Maia Sandu

A renunțat la mașină și are mai puține economii. Averea Maiei Sandu în 2023 și cum s-a schimbat de când a devenit președintă

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și-a depus declarația de avere pentru anul 2023. Șefa statului a ridicat anul trecut aproape 265 de mii de lei sub formă de salariu, ceea ce înseamnă un venit lunar de circa 22 de mii de lei. În aceeași perioadă, Sandu a beneficiat de diurne pentru deplasările peste hotare, în mărime totală de puțin peste 95 de mii de lei. Comparativ, pentru anul 2022, Sandu a declarat că a ridicat un salariu în mărime de aproape 259 de mii de lei și aproape 63 de mii de lei sub formă de diurnă.

Potrivit declarației de avere, șefa statului deține un apartament din 2007, de 74,5 metri pătrați. Valoarea bunului imobil, declarat și în 2022, se ridică la peste 440 de mii de lei, potrivit declarațiilor depuse de Maia Sandu.

Dacă în 2022 președinta declara un autoturism de model Toyota RAV4, procurat în 2012 și estimat la acea vreme cu 170 de mii de lei, în 2023 mașina nu mai figurează în declarația de avere depusă de Maia Sandu. Totuși, șefa statului indică că a vândut un automobil, fără să specifice modelul, iar venitul obținut este de 8 mii de euro, echivalentul a aproximativ 155 de mii de lei.

La capitolul conturi bancare, președinta declară un cont curent deschis la o bancă comercială din Moldova, pe care păstrează 6.129 de lei, precum și un cont bancar deschis în Statele Unite ale Americii, pe care păstrează 300 de dolari. Cele două conturi bancare au fost raportate de șefa statului și în 2022, doar că un an în urmă pe cel din Moldova erau puțin peste 13 mii lei, iar pe cel din SUA – 600 dolari, adică de două ori mai mult decât în 2023.

De menționat că, atunci când a venit în funcția de președinte, Maia Sandu declara un salariu de puțin peste 4.400 lei, de la Președinție, aproape 17.600 dolari în contul din SUA și 10 mii lei – în cel din Moldova. Tot atunci, președinta declara apartamentul în care locuiește, precum și autoturismul, la care a renunțat în 2023.

***

Maia Sandu este prima femeie președintă a Republicii Moldova. Totodată, este al șaselea președinte al Republicii Moldova şi al patrulea șef de stat ales prin vot direct. Ea a fost aleasă în funcție din turul doi al alegerilor prezidențiale din 15 noiembrie 2020, pe care le-a câștigat detașat. Șefa statului a fost învestită oficial în funcție pe data de 24 decembrie, 2020.

Următoarele alegeri prezidențiale în Republica Moldova vor fi organizate în anul curent, 2024. Pe 24 decembrie 2023, când a împlinit trei ani de mandat, Sandu a anunțat oficial că va candida pentru un nou mandat de președinte al Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: