NewsMaker

ABS Recycling se închide. Va mai sorta Chișinăul deșeurile și cine ar trebui să plătească pentru aceasta

Închiderea uzinei de sortare a deșeurilor ABS Recycling din Chișinău  a provocat polemici aprinse. Cei din compania ABS susțin că uzina nu poate funcționa fără dotări semnificative din partea orașului. Primarul Ion Ceban a declarat că este vorba despre un șantaj și că aceasta este o afacere profitabilă. Consilierii municipali sunt de altă părere. NM a analizat, cum au de gând să rezolve problema privind sortarea deșeurilor în Chișinău și cine ar trebui să plătească pentru aceasta.

ABS Recycling: „Pentru sortare se cheltuiesc circa 1,5 milioane de lei lunar”

Sergiu Balica, directorul companiei ABS, a declarat în cadrul unei conferințe de presă din 26 ianuarie că decizia cu privire la închiderea uzinei de sortare a deșeurilor este motivată prin falimentul întreprinderii. Potrivit afirmațiilor sale, compania are nevoie de susținerea financiară din partea primăriei, întrucât costurile deșeurilor reciclate nu acoperă cheltuielile ABS și uzina lucrează în pierdere.

Balica a mai menționat că ABS a expediat primăriei mai multe scrisori cu propuneri de colaborare, dar primăria nu a răspuns la acestea.

Potrivit afirmațiilor directorului ABS, din anul 2017, compania s-a ocupat gratuit de sortarea deșeurilor din Chișinău, acoperind cheltuielile din propriile resurse. Lunar, se cheltuiau 1,5 milioane de lei în acest scop, a spus Balica. Însă în anul 2020, situația financiară a întreprinderii s-a înrăutățit din cauza pandemiei de coronavirus: prețurile materiei prime la bursă au scăzut, a mai spus directorul.

Directorul ABS consideră că acum, ar trebui să plătească pentru sortarea deșeurilor cei care le generează: primăria și orășenii. Totodată, el a subliniat că întreprinderea este dispusă să discute cu primăria în privința unei colaborări financiare.

Autosalubritate: „Noi suntem nevoiți să evacuăm toate deșeurile la Țânțăreni, fără a le sorta”

La ședința consiliului municipal din 26 ianuarie, în cadrul căreia a fost examinată această problemă, Dumitru Vulpe, directorul întreprinderii municipale „Autosalubritate”, a menționat că după închiderea uzinei ABS, întreprinderea este nevoită să evacueze toate deșeurile din Chișinău la poligonul din Țânțăreni, fără niciun fel de sortare sau cu o sortare minimă la stația de transfer.

Reprezentanții primăriei au remarcat în acest context că uzina ABS sorta doar 8% din deșeurile generate în Chișinău și că aceste deșeuri erau aduse la uzină din contul municipiului, iar ulterior, cantitatea rămasă după sortare era evacuată la poligonul din Țânțăreni.

Întrebat de consilierii municipali, cât cheltuia primăria pentru transportarea deșeurilor la uzina ABS, apoi la poligonul de la Țânțăreni, Vulpe nu a putut răspunde, dar a remarcat că acestea sunt niște „cheltuieli nesemnificative”.

Totodată, el a comunicat că, potrivit estimărilor „Autosalubritate”, companiei ABS îi reveneau anual circa 16 mii de tone de deșeuri reciclabile. Dacă nu ar fi fost sortarea de la ABS, „Autosalubritate” ar fi fost nevoită să cheltuiască anual cu 700 mii de lei mai mult pentru transportarea acestor deșeuri la Țânțăreni, luând în calcul faptul că transportarea unei tone de deșeuri costă 47 de lei, a mai spus Vulpe.

Ion Ceban: „Ei șantajează primăria”

Ion Ceban, primarul municipiului Chișinău, consideră că decizia ABS de a închide uzina de sortare este un șantaj. În opinia sa, sortarea deșeurilor este o afacere profitabilă, care nu are nevoie de dotări din partea autorităților.

„Primăriei i-au fost propuse două soluții: să cumpere [uzina de sortare ABS Recycling] cu 200 milioane de lei sau să li se plătească anual câte 50 milioane de lei pentru ceea ce fac ei. Dar tot ceea ce fac ei – selectează din deșeuri tot ceea ce poate fi reciclat, transportă la propria uzină de reciclare de la Peresecina și își fac din aceasta o afacere. În toată lumea, sortarea deșeurilor este o afacere și nu trebuie acuzată primăria dacă lucrurile voastre nu merg atât de bine”, a declarat Ceban la ședința serviciilor municipale din 25 ianuarie.

Primarul a fost susținut de Valerii Klimenko, consilier municipal al Partidului „Șor”. La ședința CMC din 26 ianuarie, acesta a declarat că ABS a decis să-și închidă uzina, deoarece din cauza pandemiei, s-au închis întreprinderile de peste hotare cărora ABS le vindea deșeurile sortate: „La depozite s-a acumulat o cantitate enormă de materie primă și ei au decis să șantajeze consiliul municipal”.

Klimenko s-a indignat și din cauza că întreprinderea municipală „Autosalubritate” evacua pe cont propriu deșeurile pentru reciclare la ABS și apoi le transporta la gunoiște. În opinia lui Klimenko, aceasta înseamnă utilizare abuzivă a finanțelor și ele trebuie returnate în buget. Conform estimărilor consilierului, este vorba despre 10 milioane de lei anual.

Consilierii municipali: „În toată lumea, sortarea deșeurilor este o afacere neprofitabilă”

Businessmanul Vasilii Chirtoca, consilier municipal PSRM, a menționat la ședința CMC că reciclarea deșeurilor este neprofitabilă în toată lumea. „În cel mai bun caz, în situația în care deșeurile se reciclează complet, se acoperă doar 50 la sută din cheltuielile întreprinderii. Trebuie neapărat să fie introdus un tarif [de sortare, pentru cetățeni]. Atunci, întreprinderea va fi profitabilă”, a spus Chirtoca, adăugând că, în opinia sa, autoritățile locale ar trebui să susțină financiar ABS.

La fel, Chirtoca a propus să fie creată o comisie în cadrul consiliului municipal, care va face totalurile cooperării dintre uzina de sortare ABS și întreprinderea  municipală „Autosalubritate”.

Chirtoca a fost susținut de consilierul municipal PAS, Ina Coșeru, care a subliniat faptul că în străinătate, statul plătește companiilor care sortează deșeurile. „Din anul 2017, când primăria a încheiat un contract cu ABS, municipiul nu a plătit nimic acestei întreprinderi. În 2019, primăria a efectuat un studiu potrivit căruia tariful pentru evacuarea deșeurilor ar trebui să fie majorat cu 4 lei”, a reamintit Coșeru.

La rândul său, Alexandr Comarov, consilier municipal PSRM, a menționat că poligonul de la Țânțăreni este prevăzut pentru 42 milioane de metri cubi de deșeuri și ar putea să se completeze peste opt ani, ținând cont de faptul că zilnic, din Chișinău se transportă încolo circa 1,7 milioane de metri cubi de deșeuri. „Crearea unui alt poligon va costa sute de milioane de euro”, a subliniat Comarov.

Consilierii municipali: „Noi nu avem acești bani și nici nu-i vom avea prea curând”

În anul 2020, primăria municipiului Chișinău a anunțat că pentru realizarea proiectului „Deșeuri solide” va primi un grant și credite în valoare de 23 milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și de la Banca Europeană de Investiții.

Primăria intenționează să modernizeze cu acești bani poligonul de la Țânțăreni și să-l facă mai sigur pentru locuitorii satelor din apropiere. De asemenea, proiectul presupune renovarea stației de transfer, a parcului de automobile „Autosalubritate” și construcția unei secții de sortare manuală a deșeurilor.

Potrivit afirmațiilor consilierului municipal Ina Coșeru, secția de sortare, care este prevăzută în proiect, este prea mică și nu va putea recicla toate deșeurile generate în Chișinău. „O linie de sortare care ar putea face față tuturor deșeurilor din Chișinău va costa municipiul 9 milioane de euro. Tot atât costă și uzina de sortare ABS. Noi nu avem acești bani și nici nu-i vom avea prea curând. Astfel, cea mai bună opțiune este acum să fie organizată o licitație și să fie selectată o companie privată care va sorta deșeurile”, este de părere consilierul.

***

Peste o treime din toate deșeurile generate în Moldova revin municipiului Chișinău. În curțile din capitală sunt instalate peste 10 mii de containere pentru colectarea deșeurilor. Peste 2 mii dintre acestea sunt pentru colectare separată: 1360 – pentru plastic, 320 – pentru hârtie și alte 320 – pentru sticlă.

La uzina de sortare ABS se sorta manual conținutul a 2 mii de containere pentru colectarea separată a deșeurilor. Angajații sortau 12 tipuri de plastic, hârtie, sticlă și metale și expediau materialele pentru reciclare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NM Espresso: Tauber riscă 13 ani de închisoare, Nicușor s-a pronunțat în privința interdicției lui Ceban, iar «Pobeda» vrea să participe la alegeri

Start alegeri

Ieri, 14 iulie, în Republica Moldova a început oficial perioada electorală pentru alegerile parlamentare, care vor avea loc pe 28 septembrie. Ce se știe despre participanții la alegeri și ce intrigi persistă — în articolul «Alegerile parlamentare din Moldova 2025: cronologie, candidați, intrigi, scenarii».

Alegeri: Blocul «Pobeda» și Guțul

În prima zi a perioadei electorale, Blocul «Pobeda» a depus actele la CEC. Blocul este format din partide apropiate lui Ilan Șor, care se ascunde la Moscova de justiția moldovenească.

Dacă CEC va înregistra blocul, ceea ce este puțin probabil, lista electorală ar urma să o aibă în frunte pe bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul. Intriga constă în faptul că deja pe 5 august ar putea fi pronunțată o sentință de condamnare împotriva lui Guțul în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului partid «Șor». În articolul «Guțul este adusă în prim-plan», NM a analizat dacă este aceasta o încercare a lui Șor de a-și proteja aliata de închisoare sau o manevră politică bine calculată.

Tauber: 13 ani de închisoare?

Între timp, procurorii au cerut o pedeapsă de 13 ani de închisoare pentru o altă aliată a lui Șor — deputata Marina Tauber, în dosarul privind finanțarea ilegală a partidului. Tauber nu se mai prezintă la ședințele de judecată de mai bine de jumătate de an. Potrivit unor informații, ea se află în Rusia.

În timpul ședinței de judecată, în fața instanței a avut loc un protest în susținerea lui Tauber. Poliția a declarat că unii participanți la acțiune au fost plătiți. Trei persoane, care ar fi împărțit bani, potrivit poliției, au fost reținute. În privința lor a fost deschis un dosar penal.

Ceban: povestea interdicției

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că interdicția de intrare în România aplicată primarului de Chișinău, Ion Ceban, a fost «rezultatul unei evaluări de securitate națională». Dan a refuzat să ofere detalii despre motivele concrete ale acestei interdicții.

Între timp, Ceban a comentat declarația lui Dan, spunând că «până în prezent nu există informații oficiale despre instituția din România care a luat decizia privind interdicția». El a adăugat că președintele român, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor pe acest subiect, «doar s-a bâlbâit și a zâmbit ironic».

Tudor Mardei / NewsMaker

Popșoi pleacă la Bruxelles

Ministrul de Externe, Mihai Popșoi, a plecat la Bruxelles, unde, în cadrul Consiliului Afacerilor Externe al UE, urmează să se întâlnească cu miniștrii de externe ai statelor membre, dar și cu comisarii europeni Kaja Kallas și Marta Kos. Popșoi are planificată și o întâlnire cu diaspora moldovenească.

Vizitele externe ale Maiei Sandu

Vizitele externe ale președintei Maia Sandu și ale angajaților administrației prezidențiale în prima jumătate a anului 2025 au costat bugetul 500 de mii de lei. În șase luni, președinta și consilierii săi au efectuat 33 de deplasări în străinătate.

Războiul din Ucraina și militarii moldoveni

Ministerul Apărării al Moldovei a calificat drept falsă informația potrivit căreia 10 militari ai Armatei Naționale ar participa la războiul din Ucraina, patru dintre ei fiind deja omorâți. Potrivit ministerului, niciun militar moldovean nu participă la acțiuni militare în afara țării.

HiTech Park în Stăuceni

Lângă localitatea Stăuceni ar putea apărea în următorii cinci ani un HiTech Park — un mini-oraș pentru specialiștii IT. Parlamentul a adoptat în ultima sa ședință un proiect de lege care stabilește regimul special de funcționare pentru noul M-park. Citiți mai multe detalii în articolul «200 de milioane de euro pentru un mini-oraș pentru IT-iști».

Ștefan Vodă: «Cealaltă Moldovă» 2.0

NM a lansat și a doua serie a proiectului «Cealaltă Moldovă». Primul episod a fost filmat în Ștefan Vodă — un oraș din sudul țării, situat la câțiva kilometri de granița cu Ucraina. Fondat ca o colonie germană numită Kizil, redenumit în perioada sovietică Suvorov, astăzi este unul dintre cele mai «tinere» orașe din țară: a obținut statutul de oraș în 1990. Despre cum este orașul acum, cum își duc traiul locuitorii, cum fac față problemelor și în ce cred, priviți în reportajul video NM.

Vești bune de la NM:

Redacția NewsMaker și-a lansat propriul canal în rețeaua de socializare X.com (fostul Twitter) în limba engleză. Acum puteți afla rapid, și în engleză, cum se pregătește țara pentru alegerile parlamentare importante din această toamnă. Abonați-vă pentru a nu rata nimic și distribuiți linkul celor care vor să fie la curent cu ce se întâmplă în Moldova.

Vremea: caniculă și ploi torențiale

La începutul săptămânii, potrivit prognozelor, se va menține canicula, iar în a doua parte a săptămânii se așteaptă o scădere a temperaturilor și sunt șanse mari de ploi torențiale însoțite de descărcări electrice. Ar fi bine.

Agenda zilei, 15 iulie:

  • 09:30 — Conferință de presă a partidului PAS
  • 10:00 — Ședința Consiliului Audiovizualului
  • 12:15 — Conferință de presă a blocului «Alternativa»

Bună dimineața!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: