Acces extins la resurse financiare pentru antreprenorii din Moldova! Cunoaște principalele instrumente de finanțare alternativă disponibile pe piață

Identificarea surselor de finanțare și explorarea opțiunilor pentru dezvoltarea afacerilor și a startup-urilor au constituit temele principale ale conferinței «Finanțare alternativă pentru startup-uri și IMM-uri», desfășurată în Chișinău.

Printre subiectele abordate s-au numărat crowdfunding-ul, business angels, fonduri de capital de risc, equity funding, programe de finanțare și granturi — opțiuni suplimentare de finanțare pentru antreprenorii aflați la început de drum, care nu dispun de active fixe sau garanții pentru obținerea sumelor bănești necesare.
Evenimentul a adunat pe aceeași scenă oficiali, antreprenori, fondatori de startup-uri, investitori și persoane interesate de metode alternative de finanțare destinate dezvoltării afacerilor, disponibile pe piața locală.

Dumitru Alaiba, vicepremier, ministrul Dezvoltării Regionale și Digitalizării: «În prezent, în Republica Moldova avem în jur de 50 de mii de companii, iar dintr-o anumită perspectivă, noi avem nevoie de mai mulți antreprenori care să creeze mai multă valoare, care să ducă la creșterea economiei. Una dintre principalele noastre priorități este să promovăm antreprenoriatul, iar succesul fiecărui antreprenor este principala noastră misiune. Pentru acestea, lucrăm în primul rând ca să oferim maximum libertate, pentru că știind comunitatea de startup-uri și faptul că preferă să facă afaceri, trebuie să-i ajutăm să se simtă că sunt în largul oceanului, că pot crea și beneficiază de susținere.»

John Riordan, șef adjunct al Misiunii USAID în Moldova: «Este o plăcere să fiu aici, pentru că se simte foarte mult talent și inovație în această sală, ceea ce este super impresionant pentru mine. Tema finanțării alternative prezintă un interes real, atât pentru Moldova, cât și pentru partenerii noștri. USAID ridică la un nou nivel abordarea sistemului de dezvoltare a startup-urilor și a inovației în Moldova. 
Astfel, Moldova devine cunoscută ca fiind o destinație pentru startup-uri, inclusiv prin participarea la evenimente internaționale și locale. Între timp, este construită o infrastructură mai robustă pentru antreprenori și IMM-uri, încurajându-i să crească, în Moldova, pentru a menține talentele aici, acasă — un obiectiv la care lucrăm deja de ceva timp și care începe să dea roade.»

Primul panel de discuții a fost dedicat lendingului — tehnică de finanțare care funcționează după modelul unor piețe care conectează împrumuturile cu investitorii — și Equity Crowdfunding- un mecanism care permite unor grupuri largi de investitori să finanțeze startup-uri în schimbul unui echități — care reprezintă un catalizator pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii. Invitații au abordat premisele în care instrumentele alternative pot permite cetățenilor să-și investească resursele disponibile în proiecte de afaceri. De asemenea, discuțiile au fost concentrate și pe eficiența cadrului legal al finanțării alternative, incluzând evoluția crowdfundingului și reglementările adoptate pentru a sprijini noile metode de finanțare.

Natalia Bejan, directoare executivă Startup Moldova: «Scopul acestui eveniment este în primul rând de a informa antreprenorii și fondatorii de startup-uri că există metode de finanțare alternativă. Venim în fața lor inclusiv cu exemple elocvente în care micile afaceri au beneficiat de susținere financiară fie din granturi sau programe guvernamentale dedicate. Conferința este un punct de pornire pentru cei care vor să lanseze o campanie de crowdfunding, își doresc să atragă investitori privați sau sunt pe punctul de a aplica pentru sprijin financiar în cadrul unui program, ca să se informeze și să ia decizii asumate cu referire la afacerea lor.»

Tudor Darie, fondator și CEO Fagura: «Atragerea de capital prin crowdfunding ajută companiile să obțină ușor finanțare prin împrumuturi sau equity. Companiile mai obțin o validare din partea comunității și noi clienți sau parteneri. Important să fie ales instrumentul potrivit. Uneori, afacerea are nevoie de un împrumut, dacă fiecare euro investit generează profit de 2 sau 3. Alteori, compania are nevoie de equity crowdfunding, ca să atragă fonduri în schimb la shares. Pentru o campanie de equity crowdfunding profesionistă, antreprenorii au nevoie de aproximativ șase luni. Primul pas este evaluarea interesului comunității de a investi în afacere. Pentru un împrumut, ai nevoie de 15 minute și depui cererea, totul e simplu și transparent.»

Un alt subiect abordat a pus accent pe programele de finanțare și granturile oferite de către autoritățile țării noastre pentru antreprenorii la început de care, care vor să-și extindă afacerea. Fondatorii de companii care deja au beneficiat de susținere financiară au povestit despre experiența lor de contractare a grantului, provocările din domeniu, dar și necesitatea de a avea susținere constantă din partea autorităților în scalarea afacerii.

Olga Melniciuc, fondatorea investitii.md: «Investițiile sunt necesare oricând și oriunde pentru dezvoltarea afacerii, în mod special atunci când companiile au lipsă de resurse pentru a-și scala ideile de business. Spre exemplu, investițiile din partea Business Angels sunt pentru acele companii care nu au acces la fonduri decât ale investitorilor privați și acești oameni îi ajută să crească mai repede, să dezvolte produsul, să atragă parteneri, să facă primele vânzări și să iasă pe alte pieței. Plus, deja compania este generatoare de venit și intră în acest „joc“ de capital fund și poate intra și pe alte piețe, pentru a beneficia de investiții.»

La eveniment au participat și persoane din România precum Cosmin Ochișor, VC Partner GapMinder, care au povestit despre abordarea directă ca investitori, consultanță strategică și implicarea directă în organizarea operațională, guvernanța corporativă și disciplina financiară în rândul companiilor care vor să se extindă rapid. La conferință a fost organizat și un workshop interactiv, unde participanții au avut posibilitatea de a interacționa direct cu experți din domeniu, de a adresa întrebări și de a obține schimb de experiență și bune practici pentru a-și dezvolta activitatea.

Potrivit studiului «Impactul investițiilor străine directe asupra economiei RM, 2012-2022», investițiile străine directe în țara noastră au crescut cu aproximativ 50% față de anul 2021 și cu aproximativ 16% față de anul 2019. În același timp, întreprinderile cu investiții străine directe sunt, în medie, de două ori mai productive, fapt care reflectă direct într-o creștere economică mai mare.

Conferința «Finanțare alternativă pentru startup-uri și IMM-uri» a fost organizată de Startup Moldova, investitii.MD și Fagura Moldova, cu suportul Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID Moldova, Embassy of Sweden in Chisinau și UK in Moldova — British Embassy Chisinau.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Acord SUA-Danemarca privind Groenlanda. Trump anunță consolidarea prezenței militare americane pe insulă

Statele Unite ale Americii au ajuns la un acord cu Danemarca și Groenlanda care le-ar oferi Washingtonului „control permanent” asupra securității insulei. Anunțul a fost făcut de președintele american Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.

Potrivit lui Trump, SUA vor avea „pentru totdeauna” dreptul de a „face în Groenlanda tot ceea ce este necesar” pentru a asigura securitatea insulei și a SUA.

Președintele american a mai afirmat că niciun „adversar” al SUA nu va putea avea în Groenlanda baze militare, trupe sau investiții fără „acordul direct, în scris” al Washingtonului. Trump a anunțat totodată că Statele Unite ale Americii vor începe „imediat” să-și consolideze prezența militară pe insulă, transmite The Moscow Times.

Prim-ministra daneză Mette Frederiksen a comunicat că acordul dintre SUA, Danemarca și Groenlanda privind consolidarea securității în Arctica și Atlanticul de Nord urmează să fie semnat săptămâna viitoare. Documentul va intra în vigoare după ce va trece prin procedurile necesare în parlamentele naționale.

Frederiksen a calificat acordul drept „foarte benefic pentru NATO și Europa”. Ea a precizat că documentul recunoaște suveranitatea și integritatea teritorială a Danemarcei, precum și dreptul groenlandezilor la autodeterminare.

Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat, la rândul său, că acordul ține cont de interesele insulei și de rolul acesteia în cooperarea internațională. „Este în beneficiul tuturor”, a spus el.

Un oficial american a declarat pentru Fox News că acordul va rămâne în vigoare chiar și în cazul în care Groenlanda își va dobândi independența.

Groenlanda are aproximativ 56 000 de locuitori și este un teritoriu autonom în cadrul Danemarcei. Donald Trump a susținut în repetate rânduri că Statele Unite trebuie să preia controlul asupra insulei, invocând interese de securitate națională și amenințarea reprezentată de Rusia și China. Anterior, el a propus ca Danemarca să vândă Groenlanda și nu a exclus posibilitatea folosirii forței în cazul unui refuz.

Groenlanda ar urma să fie integrată într-o rețea de stații radar și baze militare care include obiective din Alaska și Canada, declara în primăvară generalul Gregory Guillot, comandantul Comandamentului Nord al Forțelor Armate ale SUA. Potrivit acestuia, Washingtonul intenționează să aibă pe insulă și un port de mare adâncime, precum și o bază pentru antrenarea forțelor speciale.

În perioada de vârf a Războiului Rece, SUA aveau peste 10 000 de militari staționați în Groenlanda, insula fiind atunci un punct important pentru monitorizarea rachetelor sovietice.

În prezent, în Groenlanda se află instalații ale Forțelor Spațiale ale SUA și sisteme radar de mare putere, precum și aproximativ 100 de militari americani care deservesc sistemele de avertizare timpurie și de apărare antirachetă.

gov.md

Vasile Tofan, la Etno Fest Taraclia: Moldova este puternică atunci când știm să trăim împreună

Premierul Vasile Tofan a participat sâmbătă, 19 septembrie, la cea de-a 25-a ediție a Festivalului Etno Fest Taraclia. În cadrul evenimentului, șeful Guvernului a vorbit despre unitatea dintre comunitățile etnice din Republica Moldova, păstrarea limbilor și identității culturale și importanța respectului reciproc.

Premierul a spus că, într-o perioadă marcată de războiul din apropierea țării și de propagandă, este important ca diferențele dintre comunități să nu fie folosite pentru a diviza societatea.

Trăim într-o perioadă complicată. Tocmai de aceea este important să ne amintim un lucru simplu: Moldova este puternică atunci când știm să trăim împreună. În limbi diferite. Cu tradiții diferite, cu istorii de familie diferite, dar în pace, cu respect unii față de alții și cu sentimentul că aceasta este țara noastră comună”, a declarat Vasile Tofan, conform unui comunicat al Guvernului.

Premierul a vorbit și despre rolul comunității bulgare în dezvoltarea Republicii Moldova, menționând că istoria raionului Taraclia reflectă modul în care s-a format țara „generație după generație, cultură după cultură”. Potrivit lui Tofan, comunitatea bulgară reprezintă și o punte între Republica Moldova și Bulgaria.

Totodată, premierul a subliniat că fiecare comunitate etnică trebuie să-și poată păstra limba și identitatea culturală.

Vreau ca bulgarii din Moldova să vorbească bulgara, găgăuzii să păstreze limba găgăuză, ucrainenii să păstreze limba ucraineană – ca fiecare comunitate să transmită copiilor limba părinților și bunicilor săi. Faptul că știm încă o limbă și încă o cultură nu ne face mai puțin moldoveni, ci face Moldova mai bogată”, a spus Vasile Tofan.

În cadrul vizitei la festival, premierul a mers la târgul meșteșugarilor și al producătorilor locali, unde a discutat cu participanții și a văzut produsele și tradițiile prezentate de comunitățile din regiune.

Facebook/Guvernul Republicii Moldova

Facebook/Guvernul Republicii Moldova

Facebook/Guvernul Republicii Moldova

Etno Fest Taraclia este organizat de peste două decenii și promovează tradițiile, meșteșugurile, gastronomia și dialogul intercultural. Ediția din acest an este una jubiliară și a fost inclusă, pentru prima dată, în Agenda cultural-turistică „Pomul Vieții” 2026.

zn.ua

Trump interzice accesul la Casa Albă pentru jurnaliștii a trei instituții media: „Sunt mândru”

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat sâmbătă, 19 septembrie, că jurnaliștii de la CNN, MSNOW și Politico nu vor mai avea acces la Casa Albă. Liderul american a acuzat aceste instituții media că ar răspândi informații false.

Sunt mândru să anunț că, începând de acum, CNN, MSNOW (care și-a schimbat recent numele din MSNBC din cauza lipsei de audiență și de încredere!) și Politico nu vor mai avea acces la Casa Albă, din cauza promovării constante a știrilor false”, a scris Donald Trump pe rețeaua sa socială, Truth Social, potrivit Meduza.

El a mai afirmat că instituțiile media respective „nu ar trebui să aibă posibilitatea de a publica sau difuza în mod repetat invenții și minciuni atunci când relatează despre activitatea președintelui Statelor Unite, a administrației Trump sau despre Statele Unite în general”.

Amintim că, în februarie 2025, la scurt timp după revenirea lui Trump la Casa Albă, administrația sa a limitat accesul jurnaliștilor de la Associated Press în Biroul Oval și la bordul aeronavei prezidențiale. Măsura a fost luată după ce agenția a refuzat să folosească denumirea „Golful Americii” în loc de „Golful Mexic”.

Ulterior, administrația Trump a anunțat noi reguli privind accesul presei la Casa Albă. Potrivit acestora, componența grupului restrâns de jurnaliști care îl însoțesc pe președinte și îi urmăresc activitatea (press pool) urma să fie stabilită de echipa de presă a administrației.

Bucureștiul condamnă deschiderea secțiilor de votare în Transnistria pentru alegerile în Duma de Stat a Rusiei: „Încalcă suveranitatea R. Moldova”

Autoritățile de la București condamnat vineri, 18 septembrie, deschiderea secțiilor de votare în regiunea transnistreană pentru alegerile în Duma de Stat a Federației Ruse, fără acordul Chișinăului. Acestea au subliniat că demersul încalcă suveranitatea și integritatea teritorială a țării. Afirmațiile au fost făcute într-o declarație emisă de Ministerul Afacerilor Externe al României.

România condamnă organizarea scrutinului de către Federația Rusă în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, fără consimțământul autorităților de la Chișinău. Acest demers încalcă suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova și vine în totală contradicție cu eforturile autorităților de la Chișinău și ale partenerilor internaționali menite să faciliteze reglementarea politică a problemei transnistrene”, a transmis MAE.

Totodată, instituția a reafirmat sprijinul României pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova, în cadrul frontierelor lor recunoscute internațional.

Alegerile pentru Duma de Stat a Federației Ruse au început vineri, 18 septembrie, și se desfășoară până duminică, 20 septembrie. Acestea sunt primele alegeri parlamentare ruse de la declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022. Scrutinul este organizat inclusiv în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia.

În Republica Moldova, pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale, a fost autorizată o singură secție de votare. Aceasta se află la Ambasada Federației Ruse din Chișinău și a fost coordonată cu autoritățile moldovene.

Rusia a anunțat însă deschiderea a încă 16 secții de votare în regiunea transnistreană, fără acordul autorităților constituționale de la Chișinău.

Ministerul Afacerilor Externe și Biroul politici de reintegrare de la Chișinău au declarat anterior că deschiderea secțiilor de votare fără acordul autorităților constituționale este inacceptabilă și reprezintă o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău au protestat oficial față de intenția Moscovei, iar ambasadorul rus a fost convocat la MAE și i-a fost înmânată o notă de protest.

скриншот//NM

VIDEO Igor Dodon va fi audiat în dosarul „kuliok”

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, va fi audiat pe 24 sau 25 septembrie în dosarul denumit generic „Kuliok”, în care este cercetat. Judecătorul a anunțat acest lucru pe 18 septembrie, în cadrul ședinței de la Curtea Supremă de Justiție. Potrivit avocatului lui Dodon, data exactă nu este deocamdată cunoscută. După audierea inculpatului, vor urma pledoariile finale.

La următoarea ședință de judecată, din 23 septembrie, partea apărării este obligată să asigure prezența a cinci martori. Amintim că dosarul „Kuliok” a fost reluat de la zero la sfârșitul lunii noiembrie anul trecut din cauza modificării completului de judecată. Președintele socialiștilor, Igor Dodon, este acuzat că ar fi primit ilegal de la fostul lider al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, între 600 de mii și un milion de dolari pentru finanțarea PSRM. Dodon pledează nevinovat.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: