Acces extins la resurse financiare pentru antreprenorii din Moldova! Cunoaște principalele instrumente de finanțare alternativă disponibile pe piață

Identificarea surselor de finanțare și explorarea opțiunilor pentru dezvoltarea afacerilor și a startup-urilor au constituit temele principale ale conferinței «Finanțare alternativă pentru startup-uri și IMM-uri», desfășurată în Chișinău.

Printre subiectele abordate s-au numărat crowdfunding-ul, business angels, fonduri de capital de risc, equity funding, programe de finanțare și granturi — opțiuni suplimentare de finanțare pentru antreprenorii aflați la început de drum, care nu dispun de active fixe sau garanții pentru obținerea sumelor bănești necesare.
Evenimentul a adunat pe aceeași scenă oficiali, antreprenori, fondatori de startup-uri, investitori și persoane interesate de metode alternative de finanțare destinate dezvoltării afacerilor, disponibile pe piața locală.

Dumitru Alaiba, vicepremier, ministrul Dezvoltării Regionale și Digitalizării: «În prezent, în Republica Moldova avem în jur de 50 de mii de companii, iar dintr-o anumită perspectivă, noi avem nevoie de mai mulți antreprenori care să creeze mai multă valoare, care să ducă la creșterea economiei. Una dintre principalele noastre priorități este să promovăm antreprenoriatul, iar succesul fiecărui antreprenor este principala noastră misiune. Pentru acestea, lucrăm în primul rând ca să oferim maximum libertate, pentru că știind comunitatea de startup-uri și faptul că preferă să facă afaceri, trebuie să-i ajutăm să se simtă că sunt în largul oceanului, că pot crea și beneficiază de susținere.»

John Riordan, șef adjunct al Misiunii USAID în Moldova: «Este o plăcere să fiu aici, pentru că se simte foarte mult talent și inovație în această sală, ceea ce este super impresionant pentru mine. Tema finanțării alternative prezintă un interes real, atât pentru Moldova, cât și pentru partenerii noștri. USAID ridică la un nou nivel abordarea sistemului de dezvoltare a startup-urilor și a inovației în Moldova. 
Astfel, Moldova devine cunoscută ca fiind o destinație pentru startup-uri, inclusiv prin participarea la evenimente internaționale și locale. Între timp, este construită o infrastructură mai robustă pentru antreprenori și IMM-uri, încurajându-i să crească, în Moldova, pentru a menține talentele aici, acasă — un obiectiv la care lucrăm deja de ceva timp și care începe să dea roade.»

Primul panel de discuții a fost dedicat lendingului — tehnică de finanțare care funcționează după modelul unor piețe care conectează împrumuturile cu investitorii — și Equity Crowdfunding- un mecanism care permite unor grupuri largi de investitori să finanțeze startup-uri în schimbul unui echități — care reprezintă un catalizator pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii. Invitații au abordat premisele în care instrumentele alternative pot permite cetățenilor să-și investească resursele disponibile în proiecte de afaceri. De asemenea, discuțiile au fost concentrate și pe eficiența cadrului legal al finanțării alternative, incluzând evoluția crowdfundingului și reglementările adoptate pentru a sprijini noile metode de finanțare.

Natalia Bejan, directoare executivă Startup Moldova: «Scopul acestui eveniment este în primul rând de a informa antreprenorii și fondatorii de startup-uri că există metode de finanțare alternativă. Venim în fața lor inclusiv cu exemple elocvente în care micile afaceri au beneficiat de susținere financiară fie din granturi sau programe guvernamentale dedicate. Conferința este un punct de pornire pentru cei care vor să lanseze o campanie de crowdfunding, își doresc să atragă investitori privați sau sunt pe punctul de a aplica pentru sprijin financiar în cadrul unui program, ca să se informeze și să ia decizii asumate cu referire la afacerea lor.»

Tudor Darie, fondator și CEO Fagura: «Atragerea de capital prin crowdfunding ajută companiile să obțină ușor finanțare prin împrumuturi sau equity. Companiile mai obțin o validare din partea comunității și noi clienți sau parteneri. Important să fie ales instrumentul potrivit. Uneori, afacerea are nevoie de un împrumut, dacă fiecare euro investit generează profit de 2 sau 3. Alteori, compania are nevoie de equity crowdfunding, ca să atragă fonduri în schimb la shares. Pentru o campanie de equity crowdfunding profesionistă, antreprenorii au nevoie de aproximativ șase luni. Primul pas este evaluarea interesului comunității de a investi în afacere. Pentru un împrumut, ai nevoie de 15 minute și depui cererea, totul e simplu și transparent.»

Un alt subiect abordat a pus accent pe programele de finanțare și granturile oferite de către autoritățile țării noastre pentru antreprenorii la început de care, care vor să-și extindă afacerea. Fondatorii de companii care deja au beneficiat de susținere financiară au povestit despre experiența lor de contractare a grantului, provocările din domeniu, dar și necesitatea de a avea susținere constantă din partea autorităților în scalarea afacerii.

Olga Melniciuc, fondatorea investitii.md: «Investițiile sunt necesare oricând și oriunde pentru dezvoltarea afacerii, în mod special atunci când companiile au lipsă de resurse pentru a-și scala ideile de business. Spre exemplu, investițiile din partea Business Angels sunt pentru acele companii care nu au acces la fonduri decât ale investitorilor privați și acești oameni îi ajută să crească mai repede, să dezvolte produsul, să atragă parteneri, să facă primele vânzări și să iasă pe alte pieței. Plus, deja compania este generatoare de venit și intră în acest „joc“ de capital fund și poate intra și pe alte piețe, pentru a beneficia de investiții.»

La eveniment au participat și persoane din România precum Cosmin Ochișor, VC Partner GapMinder, care au povestit despre abordarea directă ca investitori, consultanță strategică și implicarea directă în organizarea operațională, guvernanța corporativă și disciplina financiară în rândul companiilor care vor să se extindă rapid. La conferință a fost organizat și un workshop interactiv, unde participanții au avut posibilitatea de a interacționa direct cu experți din domeniu, de a adresa întrebări și de a obține schimb de experiență și bune practici pentru a-și dezvolta activitatea.

Potrivit studiului «Impactul investițiilor străine directe asupra economiei RM, 2012-2022», investițiile străine directe în țara noastră au crescut cu aproximativ 50% față de anul 2021 și cu aproximativ 16% față de anul 2019. În același timp, întreprinderile cu investiții străine directe sunt, în medie, de două ori mai productive, fapt care reflectă direct într-o creștere economică mai mare.

Conferința «Finanțare alternativă pentru startup-uri și IMM-uri» a fost organizată de Startup Moldova, investitii.MD și Fagura Moldova, cu suportul Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID Moldova, Embassy of Sweden in Chisinau și UK in Moldova — British Embassy Chisinau.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Rusia, Belarus, Kazahstan și Kârgâzstan cer Armeniei să organizeze un referendum privind alegerea între Uniunea Europeană și Uniunea Eurasiatică

Liderii Rusiei, Belarusului, Kazahstanului și Kârgâzstanului au cerut Armeniei să organizeze în cel mai scurt timp un referendum prin care cetățenii să decidă între aderarea la Uniunea Europeană și rămânerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Cererea apare într-o declarație comună publicată pe site-ul Kremlinului după ședința Consiliului Suprem Eurasiatic de la Astana, citată de The Moscow Times . Semnatarii consideră că pregătirile Erevanului pentru aderarea la UE reprezintă „riscuri semnificative pentru securitatea economică” a statelor membre ale UEEA.

Declarația a fost semnată de președintele rus Vladimir Putin, președintele belarus Alexandr Lukașenko, președintele kazah Kasâm-Jomart Tokaev și președintele kârgâz Sadir Japarov, care consideră că pregătirile Erevanului pentru aderarea la UE reprezintă „riscuri semnificative pentru securitatea economică” a statelor membre ale UEEA. Totodată, potrivit declarației, problema potențialelor consecințe ale suspendării Armeniei din Tratatul privind Uniunea Economică Eurasiatică urmează să fie discutată la ședința Consiliului Suprem Eurasiatic din decembrie.

„Împărtășim poziția privind necesitatea organizării în Armenia, în cel mai scurt timp posibil, a unui referendum național privind aderarea la Uniunea Europeană sau rămânerea în componența Uniunii Economice Eurasiatice”, se arată în declarația comună, citată de Meduza.

Premierul armean Nikol Pașinian declarase anterior că Erevanul va continua să colaboreze simultan cu statele occidentale și cu cele din UEEA atât timp cât va fi posibil, iar când va veni momentul alegerii finale, poporul armenean va decide.

Alegerile parlamentare din Armenia sunt programate pentru 7 iunie, iar pe acest fond relațiile dintre Moscova și Erevan s-au deteriorat semnificativ. Rusia îl acuză pe Pașinian de orientare pro-occidentală, a început să introducă restricții la importul produselor armenești și cere admiterea la alegeri a omului de afaceri Samvel Karapetian, șeful grupului industrial-constructiv rus „Tașir”.

Amintim că pe 10 mai, la conferința de presă de după parada de Ziua Victoriei de la Moscova, Putin avertizase că Armenia ar putea repeta „scenariul ucrainean” dacă va continua pe calea integrării europene, declarând că doar în cazul în care Erevanul va organiza un referendum, cele două țări ar putea merge „pe calea unui divorț blând, inteligent și reciproc avantajos”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

„Ultimul sunet” în școlile cu predare în limba română din stânga Nistrului. Chiveri: „Continuați să învățați și să credeți în propriile forțe”

„Ultimul sunet” a răsunat în școlile cu predare în limba română din localitățile Cocieri, Corjova, Molovata și Roghi din raionul Dubăsari, la festivitățile cărora a participat viceprim-ministrul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri. Oficialul a felicitat elevii, cadrele didactice și părinții cu prilejul încheierii anului de studii 2025-2026 și a înmânat diplome de excelență elevilor cu rezultate remarcabile.

„Fiecare reușită obținută prin muncă și perseverență reprezintă o temelie importantă pentru viitor. Le doresc absolvenților curaj și succes în alegerea drumului profesional, iar tuturor elevilor — o vacanță frumoasă și bine-meritată. Continuați să învățați, să visați și să credeți în propriile forțe”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a subliniat rolul esențial al învățământului în limba română în formarea noilor generații din stânga Nistrului și a reiterat apelul autorităților constituționale privind încetarea oricăror forme de presiune asupra elevilor și cadrelor didactice din cele opt instituții de învățământ cu predare în limba română, inclusiv a practicilor de înregistrare ilegală a minorilor în structuri militare neconstituționale.

Totodată, tinerii din regiunea transnistreană beneficiază de toate oportunitățile oferite de cadrul normativ național, inclusiv acces la instituțiile de învățământ de pe malul drept al Nistrului și peste hotare, în conformitate cu standardele europene și sistemul de la Bologna.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Consiliera Maiei Sandu pentru relații cu cetățenii a demisionat. Va activa la ambasada R. Moldova în Irlanda

Consiliera prezidențială pentru relații cu cetățenii, Larisa Miculeț, a demisionat. Aceasta a anunțat pe Facebook că, în continuare, va activa în calitate de șef interimar al misiunii diplomatice a Republicii Moldova în Irlanda.

Președinta Maia Sandu a semnat astăzi, 29 mai, un decret privind eliberarea Larisi Miculeț din funcția de consilier pentru relații cu cetățenii, în baza cererii de demisie.

Miculeț a anunțat că urmează să plece în Irlanda, unde va activa la ambasada Republicii Moldova.

La un an după revenirea mea în Republica Moldova, voi merge din nou, pentru o perioadă, în Irlanda, în calitate de șef interimar al misiunii diplomatice a Republicii Moldova, într-un context deosebit de important, viitoarea Președinție a Irlandei la Consiliul Uniunii Europene”, a transmis aceasta.

Larisa Miculeț are o carieră vastă și diversă în serviciul public, cu o experiență de peste patru decenii în domeniul juridic și diplomatic. Anterior, a ocupat funcția de ambasadoare extraordinară și plenipotențiară a Republicii Moldova în Irlanda.

În mai 2025, Miculeț a fost numită consilieră prezidențială pentru relațiile cu cetățenii.

Colaj NM

Camionul cu armament de la Leușeni-Albița: cinci bărbați au fost trimiși în judecată. Ce riscă

Cinci bărbați au fost trimiși în judecată în dosarul de contrabandă cu armament militar din Ucraina către Israel. Informația a fost comunicată pe 29 mai de Procuratura Generală. Cazul este legat de camionul cu armament descoperit în noaptea de 19 spre 20 noiembrie 2025 la vama Albița-Leușeni, care a declanșat anchete în R. Moldova și România. Conform procurorilor, dosarul a fost trimis în instanță pe baza a trei capete de acuzare, iar pedeapsa maximă pentru aceste infracțiuni este de 10 ani închisoare. Armele și munițiile vizate ar fi fost aduse în Moldova începând cu 2023 și declarate în vamă drept „articole de foi de metal negru”. În context, procurorii au prezentat lista armamentului și munițiilor declarate fals.

Despre învinuiți

Conform Procuraturii Generale, cei cinci bărbați sunt din Chișinău și Dubăsari, cu vârste cuprinse între 39 și 56 de ani. Aceștia se află în arest preventiv.

Învinuiții au avut roluri diferite în schema de contrabandă, au comunicat procurorii. Este vorba despre organizatorul schemei de contrabandă, asistentul logistic al acestuia, inclusiv cu rol de depozitare a armamentului, brokerul care perfecta actele vamale, exportatorul care gestiona compania vizată și șoferul care a adus armele și munițiile din Ucraina. Conform procurorilor, șoferul care a încercat să le treacă în România este investigat în statul vecin.

Procurorii susțin că dosarul a fost trimis în instanță pe baza a trei capete de acuzare: introducerea ilegală în Moldova a armamentului, păstrarea ilegală a acestuia și tentativa de scoatere ilegală din țară.

„Pedeapsa maximă pentru aceste infracțiuni este de 10 ani închisoare”, au precizat procurorii. Una dintre cele cinci persoane își recunoaște vinovăția.

Despre armament

În ceea ce privește armamentul militar, procurorii au precizat că acesta rămâne în custodia autorităților din România.

Conform Procuraturii Generale, armele și munițiile vizate ar fi fost aduse în Moldova începând din 2023 și până în noiembrie 2025. În vamă, acestea au fost declarate în mod fals drept „articole de foi de metal negru” și au fost ambalate în lăzi de lemn sigilate, cu folosirea unor materiale de disimulare denumite „anti-scaner”, pentru a împiedica detectarea acestora la controlul vamal.

Armamentul și munițiile declarate fals includ următoarele articole:

  • lansator portabil de rachete sol-aer; 
  • tub de lansare a sistemului portabil de rachete anti aeriene;
  • 8 aruncătoare portabile de grenade antitanc RPG; 
  • 7 tuburi de lansare și transportare a rachetei reactive antitanc RPG;
  • tub de lansare transportare a rachetei reactive antitanc RPG de alt model;
  • 13 containere de lansare şi transportare, părti componente a sistemului de rachete antitanc;
  • alte 5 obiecte asemănătoare tuburilor de lansare transportare a rachetei reactive antitanc;
  • 18 sisteme antitanc cu rachetă ghidată laser; 
  • dronă avariată.
Procuratura Generală a Republicii Moldova
Procuratura Generală a Republicii Moldova

Amintim că un camion cu armament, descoperit în noaptea de 19 spre 20 noiembrie 2025 la vama Albița-Leușeni, a declanșat anchete în Republica Moldova și România. Conform procurorilor români, transportul avea ca destinatar un beneficiar din Israel.

Pe 20 noiembrie, procurorii pentru combaterea criminalității din R. Moldova au anunțat reținerea a două persoane pentru 72 de ore. Ulterior, pe 21 noiembrie, au anunțat că a fost reținută și a treia persoană. Cei trei reținuți, toți din Chișinău, au avut următoarele roluri în schemă, conform procurorilor: conducătorul întreprinderii care a comandat transportarea mărfii (a treia persoană reținută), conducătorul companiei de transport și brokerul. Tot pe 21 noiembrie, Poliția Română a anunțat reținerea șoferului camionului. Procurorii din R. Moldova au confirmat că șoferul, reținut de autoritățile române, este cetățean al Republicii Moldova și că marfa de contrabandă a fost încărcată în camion în municipiul Chișinău. 

Dmitri Constantinov nu se mai află în căutare: Curtea de Apel Sud a anulat măsura, după recursul avocatului

Fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, nu mai este dat în căutare. Curtea de Apel Sud a anulat decizia prin care a fost dispusă măsura, transmite IPN.

Curtea de Apel Sud a admis recursul depus de avocatul lui Dmitri Constantinov și a anulat încheierea Judecătoriei Comrat privind anunțarea în căutare. Conform hotărârii instanței, o persoană poate fi anunțată în căutare în calitate de condamnat, doar după ce sentința devine definitivă. În cazul lui Constantinov, verdictul primei instanțe era încă supus apelului, iar procedura de executare a pedepsei nu putea fi aplicată.

Amintim că, pe 26 decembrie 2025, Judecătoria Comrat l-a condamnat pe Dmitri Constantinov la 12 ani de închisoare în penitenciar de tip închis, într-un dosar privind delapidarea a 46 milioane de lei și abuz de serviciu. Constantinov nu a fost prezent la pronunțarea sentinței, iar la scurt timp, poliția a anunțat că acesta nu se află la domiciliu și a cerut instanței să-l anunțe în căutare pentru executarea pedepsei. Pe 29 decembrie 2025, instanța a admis solicitarea.

În martie 2026, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că Dmitri Constantinov se ascunde în regiunea transnistreană, care nu se află sub controlul autorităților constituționale ale Republicii Moldova. El a menționat că fostul președinte APG ar locui în apartamentul unui prieten din Tiraspol.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: