrare a publicat adresele a 12 secții de votare, unde locuitorii din Transnistria vor putea vota pe 28 septembrie: una dintre secții va fi deschisă la Chișinău, iar celelalte — în localități din Zona de securitate. Potrivit CEC, în Transnistria locuiesc peste 277 de mii de cetățeni cu drept de vot.

La Tiraspol, între timp, a avut loc o paradă militară cu ocazia aniversării a 35 de ani de la formarea Transnistriei. «Această paradă nu este doar un omagiu adus apărătorilor patriei, ci și o demonstrație a hotărârii noastre de a ne apăra interesele, alegerea și viitorul», a declarat liderul regiunii, Vadim Krasnoselski.

La Chișinău, parada a fost condamnată, fiind calificată drept «provocatoare» și una care subminează suveranitatea Moldovei.


Averile și veniturile candidaților DA

NM continuă analiza declarațiilor de avere ale candidaților la funcția de deputat. De această dată, NM prezintă datele despre veniturile și bunurile candidaților din Platforma DA, Dinu Plîngău și Stela Macari, incluși pe lista electorală PAS. Astfel, Plîngău, pe lângă salariu și veniturile din chirii, a câștigat la loteria britanică. Iar Macari a obținut venituri de aproape 297 de mii de lei, deține cinci bunuri imobile și un automobil Renault Kadjar.


Ceban își depășește atribuțiile?

PAS a declarat că angajații întreprinderilor municipale din Chișinău, inclusiv de la Autosalubritate, sunt obligați să distribuie materiale de agitație ale Blocului Alternativa și să adere la partidul primarului Ion Ceban, MAN. Drept dovadă, PAS a publicat un mesaj anonim în care se menționa distribuirea ziarelor blocului pe strada Alba Iulia «de la 10 la 19, în ture».

Ceban și echipa sa au promis că vor comenta aceste acuzații astăzi, la o conferință de presă.


Recean la Tokyo

Prim-ministrul Dorin Recean, în timpul vizitei la Tokyo, s-a întâlnit cu oameni de afaceri japonezi, cu care a discutat oportunități de cooperare și investiții în economia Moldovei.

De asemenea, Recean s-a întâlnit cu premierul Japoniei, Shigeru Ishiba, și a participat la inaugurarea standului Moldovei la Expoziția Mondială de la Osaka.


Sandu la Strasbourg

Președinta Maia Sandu va efectua o vizită oficială la Strasbourg, unde va susține un discurs la ședința plenară a Parlamentului European. Sandu se va întâlni, de asemenea, cu diaspora moldovenească și cu reprezentanți ai Consiliului Europei (CoE), în contextul în care Moldova va prelua pentru șase luni președinția Comitetului de Miniștri al CoE.


Kos în Moldova

Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, va veni din nou în Moldova. În cadrul vizitei, ea va merge la mănăstirea din satul Hagimus și va face declarații pentru presă.


«Avem întrebări» pentru Valeriu Zaporojan

Cât costă o reparație în Moldova? Cât câștigă în medie muncitorii din construcții? Ce nu este în regulă cu calitatea locuințelor construite în perioada sovietică? Și cum afectează economia piața «gri»? Despre toate acestea aflați din discuția cu fondatorul companiei renovare.md, Valeriu Zaporojan, în cadrul proiectului «Avem întrebări» cu Nicolae Paholinițchi.


Spălare de bani într-un liceu din Chișinău

Procuratura a anunțat despre o schemă de evaziune fiscală și spălare a peste 11 milioane de lei într-unul dintre liceele private din Chișinău. Potrivit anchetei, banii erau scoși prin achiziții de imobile și automobile.

Conform presei, este vorba despre liceul privat Da Vinci din Chișinău. Directorul acestuia, Valeriu Guzun, a refuzat să comenteze, dar a calificat acuzațiile de «spălare» a banilor drept false și a declarat că mijloacele provin «din dividende».


Corupție la o grădiniță din Chișinău

Procuratura Anticorupție a cerut condamnarea directoarei grădiniței nr. 32 din Chișinău, Dina Pavaleanu, la nouă ani de închisoare. Potrivit anchetei, Pavaleanu percepea sistematic de la părinți o «taxă de înscriere» de 3 mii de lei și plăți lunare. Ea nu își recunoaște vina.


Agenda zilei, 3 septembrie:

  • 10:00 — Ședința Guvernului;
  • 11:00 — Briefing după ședința Guvernului;
  • 12:00 — Conferința de presă a primarului mun.Chișinău, Ion Ceban.
Colaj NM

„Nu vreau să fiu lăturaș la această nuntă”. Usatîi, reacție la angajamentul blocului „Patriotic” și invitația de a-l semna

Formațiunea „Partidul Nostru” nu va face coaliție cu PAS în viitorul Parlament și nici cu blocul „Patriotic”. Cel puțin asta a declarat liderul partidului, Renato Usatîi, ca reacție la angajamentul semnat de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Vasile Tarlev și Irina Vlah, care l-a îndemnat pe Usatîi să semneze documentul. Liderul „Partidul Nostru” a spus că „nu vrea să fie lăturaș la această nuntă”. Totuși, el a declarat că „următorul guvern va fi format de Partidul Nostru” și a invitat la negocieri „toate partidele, inclusiv pe cele extraparlamentare”.

Usatîi a spus că formațiunea „Partidul Nostru” nu va face coaliție nici cu PAS, nici cu blocul Patriotic. „Partidul Nostru va semna un Contract de asumare publică cu fiecare cetățean al Republicii Moldova”, a adăugat Usatîi, potrivit unui comunicat de presă al partidului.

Totodată, politicianul a numit conferința de presă a blocului „Patriotic” drept „un spectacol”. „Mi-ați propus să semnez un document prin care Partidul Nostru, dar și „Alternativa”, să se oblige să nu facă niciodată o coaliție cu PAS. Voi puteți semna cu „Alternativa” – și ei sunt foști comuniști, cu excepția lui Stoianoglo, venit din greșeală de la democrați. Spre deosebire de voi, „Partidul Nostru” a spus demult și clar: nu va face coaliție cu PAS”, a comunicat Usatîi. Totodată, el a spus că partidul său nu va face coaliție „nici cu așa-numiții pro-europeni, nici cu «russkii mir»”.

Usatîi a mai declarat că „acesta nu e un pact, e „Чужая свадьба” (în trad. nuntă străină)”. „Iar eu nu vreau să fiu lăturaș la această nuntă“, a adăugat politicianul.

Totodată, Usatîi a declarat că „următorul guvern va fi format de Partidul Nostru – „nu pentru noi, ci pentru țară” și a invitat la negocieri toate partidele, inclusiv extraparlamentare, care doresc să muncească pentru binele Moldovei”.

***

Pe 2 septembrie, liderii blocului electoral „Patriotic” au semnat un angajament prin care au declarat că nu vor face „coaliție de guvernare cu PAS după parlamentare”. Socialistul Igor Dodon a precizat că blocul nu va face coaliție cu PAS, dar este gata să colaboreze „cu oricine care ajunge în parlament”. La rândul său, lidera Partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a îndemnat blocul „Alternativa” și „Partidul Nostru”, cu „șanse să intre în viitorul Parlament”, să semneze angajamentul.

Tudor Mardei | NewsMaker

Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei ar putea avea loc în noiembrie? Cazul, examinat de Judecătoria Comrat

Deputatul autonomiei găgăuze, Alexandr Tarnavschi, a depus o acțiune în contencios administrativ la Judecătoria Comrat, prin care cere obligarea legislativului local să organizeze alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei pe 16 noiembrie 2025, potrivit Moldova 1.

Mandatul actualei legislaturi a expirat deja, însă data scrutinului nu a fost stabilită. Într-un comentariu pentru Moldova 1, Tarnavschi a declarat că încă în ianuarie a propus o inițiativă legislativă privind stabilirea datei alegerilor pe 16 noiembrie, însă subiectul ar fi fost tergiversat, susține Tarnavschi.

„Din diverse motive, subiectul nu a fost pus pe agendă decât atunci când Parlamentul intrase deja în campanie electorală, când nu mai pot fi interpretate legi sau aduse modificări legislative. Au lăsat intenționat lucrurile să ajungă aici, astfel încât acum să se întrebe: cum să organizăm alegeri dacă nu avem Curtea de Apel Comrat, dacă nu există Consiliul electoral de circumscripție al Găgăuziei?”, a declarat Alexandr Tarnavschi.

Instanța ar urma să se pronunțe rapid, a precizat Tarnavschi, pentru că este vorba despre un proces electoral. „Dacă hotărârea va fi luată până pe 16 septembrie, există timp suficient pentru organizarea alegerilor”, a adăugat acesta.

Sursa: Nokta

Pe 15 august, Adunarea Populară a inclus pe ordinea de zi stabilirea datei alegerilor, însă deputații nu au ajuns la un consens. Oponenții organizării scrutinului au invocat lipsa autorității electorale regionale, care a fost desființată în 2023, și a Curții de Apel Comrat (comasată cu cea de la Cahul pentru a crea Curtea de Apel Sud) care ar urma să confirme rezultatele scrutinului..

Comisia Electorală Centrală de la Comrat a fost desființată de deputații Adunării Populare, în decembrie 2023, la inițiativa speakerului găgăuz Dmitri Constantinov, care a argumentat că această instituție cu statut permanent ar fi „ineficientă” în perioada dintre campaniile electorale. Instanța de fond și Curtea de Apel Comrat au anulat decizia Adunării Populare. În prezent, cazul se află pe rol la Curtea Supremă de Justiție.

În ședința din 15 august curent, deputații locali au aprobat trei candidaturi din partea Adunării Populare pentru noua componență a autorității electorale regionale.

Executivul și instituția bașcanului nu și-au prezentat candidații. Iar Judecătoria Comrat a refuzat să-și delege reprezentantul atât timp cât dizolvarea autorității electorale precedente este încă examinată în justiție.

Precedentele alegeri pentru Adunarea Populară a Găgăuziei au avut loc în două tururi, pe 19 septembrie și 3 octombrie 2021.

icopil.md

Dosarul de spălare de bani în care e vizat un liceu din Chișinău: Cum comentează directorul instituției

Instituția din municipiul Chișinău, vizată de perchezițiile din cadrul unui dosar de evaziune fiscală și spălare de bani, ar fi Liceul privat „Da Vinci”, potrivit surselor ZdG.

Instituția media a a luat legătura cu unul dintre directorii instituției, Valeriu Guzun

Acesta ar fi evitat să ofere un comentariu privitor la anchetă, dar ar fi menționat că afirmațiile despre „spălare de bani cu mașini de lux” sunt „minciuni”.

„Am plătit impozite, banii erau din dividende. Mai mult nu comentez”, a conchis Valeriu Guzun.

***

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate a anunțat pe 2 septembrie că săptămâna trecută a efectuat o percheziție la un liceu privat din Chișinău. Autoritățile nu au precizat despre ce liceu este vorba.

Percheziția a avut loc în cadrul anchetei unui dosar de evaziune fiscală. Potrivit anchetei, suspecții ar fi spălat peste 11 milioane de lei prin achiziția de mașini de lux și imobile.

Inima Moldovei/Facebook

Vlah acuză PAS că ar fi fabricat percheziții la membrii partidului său: „Provocare”

Lidera Partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a reacționat după perchezițiile efectuate de oamenii legii în sudul Moldovei, în cadrul unui dosar ce vizează finanțarea ilegală a unui partid politic. Vlah susține că majoritatea perchezițiilor „nu au vizat activiști ai partidului său și că persoanele din în interceptările audio prezentate de autorități nu au nicio legătură cu echipa sa”.

Aceasta a acuzat Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) de fabricarea perchezițiilor.

„Majoritatea celor 60 de perchezițiimenționate în informațiile oficiale ale organelor de drept nu au vizat activiștii noștri, iar persoanele pomenite în interceptări nu au nicio legătură cu echipa noastră. Perchezițiile la reprezentanții partidului și înregistrările audio apărute în spațiul public fac parte dintr-o provocare de joasă speță, fabricată la comanda PAS”, a scris Vlah într-o postare.

Totodată, partidul său a publicat o declarație prin care cere oamenilor legii să clarifice identitatea persoanelor care apar în interceptările din dosarul privind finanțarea ilegală a unui partid politic.

Considerăm că intenţionat s-au făcut percheziţii în aceeaşi zi şi la membrii formaţiunii noastre, şi la alte persoane, cărora li se incriminează folosirea frauduloasă în scopuri politice a banilor proveniţi de peste hotare, dar care nu au nimic în comun cu Partidul Republican „Inima Moldovei”. Aceasta s-a făcut pentru a crea falsa impresie că persoanele ce apar în interceptările menţionate ar avea tangenţă cu formaţiunea noastră. Vom continua propria investigaţie, deoarece avem tot mai multe indicii că astăzi în premieră guvernarea galbenă a testat o schemă, prin care încearcă să asocieze o formaţiune politică cu persoane care nu au tangenţă cu activitatea acesteia, cu scopul de a o discredita”, se menționează în comunicatul formațiunii.

NewsMaker a solicitat comentarii referitoare la acuzațiile Partidului „Inima Moldovei” atât de la PAS, cât și de la Poliție. La momentul publicării știrii, nu am primit niciun răspuns.

Amintim că, în această dimineață, poliția a anunțat efectuarea a 60 de percheziții în sudul țării, în cadrul unui dosar de corupere electorală. Totodată, poliția a precizat că astăzi sunt desfășurate percheziții și de CNA, însă în cadrul unui alt dosar. Lidera Partidului „Inima Moldovei” a confirmat că descinderile vizează și reprezentanți ai formațiunii sale.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: