Maia Sandu

A renunțat la mașină și are mai puține economii. Averea Maiei Sandu în 2023 și cum s-a schimbat de când a devenit președintă

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și-a depus declarația de avere pentru anul 2023. Șefa statului a ridicat anul trecut aproape 265 de mii de lei sub formă de salariu, ceea ce înseamnă un venit lunar de circa 22 de mii de lei. În aceeași perioadă, Sandu a beneficiat de diurne pentru deplasările peste hotare, în mărime totală de puțin peste 95 de mii de lei. Comparativ, pentru anul 2022, Sandu a declarat că a ridicat un salariu în mărime de aproape 259 de mii de lei și aproape 63 de mii de lei sub formă de diurnă.

Potrivit declarației de avere, șefa statului deține un apartament din 2007, de 74,5 metri pătrați. Valoarea bunului imobil, declarat și în 2022, se ridică la peste 440 de mii de lei, potrivit declarațiilor depuse de Maia Sandu.

Dacă în 2022 președinta declara un autoturism de model Toyota RAV4, procurat în 2012 și estimat la acea vreme cu 170 de mii de lei, în 2023 mașina nu mai figurează în declarația de avere depusă de Maia Sandu. Totuși, șefa statului indică că a vândut un automobil, fără să specifice modelul, iar venitul obținut este de 8 mii de euro, echivalentul a aproximativ 155 de mii de lei.

La capitolul conturi bancare, președinta declară un cont curent deschis la o bancă comercială din Moldova, pe care păstrează 6.129 de lei, precum și un cont bancar deschis în Statele Unite ale Americii, pe care păstrează 300 de dolari. Cele două conturi bancare au fost raportate de șefa statului și în 2022, doar că un an în urmă pe cel din Moldova erau puțin peste 13 mii lei, iar pe cel din SUA – 600 dolari, adică de două ori mai mult decât în 2023.

De menționat că, atunci când a venit în funcția de președinte, Maia Sandu declara un salariu de puțin peste 4.400 lei, de la Președinție, aproape 17.600 dolari în contul din SUA și 10 mii lei – în cel din Moldova. Tot atunci, președinta declara apartamentul în care locuiește, precum și autoturismul, la care a renunțat în 2023.

***

Maia Sandu este prima femeie președintă a Republicii Moldova. Totodată, este al șaselea președinte al Republicii Moldova şi al patrulea șef de stat ales prin vot direct. Ea a fost aleasă în funcție din turul doi al alegerilor prezidențiale din 15 noiembrie 2020, pe care le-a câștigat detașat. Șefa statului a fost învestită oficial în funcție pe data de 24 decembrie, 2020.

Următoarele alegeri prezidențiale în Republica Moldova vor fi organizate în anul curent, 2024. Pe 24 decembrie 2023, când a împlinit trei ani de mandat, Sandu a anunțat oficial că va candida pentru un nou mandat de președinte al Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Vom avea mai multe clase cu predare în limba ucraineană? Rohovei: „Sper să vedem rezultate concrete ale cooperării noastre”

Gestionarea procesului de introducere a claselor cu predare în limba ucraineană în școlile din Republica Moldova presupune o coordonare strânsă între autoritățile moldovene și partenerii ucraineni. Declarația a fost făcută de ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, în emisiunea „La 360 de grade” de la Radio Moldova. Potrivit diplomatului, există planuri concrete pentru deschiderea unor clase cu predare integrală sau parțială în limba ucraineană, iar rezultatele vor fi vizibile în curând.

Rohovei a subliniat că, în prezent, majoritatea elevilor ucraineni din Moldova studiază în școli cu predare în limba rusă. Totuși, accesul la educația în limba maternă este esențial pentru păstrarea identității și culturii ucrainene.

„În ceea ce privește sistemul de învățământ, consider că orice sistem, indiferent de limba de predare, stă la baza formării unui om. Cei șapte ani de acasă se datorează părinților, însă școala joacă un rol foarte important. Dacă un elev este de etnie ucraineană sau găgăuză și are posibilitatea să studieze în limba natală, acest lucru este esențial pentru formarea sa viitoare”, a precizat ambasadorul.

Diplomatul a menționat că există provocări tehnice și logistice, precum pregătirea profesorilor calificați, dar dialogul constant cu Ministerul Educației și Ministerul Culturii oferă cadrul necesar pentru implementarea măsurilor. În prezent, există deja catedre de limbă și literatură ucraineană în școlile cu predare în limba rusă, iar autoritățile se angajează să extindă accesul la învățământul în limba ucraineană.

„Sper ca în curând să vedem rezultate concrete ale cooperării noastre bilaterale. Vor fi școli cu predare în limba ucraineană și școli cu predare mixtă, în limba română și ucraineană. Cred că va veni și momentul când vom obține o pace durabilă și justă în Ucraina, iar mulți absolvenți ai școlilor din Republica Moldova care vor dori să-și continue studiile în Ucraina și să devină cadre didactice acolo vor avea această posibilitate”

Paun Rohovei, a mai spus că există toată deschiderea și înțelegerea necesară pentru a asigura dreptul minorităților, nu doar ucrainene, să studieze parțial sau integral în limba natală.

„Noi am făcut pași concreți în această direcție, deși unele rezultate nu sunt imediat vizibile. Sunt sigur că vor fi mai multe școli cu predare în limba ucraineană, iar dialogul strâns cu Ministerul Educației și Ministerul Culturii asigură continuitatea acestor eforturi”, a concluzionat Rohovei.

În Republica Moldova, aproximativ 3.600 de copii refugiați din Ucraina sunt integrați în școlile și grădinițele din țară în acest an, primind sprijin educațional și financiar pentru a participa la procesul de învățământ. Totodată, numărul claselor dedicate refugiaților cu predare în limba ucraineană a fost dublat. În prezent, însă, oportunitatea de a studia într-o clasă cu predare în limba ucraineană rămâne disponibilă doar la Gimnaziul „Taras Șevcenko” din capitală.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: