screenshot

„Absurd”: Stamate, după ce Sandu a declarat că ar fi trebuit să prevadă riscurile Legii amnistiei

Deputata neafiliată Olesea Stamate a venit pe 13 mai cu o reacție după ce președinta Maia Sandu a declarat că aplicarea Legii amnistiei de către unii judecători este, de fapt, factorul care a dus la cazurile de eliberare a unor deținuți condamnați pe viață, însă parlamentara, care este autoarea acesteia, ar fi trebuit să ia în calcul riscurile. Stamate a spus că orice lege votată pornește de la prezumția că va fi aplicată cu bună credință. Ea a catalogat afirmațiile despre faptul că ar fi trebuit să anticipeze potențiale riscuri de aplicare abuzivă a legii drept „absurde”.

Urmăresc cu atenția schimbarea retoricii conducerii țării în ceea ce privește Legea amnistiei și eliberarea deținuților. La început se spune că Legea amnistiei este problema, ulterior faptul că amendamentele era problema. Acum, doamna președintă spune că aplicarea abuzivă a legii este problema reală și este adevărat. Am spus-o de la bun început. Însă pentru a face legătura cu mine se invocă faptul că nu aș fi estimat suficient de bine riscurile atunci când a fost adoptată această lege. Să fim serioși: orice lege este votată pornind de la prezumția că va fi aplicată cu bună credință. O știe orice jurist”, a declarat Olesea Stamate.

Potrivit deputatei, dacă s-ar porni de la judecata că legea va fi aplicată abuziv, nu ar mai fi votată niciuna.

Să mă acuzi că nu am prevăzut viitoarele abuzuri este absurd. Este la fel cum ai acuza pe cei care au votat acordarea garanțiilor bancare în furtul miliardului sau au votat concesionarea aeroportului la primă etapă de faptul că nu ar fi estimat suficient riscurile. Stenogramele acelor ședințe de Guvern sunt și astăzi și dacă aplicăm același raționament sau aceiași logică ar însemna că ar trebui să-i acuzăm pe toți cei care au votat pentru acele decizii fără să estimeze riscul potențialelor abuzuri pe viitor.

Întrebarea reală este: de ce se încearcă cu tot dinadinsul atribuirea unei vine? Sau cui îi servește această deturnare a atenției de la problemele reale? Și la fel de important, de ce cei care aruncă acuzații în adresa mea se tem de o anchetă parlamentară care ar elucida tot adevărul?”, a conchis ea.

Amintim că nouă persoane condamnate la închisoare pe viață au fost eliberate condiționat, în baza modificărilor făcute la Legea amnistiei și Codul penal, ceea ce a provocat un scandal în societate în aprilie. Între timp, cel puțin trei din acestea au fost reținuți din nou.

Pe 4 aprilie, PAS a comunicat că deputata Olesea Stamate, pe vremea când era președinte a Comisiei juridice, numiri și imunități, a introdus trei amendamente la Legea amnistiei, care ar fi dus la eliberarea deținuților. Formațiunea a anunțat că a exclus-o din partid pe Stamate și i-a cerut să-și depună mandatul de parlamentar. Stamate a părăsit fracțiunea parlamentară PAS, însă a rămas deputat neafiliat.

În aceiași zi, la solicitarea premierului Dorin Recean, Alexandru Falca a demisionat din funcția de șef al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Ministerul Justiției l-a numit pe Alexandru Adam conducător interimar al ANP.

În contextul controversei, Olesea Stamate a declarat anterior că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțele judecătorești decât în conținutul modificărilor respective. De asemenea, pe 7 mai, deputata a înregistrat un proiect de lege care prevede instituirea unei comisii parlamentare de anchetă pentru investigarea Legii amnistiei. Semnăturile necesare pentru înregistrarea inițiativei au venit din partea deputaților din opoziție, nu și a celor din partidul de guvernământ. PAS a argumentat acest lucru prin faptul că situația trebuie investigată de organele de drept, „nu de persoana aflată în conflict de interes”.

Pe 12 mai, în cadrul unei emisiuni televizate, președinta Maia Sandu a sugerat că aplicarea abuzivă a Legii amnistiei de către unii judecători ar fi fost factorul care a dus la eliberarea deținuților. „Ea (Olesea Stamate – n. r.) ar fi trebuit să prevadă toate aceste riscuri, pentru că mai întâi trebuie să vedem ce s-a întâmplat și cine este responsabil pentru faptul că legea a folosită așa cum a fost folosită. Dar acum este clar că știm ce fel de judecători avem, adică nu toți sunt corecți, că știm despre aceste riscuri. Și când elaborezi așa fel de proiect trebuie să te gândești la aceste riscuri”, a spus șefa statului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: