Autoritățile intenționează să aplice moratoriu asupra mecanismului compensatoriu, care permite mișcorarea termenului de detenție din cauza condițiilor proaste din închisori. Anunțul a fost făcut de ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi, în timpul ședinței Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, care a avut loc în data de 5 februarie, în parlament. Oficialul a precizat că instanțele de judecată aplică excesiv mecanismul compensator, iar mulți condamnați sunt eliberați din închisoare, ceea ce pune în pericol securitatea națională. Potrivit Administrației Naționale a Penitenciarelor, aproape 75% dintre deținuți s-au adresat în judecată cu această solicitare.
Date statistice alarmante
Directorul interimar al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Vladimir Cojocaru, audiat astăzi în Comisia securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului, a spus că mecanismul a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019, iar pe parcursul anului cei aproape șapte mii de deținuți au depus peste cinci mii de cereri de reducere a termenului pedepsei. Aproape 2500 de cereri au fost examinate, din care 1400 au fost admise. Pe parcursul anului trecut, au fost eliberate din detenție înainte de termen, în baza mecanismului compensatoriu, 128 de persoane, dintre care o persoană a revenit în pușcărie.
Potrivit lui Vladimir Cojocaru, la un an de la aplicarea mecanismului, sunt constatate unele deficiențe. Judecătorii aplică formule diferite la calcularea termenelor. În special când este vorba de deținuții aflați în arest preventiv. În unele decizii o zi de arest preventiv în condiții proaste de detenție echivalează cu reducerea cu două zile a termenului de detenție, dar sunt și decizii unde pentru o zi de arest preventiv termenul detenției este redus cu trei zile. Au fost atestate situații când perioada pentru care s-a aplicat mecanismul compensator a fost una nedeterminată, fără a demonstra care a fost situația la acea dată în privința persoanei care a solicitat reducerea termenului de detenție. Potrivit directorului ANP, scopul urmărit prin implementarea acestui instrument nu este atins.
La rândul său, ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi, a declarat că mecanismul care funcționează în prezent este periculos și pune în pericol securitatea țării. Oficialul este de părere că, în pofida avantajelor economice ale mecanismului, acesta este aplicat incorect și sute de deținuți au fost eliberați nemotivat. Mai mult, Nagacevschi a declarat că din cauza acestui mecanism are de suferit întregul sistem de drept, iar situația ar putea scăpa de sub control, pentru că mecanismul este utilizat nu în calitate de excepție, ci ca o regulă pentru toți.
Acesta a mai spus că un grup de lucru din cadrul Ministerului Justiției lucrează în prezent asupra creării unui regulament de aplicare a mecanismului compensatoriu, dar el bănuiește că acest lucru poate opri problema, nu însă și să o soluționeze. Nagacevschi s-a referit la cazul fostului premier Vladimir Filat, căruia i-a fost scurtat termenul de detenție și a fost eliberat condiționat înainte de termen. Potrivit ministrului Justiției, decizia instanței nu a fost motivată, iar calculul s-a făcut incorect.
Libertate nejustificată
Deputatul Alexandru Jizdan, președinte al comisiei, a remarcat că obiecțiile făcute de Centrul National Anticorupție nu au fost luate în considerare atunci când a fost elaborat mecanismul. CNA a constatat discreție excesivă la reducerea pedepsei. „Sunt exemple concrete unde acest mecanism este aplicat reieșind din dispoziția unor judecători. Cifrele prezentate indică asupra suspiciunii de corupție”, a spus deputatul.
Răspunzând la întrebarea deputatului Partidului Acțiune și Solidaritate, Igor Grosu, Cojocaru a spus că, în total, în Moldova sunt circa 6,7 mii de deținuți, iar asta înseamnă că aproape 75% dintre ei s-au adresat în instanță cu solicitarea de a le fi mișcorat termenul de detenție.
Grosu a subliniat că motivele sunt pe deplin justificate – condițiile din penitenciarele din țară sunt groaznice, dar printre cei care se adresează în instanță sunt și dintre cei care dispun de bani pentru reparația celulelor și avocați buni. În replică, Cojocaru a spus că solicitările pot veni și din partea acestor condamnați.
În finalul audierilor, deputații au decis că mecanismul actual trebuie re-examinat și este necesară inițierea unui proiect de amendamente. Până la elaborarea acestuia, ar trebui aplicat moratoriu. Nagacevschi a anunțat că ministerul Justiției va elabora o astfel de inițiativă.
Amintim că, în data de 1 ianuarie 2019, în Republica Moldova au intrat în vigoare modificările la Codul penal, care prevăd că deținuții pot solicita mișcorarea termenului de ispășire a pedepsei cu închisoarea, din cauza condițiilor proaste din penitenciare. În afară de asta, dacă deținutului i-a fost scurtat termenul de detenție, acesta poate cere, de asemenea, îmbunătățirea condițiilor (de exemplu, reparația celulei sau transferul în alta).
Pe de altă parte, activiștii civici și avocații și-au exprimat îngrijorarea că mecanismul va permite oricărui deținut să iasă în libertate înainte de termen. „Dar să nu uităm că deținuții sunt oameni care au fost ținuți în condiții inumane. Statul poartă răspundere pentru cetățenii săi, inclusiv pentru cei întemnițați. Iar dacă aceste condiții sunt rele, trebuie să aducă compensații”, a declarat avocatul Promo-LEX Vadim Vieru.
De asemenea, avocatul consideră că mecanismul permite nu doar îmbunătățirea condițiilor din închisori, dar și reducerea numărului de dosare pe care Republica Moldova le pierde la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.
