NewsMaker

ABS Recycling se închide. Va mai sorta Chișinăul deșeurile și cine ar trebui să plătească pentru aceasta

Închiderea uzinei de sortare a deșeurilor ABS Recycling din Chișinău  a provocat polemici aprinse. Cei din compania ABS susțin că uzina nu poate funcționa fără dotări semnificative din partea orașului. Primarul Ion Ceban a declarat că este vorba despre un șantaj și că aceasta este o afacere profitabilă. Consilierii municipali sunt de altă părere. NM a analizat, cum au de gând să rezolve problema privind sortarea deșeurilor în Chișinău și cine ar trebui să plătească pentru aceasta.

ABS Recycling: „Pentru sortare se cheltuiesc circa 1,5 milioane de lei lunar”

Sergiu Balica, directorul companiei ABS, a declarat în cadrul unei conferințe de presă din 26 ianuarie că decizia cu privire la închiderea uzinei de sortare a deșeurilor este motivată prin falimentul întreprinderii. Potrivit afirmațiilor sale, compania are nevoie de susținerea financiară din partea primăriei, întrucât costurile deșeurilor reciclate nu acoperă cheltuielile ABS și uzina lucrează în pierdere.

Balica a mai menționat că ABS a expediat primăriei mai multe scrisori cu propuneri de colaborare, dar primăria nu a răspuns la acestea.

Potrivit afirmațiilor directorului ABS, din anul 2017, compania s-a ocupat gratuit de sortarea deșeurilor din Chișinău, acoperind cheltuielile din propriile resurse. Lunar, se cheltuiau 1,5 milioane de lei în acest scop, a spus Balica. Însă în anul 2020, situația financiară a întreprinderii s-a înrăutățit din cauza pandemiei de coronavirus: prețurile materiei prime la bursă au scăzut, a mai spus directorul.

Directorul ABS consideră că acum, ar trebui să plătească pentru sortarea deșeurilor cei care le generează: primăria și orășenii. Totodată, el a subliniat că întreprinderea este dispusă să discute cu primăria în privința unei colaborări financiare.

Autosalubritate: „Noi suntem nevoiți să evacuăm toate deșeurile la Țânțăreni, fără a le sorta”

La ședința consiliului municipal din 26 ianuarie, în cadrul căreia a fost examinată această problemă, Dumitru Vulpe, directorul întreprinderii municipale „Autosalubritate”, a menționat că după închiderea uzinei ABS, întreprinderea este nevoită să evacueze toate deșeurile din Chișinău la poligonul din Țânțăreni, fără niciun fel de sortare sau cu o sortare minimă la stația de transfer.

Reprezentanții primăriei au remarcat în acest context că uzina ABS sorta doar 8% din deșeurile generate în Chișinău și că aceste deșeuri erau aduse la uzină din contul municipiului, iar ulterior, cantitatea rămasă după sortare era evacuată la poligonul din Țânțăreni.

Întrebat de consilierii municipali, cât cheltuia primăria pentru transportarea deșeurilor la uzina ABS, apoi la poligonul de la Țânțăreni, Vulpe nu a putut răspunde, dar a remarcat că acestea sunt niște „cheltuieli nesemnificative”.

Totodată, el a comunicat că, potrivit estimărilor „Autosalubritate”, companiei ABS îi reveneau anual circa 16 mii de tone de deșeuri reciclabile. Dacă nu ar fi fost sortarea de la ABS, „Autosalubritate” ar fi fost nevoită să cheltuiască anual cu 700 mii de lei mai mult pentru transportarea acestor deșeuri la Țânțăreni, luând în calcul faptul că transportarea unei tone de deșeuri costă 47 de lei, a mai spus Vulpe.

Ion Ceban: „Ei șantajează primăria”

Ion Ceban, primarul municipiului Chișinău, consideră că decizia ABS de a închide uzina de sortare este un șantaj. În opinia sa, sortarea deșeurilor este o afacere profitabilă, care nu are nevoie de dotări din partea autorităților.

„Primăriei i-au fost propuse două soluții: să cumpere [uzina de sortare ABS Recycling] cu 200 milioane de lei sau să li se plătească anual câte 50 milioane de lei pentru ceea ce fac ei. Dar tot ceea ce fac ei – selectează din deșeuri tot ceea ce poate fi reciclat, transportă la propria uzină de reciclare de la Peresecina și își fac din aceasta o afacere. În toată lumea, sortarea deșeurilor este o afacere și nu trebuie acuzată primăria dacă lucrurile voastre nu merg atât de bine”, a declarat Ceban la ședința serviciilor municipale din 25 ianuarie.

Primarul a fost susținut de Valerii Klimenko, consilier municipal al Partidului „Șor”. La ședința CMC din 26 ianuarie, acesta a declarat că ABS a decis să-și închidă uzina, deoarece din cauza pandemiei, s-au închis întreprinderile de peste hotare cărora ABS le vindea deșeurile sortate: „La depozite s-a acumulat o cantitate enormă de materie primă și ei au decis să șantajeze consiliul municipal”.

Klimenko s-a indignat și din cauza că întreprinderea municipală „Autosalubritate” evacua pe cont propriu deșeurile pentru reciclare la ABS și apoi le transporta la gunoiște. În opinia lui Klimenko, aceasta înseamnă utilizare abuzivă a finanțelor și ele trebuie returnate în buget. Conform estimărilor consilierului, este vorba despre 10 milioane de lei anual.

Consilierii municipali: „În toată lumea, sortarea deșeurilor este o afacere neprofitabilă”

Businessmanul Vasilii Chirtoca, consilier municipal PSRM, a menționat la ședința CMC că reciclarea deșeurilor este neprofitabilă în toată lumea. „În cel mai bun caz, în situația în care deșeurile se reciclează complet, se acoperă doar 50 la sută din cheltuielile întreprinderii. Trebuie neapărat să fie introdus un tarif [de sortare, pentru cetățeni]. Atunci, întreprinderea va fi profitabilă”, a spus Chirtoca, adăugând că, în opinia sa, autoritățile locale ar trebui să susțină financiar ABS.

La fel, Chirtoca a propus să fie creată o comisie în cadrul consiliului municipal, care va face totalurile cooperării dintre uzina de sortare ABS și întreprinderea  municipală „Autosalubritate”.

Chirtoca a fost susținut de consilierul municipal PAS, Ina Coșeru, care a subliniat faptul că în străinătate, statul plătește companiilor care sortează deșeurile. „Din anul 2017, când primăria a încheiat un contract cu ABS, municipiul nu a plătit nimic acestei întreprinderi. În 2019, primăria a efectuat un studiu potrivit căruia tariful pentru evacuarea deșeurilor ar trebui să fie majorat cu 4 lei”, a reamintit Coșeru.

La rândul său, Alexandr Comarov, consilier municipal PSRM, a menționat că poligonul de la Țânțăreni este prevăzut pentru 42 milioane de metri cubi de deșeuri și ar putea să se completeze peste opt ani, ținând cont de faptul că zilnic, din Chișinău se transportă încolo circa 1,7 milioane de metri cubi de deșeuri. „Crearea unui alt poligon va costa sute de milioane de euro”, a subliniat Comarov.

Consilierii municipali: „Noi nu avem acești bani și nici nu-i vom avea prea curând”

În anul 2020, primăria municipiului Chișinău a anunțat că pentru realizarea proiectului „Deșeuri solide” va primi un grant și credite în valoare de 23 milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și de la Banca Europeană de Investiții.

Primăria intenționează să modernizeze cu acești bani poligonul de la Țânțăreni și să-l facă mai sigur pentru locuitorii satelor din apropiere. De asemenea, proiectul presupune renovarea stației de transfer, a parcului de automobile „Autosalubritate” și construcția unei secții de sortare manuală a deșeurilor.

Potrivit afirmațiilor consilierului municipal Ina Coșeru, secția de sortare, care este prevăzută în proiect, este prea mică și nu va putea recicla toate deșeurile generate în Chișinău. „O linie de sortare care ar putea face față tuturor deșeurilor din Chișinău va costa municipiul 9 milioane de euro. Tot atât costă și uzina de sortare ABS. Noi nu avem acești bani și nici nu-i vom avea prea curând. Astfel, cea mai bună opțiune este acum să fie organizată o licitație și să fie selectată o companie privată care va sorta deșeurile”, este de părere consilierul.

***

Peste o treime din toate deșeurile generate în Moldova revin municipiului Chișinău. În curțile din capitală sunt instalate peste 10 mii de containere pentru colectarea deșeurilor. Peste 2 mii dintre acestea sunt pentru colectare separată: 1360 – pentru plastic, 320 – pentru hârtie și alte 320 – pentru sticlă.

La uzina de sortare ABS se sorta manual conținutul a 2 mii de containere pentru colectarea separată a deșeurilor. Angajații sortau 12 tipuri de plastic, hârtie, sticlă și metale și expediau materialele pentru reciclare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reacții după atacul SUA din Iran: UE cere revenirea la negocieri, Rusia – „încetarea agresiunii”

Şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas a cerut duminică „tuturor părţilor să facă un pas în spate” şi să revină la masa negocierilor, după atacurile forţelor americane asupra unor instalaţii nucleare iraniene, potrivit Agerpres. La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a declarat că „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”. Pe de altă parte, Rusia, țară aflată în război și un aliat al Iranului, a criticat atacurile. Ministerul rus de Externe a cerut „încetarea agresiunii și intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”.

„Cer tuturor părţilor să facă un pas în spate, să se întoarcă la masa negocierilor şi să evite orice escaladare”, a scris Kallas pe reţeaua X, adăugând că Iranul nu trebuie să dezvolte arme nucleare şi că miniştrii de externe ai UE vor discuta situaţia luni.

La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a cerut duminică Iranului „să revină la masa negocierilor” în urma atacurilor americane asupra siturilor nucleare ale Teheranului. „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”, a declarat Starmer pe reţeaua X, subliniind că „stabilitatea în regiune este o prioritate”.

„Situaţia în Orientul Mijlociu rămâne volatilă, iar stabilitatea în regiune este o prioritate. Facem apel la Iran să revină la masa negocierilor şi să găsească o soluţie diplomatică pentru a pune capăt acestei crize”, a adăugat el.

Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a anunțat o reuniune de urgență la sediul organizației ONU din Viena, după loviturile americane asupra a trei situri nucleare din Iran, relatează AFP. Întrunirea urmează să aibă loc luni, 23 iunie.

Alianța Nord-Atlantică spune că urmărește îndeaproape situația din Iran, după ce președintele american Donald Trump a anunțat că forțele SUA au atacat trei principale instalații nucleare ale țării, a declarat un oficial NATO.

Rusia cere „încetarea agresiunii

Ministrul de externe de la Teheran, Seyed Abbas Araghchi a condamnat atacul SUA, afirmând că reprezintă o încălcare a dreptului internațional care va avea „consecințe eterne”.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a numit atacul din Iran un „punct de cotitură istoric” care ar putea conduce Orientul Mijlociu spre pace. Măsuri de securitate sporită sunt luate la New York și la Washington, dar și în Israel.

Ministerul de Externe al Rusiei, țară aflată în război după ce a atacat Ucraina, a criticat atacurile efectuate de SUA asupra unor obiective nucleare din Iran.

„Rusia condamnă categoric loviturile efectuate de SUA asupra mai multor obiective nucleare din Iran, acțiuni ce încalcă grav dreptul internațional și Carta ONU, indiferent de justificările aduse”, se arată în comunicatul MAE rus.

Rusia s-a adresat către conducerea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) și a Consiliului de Securitate al ONU să reacționeze la cele întâmplate.

„Este necesar ca acțiunile confruntaționale ale SUA și Israelului să fie respinse în mod colectiv. Facem apel la încetarea agresiunii și la intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”, a transmis MAE rus într-o declarație oficială.

Cu o reacție a venit și vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev.

„Trump, care a venit ca un președinte pacificator, a început un nou război pentru SUA”, a scris Medvedev pe canalul său de Telegram, citat de TASS.

Totodată, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a declarat duminică, în cadrul unei conferinţe de presă la Istanbul, că va merge astăzi la Moscova, pentru o întrevedere cu preşedintele rus Vladimir Putin, relatează Reuters.

„Plecam în această după-amiază la Moscova şi mâine dimineaţă am o întâlnire cu preşedintele Putin. Rusia este un prieten al Iranului”, a declarat Araghchi jurnaliştilor, adăugând că discuţiile vor viza situaţia de securitate din regiune şi consecinţele atacurilor lansate de SUA.

China cere armistițiu

China a acuzat SUA că au încălcat dreptul internațional prin atacul aerian asupra Iranului și că au crescut tensiunile în Orientul Mijlociu, relatează The Guardian. Într-un comunicat publicat pe X, Ministerul Afacerilor Externe din China a cerut un armistițiu.

„China solicită părților implicate în conflict, în special Israelului, să ajungă la o încetare a focului cât mai curând posibil, să asigure siguranța civililor și să înceapă dialogul și negocierile. China este pregătită să colaboreze cu comunitatea internațională pentru a uni eforturile, pentru a susține justiția și pentru a lucra la restabilirea păcii și stabilității în Orientul Mijlociu”, a mai transmis MAE chinez.

***

Amintim că Statele Unite ale Americii au bombardat instalațiile nucleare iraniene, de la Fordo, Natanz şi Isfahan, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, a anunțat Donald Trump într-o declarație de la Casa Albă, citat de presa română. Preşedintele american a descris acțiunea ca un „atac foarte reuşit”.

Iranul a declarat că își rezervă toate opțiunile pentru a se apăra după atacurile SUA, afirmând că acestea au fost „scandaloase și vor avea consecințe veșnice”.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) susține că nu a fost raportată nicio creștere a nivelurilor de radiații în urma loviturilor americane asupra celor trei amplasamente nucleare din Iran, relatează Reuters.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: