NewsMaker

„A pledat în calitate de avocat al Maiei Sandu”. PSRM cere recuzarea unui judecător al Curții Constituționale

Partidul Socialiștilor (PSRM) va cere recuzarea juecătorului Curții Constituționale (CCM), Nicolae Roșca. Anunțul a fost făcut de șeful Comisiei juridice din cadrul legislativului, deputatul Vasile Bolea. Într-o postare publicată pe 6 mai pe pagina sa de Facebook, acesta a dat de înțeles că Nicolae Roșca ar fi subiectiv, din cauza faptului ca a candidat la funcția de deputat pe listele Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).

„Domnul Roșca în 2016 a fost ales în calitate de membru al Biroului Permanent Național al PAS. Domnul Roșca pe perioada activității sale anterioare a pledat în calitate de avocat al Maiei Sandu. A fost candidat la alegerile parlamentare din 2019 al Blocului ACUM pe cota PAS. În asemenea circumstanțe, subiectivismul și atașamentul moral al judecătorului Curții Constituționale Nicolae Roșca față de autorul sesizării Sergiu Litvinenco devine indubitabil în condițiile descrise mai sus”, a scris Bolea.

De asemenea, acesta a menționat că judecătorul trebuie să examineze cauzele în condiții care exclud orice influență din afară asupra lui.

„În această ordine de idei unica soluție să avem un proces imparțial și echitabil este recuzarea judecătorului Nicolae Roșca sau abținerea dînsului de la judecarea sesizării depuse de deputatul Sergiu Litvinenco”, a mai scris Vasile Bolea.

Cererea urmează să fie înaintată în cadrul ședinței de mâine, 7 mai, a CC.

Amintim că plenul Curții Constituționale (CC) a declarat admisibile și a conexat trei sesizări ale deputaților privind Acordul de împrumut în mărime de 200 mln de euro din partea guvernului Federației Ruse. Într-un comunicat de presă, reprezentanții CC au anunțat că sesizările vor fi examinate în cadrul ședinței de 7 mai.

Ședința va avea loc la ora 10:15. Aceasta va fi publică.

De asemenea, în aceeași zi, la ora 10.00, va avea loc pronunțarea dispozitivului hotărârii de interpretare a articolului 72 alin. (3) lit. a) din Constituție, la sesizarea nr. 180b/2019, formulată de deputații Sergiu Litvinenco, Alexandru Slusari și Vasile Bolea.

Este vorba despre sesizarea prin care cei trei deputați au cerut CC să interpreteze în baza cărui sistem electoral pot avea loc eventuale alegeri anticipate: proporțional, la care s-a revenit în 2019, sau sistemul mixt în baza căruia a fost aleasă actuala componență a parlamentului.

Pe 23 aprilie, Curtea Constituțională a suspendat legea privind ratificarea acordului încheiat între guvernul Republicii Moldova și cel al Rusiei, în vederea acordării unui credit în mărime de 200 mln de euro. Aceasta a fost sesizată de către deputatul din grupul Pro Moldova, Seghei Sîrbu.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: