screenshot

„Absurd”: Stamate, după ce Sandu a declarat că ar fi trebuit să prevadă riscurile Legii amnistiei

Deputata neafiliată Olesea Stamate a venit pe 13 mai cu o reacție după ce președinta Maia Sandu a declarat că aplicarea Legii amnistiei de către unii judecători este, de fapt, factorul care a dus la cazurile de eliberare a unor deținuți condamnați pe viață, însă parlamentara, care este autoarea acesteia, ar fi trebuit să ia în calcul riscurile. Stamate a spus că orice lege votată pornește de la prezumția că va fi aplicată cu bună credință. Ea a catalogat afirmațiile despre faptul că ar fi trebuit să anticipeze potențiale riscuri de aplicare abuzivă a legii drept „absurde”.

Urmăresc cu atenția schimbarea retoricii conducerii țării în ceea ce privește Legea amnistiei și eliberarea deținuților. La început se spune că Legea amnistiei este problema, ulterior faptul că amendamentele era problema. Acum, doamna președintă spune că aplicarea abuzivă a legii este problema reală și este adevărat. Am spus-o de la bun început. Însă pentru a face legătura cu mine se invocă faptul că nu aș fi estimat suficient de bine riscurile atunci când a fost adoptată această lege. Să fim serioși: orice lege este votată pornind de la prezumția că va fi aplicată cu bună credință. O știe orice jurist”, a declarat Olesea Stamate.

Potrivit deputatei, dacă s-ar porni de la judecata că legea va fi aplicată abuziv, nu ar mai fi votată niciuna.

Să mă acuzi că nu am prevăzut viitoarele abuzuri este absurd. Este la fel cum ai acuza pe cei care au votat acordarea garanțiilor bancare în furtul miliardului sau au votat concesionarea aeroportului la primă etapă de faptul că nu ar fi estimat suficient riscurile. Stenogramele acelor ședințe de Guvern sunt și astăzi și dacă aplicăm același raționament sau aceiași logică ar însemna că ar trebui să-i acuzăm pe toți cei care au votat pentru acele decizii fără să estimeze riscul potențialelor abuzuri pe viitor.

Întrebarea reală este: de ce se încearcă cu tot dinadinsul atribuirea unei vine? Sau cui îi servește această deturnare a atenției de la problemele reale? Și la fel de important, de ce cei care aruncă acuzații în adresa mea se tem de o anchetă parlamentară care ar elucida tot adevărul?”, a conchis ea.

Amintim că nouă persoane condamnate la închisoare pe viață au fost eliberate condiționat, în baza modificărilor făcute la Legea amnistiei și Codul penal, ceea ce a provocat un scandal în societate în aprilie. Între timp, cel puțin trei din acestea au fost reținuți din nou.

Pe 4 aprilie, PAS a comunicat că deputata Olesea Stamate, pe vremea când era președinte a Comisiei juridice, numiri și imunități, a introdus trei amendamente la Legea amnistiei, care ar fi dus la eliberarea deținuților. Formațiunea a anunțat că a exclus-o din partid pe Stamate și i-a cerut să-și depună mandatul de parlamentar. Stamate a părăsit fracțiunea parlamentară PAS, însă a rămas deputat neafiliat.

În aceiași zi, la solicitarea premierului Dorin Recean, Alexandru Falca a demisionat din funcția de șef al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Ministerul Justiției l-a numit pe Alexandru Adam conducător interimar al ANP.

În contextul controversei, Olesea Stamate a declarat anterior că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțele judecătorești decât în conținutul modificărilor respective. De asemenea, pe 7 mai, deputata a înregistrat un proiect de lege care prevede instituirea unei comisii parlamentare de anchetă pentru investigarea Legii amnistiei. Semnăturile necesare pentru înregistrarea inițiativei au venit din partea deputaților din opoziție, nu și a celor din partidul de guvernământ. PAS a argumentat acest lucru prin faptul că situația trebuie investigată de organele de drept, „nu de persoana aflată în conflict de interes”.

Pe 12 mai, în cadrul unei emisiuni televizate, președinta Maia Sandu a sugerat că aplicarea abuzivă a Legii amnistiei de către unii judecători ar fi fost factorul care a dus la eliberarea deținuților. „Ea (Olesea Stamate – n. r.) ar fi trebuit să prevadă toate aceste riscuri, pentru că mai întâi trebuie să vedem ce s-a întâmplat și cine este responsabil pentru faptul că legea a folosită așa cum a fost folosită. Dar acum este clar că știm ce fel de judecători avem, adică nu toți sunt corecți, că știm despre aceste riscuri. Și când elaborezi așa fel de proiect trebuie să te gândești la aceste riscuri”, a spus șefa statului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

protv.md

Concediul forțat de la Calea Ferată a Moldovei se prelungește cu o lună: 600 de angajați vor primi doar jumătate de salariu

Șase sute de angajați ai întreprinderii „Calea Ferată a Moldovei” (CFM) rămân în concendiu forțat, pentru a cincea lună la rând. În această perioadă, oamenii nu merg la muncă și primesc doar jumătate din salarii.

Directorul CFM, Serghei Cotelnic, a declarat că decizia de a prelungi cu încă o lună șomajul tehnic a fost luată luni, 30 martie, în contextul scumpirii motorinei.

Astăzi, CFM nu își mai poate permite să acumuleze datorii. Așadar, încă o lună vom fi nevoiți să mai stăm în șomaj tehnic. După 30 aprilie, toate cele patru luni pe care le-am avut la dispoziție se încheie și sperăm ca până atunci situația de pe piața carburanților să se stabilizeze”, a spus Cotelnic, relatează Moldova 1.

Cei 600 de angajați vor mai sta o lună acasă, în timp ce alți șase sute de muncitori vor merge la muncă. Problema este că cei care stau acasă primesc salarii mai mici.

Conducerea CFM susține că măsura reprezintă o alternativă la concedierile masive, în contextul procesului de reformă prin care trece întreprinderea.

Cotelnic a spus că aprilie va fi ultima lună în care jumătate dintre angajați se vor afla în concediu forțat.

Amintim că șomajul tehnic a fost introdus la sfârșitul anului 2025, pe fondul crizei financiare a întreprinderii, marcate de restanțe salariale, lipsă de lichidități și scăderea accentuată a volumelor de transport.

Problemele financiare ale CFM au început în 2009, când transportul de mărfuri a scăzut de peste două ori. Declinul a urmat și în 2016, iar în 2022 situația s-a agravat după ce tranzitul feroviar din Ucraina s-a redus drastic, odată cu închiderea portului Odesa. Schimbările au dus la diminuarea veniturilor CFM și, implicit, la întârzieri tot mai mari la plata salariilor angajaților. Acum, angajații CFM au început să primească salariile pentru luna februarie.

Anul trecut, restanțele salariale depășeau 200 de milioane de lei. În prezent, la întreprindere activează aproximativ 3 500 de angajați, iar restanțele ajung la 50 de milioane de lei. Deși suntem în luna martie, muncitorii își primesc salariile pentru luna decembrie.

În încercarea de a reduce povara financiară și de a plăti parțial datoriile salariale, CFM a scos și anul trecut la licitație vagoane și piese vechi. Tot în 2025, întreprinderea a intrat într-un proces de reorganizare și peste 2 000 de oameni au fost concediați.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: