Facebook.com/Ilan Șor

7 membri din echipa lui Guțul nu cunosc limba găgăuză. Cum va fi aprobat Comitetul Executiv

Pe 1 august s-a întrunit comisia lingvistică a Adunării Populare din Găgăuzia, care a verificat nivelul de cunoaștere a limbii găgăuze de către candidații la funcția de viceguvernatori și șefi de departamente ai Comitetului Executiv. Din cei 21 de candidați pentru Comitetul Executiv al Evgheniei Guțul, care au fost prezentați pe Skype de oligarhul fugar Ilan Șor la protestul de la Comrat, 20 au venit și doar 13 dintre ei au trecut cu succes proba, scrie Nokta.

Unul nu a venit, șapte au eșuat

Conform legislației din Găgăuzia, membrii Comitetului Executiv trebuie să vorbească limba găgăuză. Pentru a verifica acest lucru, o comisie lingvistică efectuează testarea.

Toți candidații pentru Comitetul Executiv, care au fost prezentați de Ilan Șoe în numele bașcanului Evgheniei Guțul, cu excepția candidatei la funcția de șef al departamentului de cultură Marinei Semionova, care acum deține același post în actualul comitet executiv, au venit să treacă comisia. 

Din cei 21 de candidați pentru viitorul Comitet Executiv, 7 persoane nu vorbesc limba găgăuză. Acest lucru a fost declarat de membrul comisiei Dmitrie Manastîrlî în urma rezultatelor testelor. Manastîrlî nu a difuzat numele, referindu-se la faptul că „protocolul nu a fost încă întocmit”.

„De îndată ce protocolul va fi întocmit, vom posta informațiile pe site și vă vom anunța”, a comentat el.

Șapte persoane care nu au promovat testul nu sunt eligibile să se alăture Comitetului Executiv.

„După ce 7 persoane nu au trecut, bașcanul ar trebui să ne prezinte o listă de noi candidați pentru aceste posturi”, a spus Dmitri Manastîrlî.

Marina Semenova, care nu s-a prezentat la testare, a fost clasificată de comisie ca nefiind promovată de test. Dar mai are o șansă să fie testată alături de noi candidați dacă Guțul îi prezintă. 

Încheierea comisiei lingvistice va fi predată comisiei conform regulamentului Adunării Populare. La ședința Adunării Populare a Găgăuziei, care va avea loc pe 4 august deputații vor trebui să ia în considerare problema aprobării membrilor Comitetului Executiv. 

Cu stimă: nu știu, dar promit să predau  

La o ședință a comisiei lingvistice, unii candidați au recunoscut imediat că nu vorbesc limba găgăuză. Aceștia au promis că vor învăța limba în procesul de lucru, menționând că Codul Găgăuziei nu impune membrilor Comitetului Executiv să vorbească limba găgăuză.

Pavel Verejanu, propus pentru funcția de vicepreședinte al bașcanului Găgăuziei:

„Nu voi scoate biletul, pentru că nu cunosc găgăuza, înțeleg că voi avea un eșec. Știu moldovenește și rusă, iar acesta este deja un plus”

Iurii Kuznețov, candidat pentru funcția de șef al departamentului de afaceri al bașcanului:

„Da, sunt o persoană care nu cunoaște încă limba găgăuză, dar sunt un cetățean gata să respecte toate legile Republicii Moldova și ale Găgăuziei.”

Boris Golovin, care pretinde la șefia departamentului de sănătate găgăuz:

„Din păcate, nu cunosc limba găgăuză. Când mi s-a oferit acest post, am studiat legislația privind funcționarea limbilor străine. Am constatat că membrii executivului trebuie să studieze limba găgăuză și am fost de acord să o studiez, voi merge la cursuri.”

Maxim Mihailiuc, candidat la funcția de șef al Departamentului Complexului Agro-Industrial Găgăuzia

„Limba mea găgăuză este limitată. Înțeleg limba, dar nu în măsura în care este necesar. Din păcate, de atâția ani de locuit în Găgăuzia, nu am învățat limba. Dar înțeleg. Mă angajez să studiez limba găgăuză, conform legii.”

Serghei Avtutov, candidat la postul de șef al departamentului de administrare fiscală, citește cu greu textul în găgăuză, scris în chirilică. Despre nivelul la care vorbește limba găgăuză, a explicat el în rusă. Nu a putut răspunde la întrebările comisiei și a promis că va îmbunătăți nivelul de cunoaștere a limbii în timpul lucrării.

„ Schimbă-i pe cei care nu cunosc găgăuză și asta-i tot ”

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei Dmitrie Konstantinov, care a fost prezent la majoritatea testelor, a fost nemulțumit de modul în care candidații propuși Comitetului Executiv au făcut față „examenului”. 

Konstantinov crede că cei care nu cunosc limba nu au loc în Comitetul Executiv. 

„Mulți oameni înoată, habar nu au ce este limba găgăuză. Mulți au recunoscut acest lucru. Există o lege în Găgăuzia, ea cere clar cunoașterea limbii găgăuze. Aceasta este legea și trebuie pusă în aplicare. Așadar, cei care ne spun astăzi că mai sunt 4 ani sau 3 ani, sau un an de învățat. Nu vom încălca legea. Ne vom întoarce acum să-i schimbăm pe cei care nu știu și asta e tot”, a spus speakerul Adunării. 

Codul nu obligă să cunoască limba găgăuză

După a scris Nokta anterior, Codul (Constituția autonomiei) prevede că numai președintele Adunării Populare a Găgăuziei este obligat să cunoască limba găgăuză. În același timp, există legi care o impun. Membrul Comisiei Lingvistice, Dmitrie Manastîrlî, a comentat acest fapt.

„Da, Codul nu prevede, dar mai avem două legi pe care le respectăm – aceasta este Legea „Cu privire la extinderea domeniului de aplicare a limbii găgăuze” și ultima lege, care a fost adoptată în prima lectură la ultima ședință. Aceste două legi stabilesc clar că candidații care doresc să se alăture Comitetului Executiv trebuie să cunoască limba găgăuză. Cred că acest lucru este corect”, a spus Manastîrlî.

– Faptul că două legi prevăd cerința cunoașterii limbii găgăuze, dar Codul nu, nu este o contradicție?

Sunt legile pe care le-au votat deputații, sunt valabile, funcționează pe teritoriul autonomiei. Părerea mea este că atât membrii Comitetului Executiv, cât și deputații Adunării Populare sunt obligați să cunoască limba găgăuză. Până în prezent, toți deputații, întreaga compoziție vorbește limba găgăuză. Poate că cineva nu poate vorbi, dar asta e altă chestiune. Comitetul executiv și corpul legislativ ar trebui să fie un exemplu strălucitor pentru locuitorii autonomiei. Trebuie să fim primii care vorbesc limba găgăuză și să fim un exemplu pentru locuitorii autonomiei și mai ales pentru generația tânără”, a adăugat acesta. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari/NewsMaker

Parlamentul European cere accelerarea procesului de aderare a R. Moldova la UE. Grosu: „Un semnal de încurajare”

Parlamentul European a adoptat pe 18 iunie Raportul anual privind relația cu Republica Moldova, în care solicită, între altele, accelerarea procesului de aderare la UE. Președintele legislativului de la Chișinău, Igor Grosu, a mulțumit eurodeputaților pentru vot, menționând că acesta este „un semnal esențial de încurajare” pentru cetățenii Republicii Moldova care cred în valorile europene.

Raportul anual privind relația cu Republica Moldova a fost adoptat cu o largă majoritate – 456 de voturi. În același timp, 118 eurodeputați au votat împotriva documentului, iar încă 51 s-au abținut.

Facebook/Igor Grosu

Prin votul de astăzi, reconfirmăm sprijinul nostru ferm pentru accelerarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Concret, în urma unui amendament pe care l-am depus împreună cu colegii din Partidul Naţional Liberal și din Grupul PPE din Parlamentul European, solicităm Comisiei Europene să ofere un sprijin mai consistent autorităților de la Chișinău pentru a încheia screening-ul bilateral și pentru a deschide primele capitole de negociere în următoarele luni”, a comunicat eurodeputatul Siegfried Mureșan.

Potrivit lui Mureșan, Raportul mai cere liberalizarea permanentă a comerțului dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova, dar și sprijin mai puternic din partea UE pentru țara noastră, inclusiv financiar și tehnic, în combaterea ingerințelor externe și atacurilor hibride, inclusiv din Federația Rusă.

Menționăm că președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a mulțumit legislativului UE, după adoptarea documentului.

Mulțumim Parlamentului European pentru susținerea clară și puternică acordată Republicii Moldova! Votul de astăzi este un semnal esențial de încurajare pentru cetățenii noștri, care cred în valorile europene și luptă, zi de zi, pentru un viitor sigur, liber și demn în familia europeană”, a scris Grosu pe Facebook.

Amintim că Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE pe iunie 2022, împreună cu Ucraina. În decembrie 2023, Consiliul European, format din liderii statelor-membre UE, au aprobat începerea negocierilor de aderare cu cele două țări. Procesul de negocieri propriu-zis a început în iunie 2024.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: