screenshot

„Absurd”: Stamate, după ce Sandu a declarat că ar fi trebuit să prevadă riscurile Legii amnistiei

Deputata neafiliată Olesea Stamate a venit pe 13 mai cu o reacție după ce președinta Maia Sandu a declarat că aplicarea Legii amnistiei de către unii judecători este, de fapt, factorul care a dus la cazurile de eliberare a unor deținuți condamnați pe viață, însă parlamentara, care este autoarea acesteia, ar fi trebuit să ia în calcul riscurile. Stamate a spus că orice lege votată pornește de la prezumția că va fi aplicată cu bună credință. Ea a catalogat afirmațiile despre faptul că ar fi trebuit să anticipeze potențiale riscuri de aplicare abuzivă a legii drept „absurde”.

Urmăresc cu atenția schimbarea retoricii conducerii țării în ceea ce privește Legea amnistiei și eliberarea deținuților. La început se spune că Legea amnistiei este problema, ulterior faptul că amendamentele era problema. Acum, doamna președintă spune că aplicarea abuzivă a legii este problema reală și este adevărat. Am spus-o de la bun început. Însă pentru a face legătura cu mine se invocă faptul că nu aș fi estimat suficient de bine riscurile atunci când a fost adoptată această lege. Să fim serioși: orice lege este votată pornind de la prezumția că va fi aplicată cu bună credință. O știe orice jurist”, a declarat Olesea Stamate.

Potrivit deputatei, dacă s-ar porni de la judecata că legea va fi aplicată abuziv, nu ar mai fi votată niciuna.

Să mă acuzi că nu am prevăzut viitoarele abuzuri este absurd. Este la fel cum ai acuza pe cei care au votat acordarea garanțiilor bancare în furtul miliardului sau au votat concesionarea aeroportului la primă etapă de faptul că nu ar fi estimat suficient riscurile. Stenogramele acelor ședințe de Guvern sunt și astăzi și dacă aplicăm același raționament sau aceiași logică ar însemna că ar trebui să-i acuzăm pe toți cei care au votat pentru acele decizii fără să estimeze riscul potențialelor abuzuri pe viitor.

Întrebarea reală este: de ce se încearcă cu tot dinadinsul atribuirea unei vine? Sau cui îi servește această deturnare a atenției de la problemele reale? Și la fel de important, de ce cei care aruncă acuzații în adresa mea se tem de o anchetă parlamentară care ar elucida tot adevărul?”, a conchis ea.

Amintim că nouă persoane condamnate la închisoare pe viață au fost eliberate condiționat, în baza modificărilor făcute la Legea amnistiei și Codul penal, ceea ce a provocat un scandal în societate în aprilie. Între timp, cel puțin trei din acestea au fost reținuți din nou.

Pe 4 aprilie, PAS a comunicat că deputata Olesea Stamate, pe vremea când era președinte a Comisiei juridice, numiri și imunități, a introdus trei amendamente la Legea amnistiei, care ar fi dus la eliberarea deținuților. Formațiunea a anunțat că a exclus-o din partid pe Stamate și i-a cerut să-și depună mandatul de parlamentar. Stamate a părăsit fracțiunea parlamentară PAS, însă a rămas deputat neafiliat.

În aceiași zi, la solicitarea premierului Dorin Recean, Alexandru Falca a demisionat din funcția de șef al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Ministerul Justiției l-a numit pe Alexandru Adam conducător interimar al ANP.

În contextul controversei, Olesea Stamate a declarat anterior că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțele judecătorești decât în conținutul modificărilor respective. De asemenea, pe 7 mai, deputata a înregistrat un proiect de lege care prevede instituirea unei comisii parlamentare de anchetă pentru investigarea Legii amnistiei. Semnăturile necesare pentru înregistrarea inițiativei au venit din partea deputaților din opoziție, nu și a celor din partidul de guvernământ. PAS a argumentat acest lucru prin faptul că situația trebuie investigată de organele de drept, „nu de persoana aflată în conflict de interes”.

Pe 12 mai, în cadrul unei emisiuni televizate, președinta Maia Sandu a sugerat că aplicarea abuzivă a Legii amnistiei de către unii judecători ar fi fost factorul care a dus la eliberarea deținuților. „Ea (Olesea Stamate – n. r.) ar fi trebuit să prevadă toate aceste riscuri, pentru că mai întâi trebuie să vedem ce s-a întâmplat și cine este responsabil pentru faptul că legea a folosită așa cum a fost folosită. Dar acum este clar că știm ce fel de judecători avem, adică nu toți sunt corecți, că știm despre aceste riscuri. Și când elaborezi așa fel de proiect trebuie să te gândești la aceste riscuri”, a spus șefa statului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Un joc diplomatic de doi ani”: SUA, Polonia și România mulțumesc R. Moldova pentru cooperare în schimbul de deținuți

Schimbul internațional de persoane, în urma căruia au fost eliberați din detenție inclusiv doi ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova, este rezultatul unor negocieri diplomatice complexe care au durat doi ani, a anunțat premierul Poloniei, Donald Tusk. SUA și Polonia au mulțumit public Republicii Moldova pentru cooperarea care a dus la un „rezultat istoric”, iar România a declarat că rămâne angajată în eforturile diplomatice și de intelligence comune.

„Schimbul de la frontiera polono-belarusă este finalul unui joc diplomatic complex, care a durat doi ani și a fost marcat de numeroase răsturnări de situație. A fost posibil datorită muncii remarcabile a serviciilor noastre, a diplomaților și procurorilor, precum și sprijinului considerabil din partea prietenilor noștri americani, români și moldoveni. Vă mulțumesc tuturor în numele lui Andrzej Poczobut și al meu”, a scris premierul Poloniei pe X. Mesajele a fost însoțite de imagini alături de jurnalistul Poczobut, deținut în Belarus din 2021.

Detalii despre implicarea Statelor Unite în operațiune au fost oferite de John Coale, trimisul special al președintelui SUA pentru Belarus. Potrivit acestuia, eliberarea a trei cetățeni polonezi și doi moldoveni a fost posibilă datorită coordonării cu mai mulți parteneri internaționali. El a mulțumit R. Moldova, Poloniei și României pentru sprijinul acordat, dar și autorităților din Belarus pentru disponibilitatea de a coopera.

„Sub conducerea președintelui Trump, America își susține aliații și obține victorii diplomatice pe care nimeni altcineva nu le poate realiza”, a scris Coale pe X.

Ambasada Statelor Unite la Chișinău a salutat, la rândul său, rezultatul operațiunii. Potrivit misiunii diplomatice, inițiativele de pace ale președintelui american „obțin rezultate în Moldova și în întreaga regiune”, iar cooperarea dintre parteneri a făcut posibil acest schimb „istoric”.

La efortul transatlantic, coordonat de Departamentul de Stat al SUA, care a inclus și recuperarea celor doi ofițeri moldoveni deținuți în Rusia, a participat și România, a anunțat președintele Nicușor Dan. Potrivit acestuia, demersurile diplomatice și de intelligence au fost susținute de autoritățile române, inclusiv de Serviciul Român de Informații (SRI), care, în cooperare cu parteneri europeni, a documentat acțiunile de spionaj ale fostului adjunct al SIS din Moldova, Alexandru Balan, în favoarea serviciilor belaruse.

„În continuarea acțiunilor SRI, instituțiile judiciare române au acționat conform competențelor și au răspuns pozitiv solicitărilor autorităților din Republica Moldova de extrădare a cetățeanului moldovean, ceea ce a permis ulterior efectuarea schimbului. Alături de partenerii noștri strategici, România rămâne dedicată eforturilor diplomatice și de intelligence colective, precum și susținerii Republicii Moldova”, a scris Nicușor Dan pe rețele.

Precizăm că schimbul de deținuți a avut loc la granița belaruso-polonă. Rusia i-a primit pe arheologul Alexandr Butiaghin, arestat în Polonia pentru săpături ilegale în Crimeea, pe fostul director adjunct al SIS al Republicii Moldova, Alexandru Balan, reținut în România pentru presupus transfer de secrete către Belarus și extrădat recent în Moldova, precum și pe Nina Popova, acuzată de spionaj și arestată la Chișinău.

În schimb, Rusia a eliberat doi ofițeri ai SIS din Republica Moldova, iar Belarus a eliberat mai multe persoane, inclusiv jurnalistul polonez Andrzej Poczobut și călugărul Grzegorz Pawel.

În reacția sa, președinta Maia Sandu a mulțumit președintelui SUA, Donald Trump, pentru implicarea sa și a administrației americane „în succesul acestei acțiuni”. Șefa statului le-a mulțumit și partenerilor din SUA, Polonia și România „pentru implicare la fiecare etapă a procesului și pentru sprijinul acordat autorităților” din Republica Moldova.

„Le sunt recunoscătoare tuturor instituțiilor noastre pentru profesionalism și cooperarea internațională realizată la cel mai înalt nivel care a făcut posibilă salvarea ofițerilor noștri. (…) Pentru țara noastră este un câștig care nu poate fi măsurat printr-o simplă ecuație matematică – noi am readus acasă doi cetățeni care lucrează pentru Republica Moldova renunțând, în schimb, la 2 deținuți care au lucrat împotriva Republicii Moldova. Ofițerii noștri sunt în drum spre casă și îi așteptăm să ajungă cu bine!” – a scris șefa statului pe rețele. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: