screenshot

„Absurd”: Stamate, după ce Sandu a declarat că ar fi trebuit să prevadă riscurile Legii amnistiei

Deputata neafiliată Olesea Stamate a venit pe 13 mai cu o reacție după ce președinta Maia Sandu a declarat că aplicarea Legii amnistiei de către unii judecători este, de fapt, factorul care a dus la cazurile de eliberare a unor deținuți condamnați pe viață, însă parlamentara, care este autoarea acesteia, ar fi trebuit să ia în calcul riscurile. Stamate a spus că orice lege votată pornește de la prezumția că va fi aplicată cu bună credință. Ea a catalogat afirmațiile despre faptul că ar fi trebuit să anticipeze potențiale riscuri de aplicare abuzivă a legii drept „absurde”.

Urmăresc cu atenția schimbarea retoricii conducerii țării în ceea ce privește Legea amnistiei și eliberarea deținuților. La început se spune că Legea amnistiei este problema, ulterior faptul că amendamentele era problema. Acum, doamna președintă spune că aplicarea abuzivă a legii este problema reală și este adevărat. Am spus-o de la bun început. Însă pentru a face legătura cu mine se invocă faptul că nu aș fi estimat suficient de bine riscurile atunci când a fost adoptată această lege. Să fim serioși: orice lege este votată pornind de la prezumția că va fi aplicată cu bună credință. O știe orice jurist”, a declarat Olesea Stamate.

Potrivit deputatei, dacă s-ar porni de la judecata că legea va fi aplicată abuziv, nu ar mai fi votată niciuna.

Să mă acuzi că nu am prevăzut viitoarele abuzuri este absurd. Este la fel cum ai acuza pe cei care au votat acordarea garanțiilor bancare în furtul miliardului sau au votat concesionarea aeroportului la primă etapă de faptul că nu ar fi estimat suficient riscurile. Stenogramele acelor ședințe de Guvern sunt și astăzi și dacă aplicăm același raționament sau aceiași logică ar însemna că ar trebui să-i acuzăm pe toți cei care au votat pentru acele decizii fără să estimeze riscul potențialelor abuzuri pe viitor.

Întrebarea reală este: de ce se încearcă cu tot dinadinsul atribuirea unei vine? Sau cui îi servește această deturnare a atenției de la problemele reale? Și la fel de important, de ce cei care aruncă acuzații în adresa mea se tem de o anchetă parlamentară care ar elucida tot adevărul?”, a conchis ea.

Amintim că nouă persoane condamnate la închisoare pe viață au fost eliberate condiționat, în baza modificărilor făcute la Legea amnistiei și Codul penal, ceea ce a provocat un scandal în societate în aprilie. Între timp, cel puțin trei din acestea au fost reținuți din nou.

Pe 4 aprilie, PAS a comunicat că deputata Olesea Stamate, pe vremea când era președinte a Comisiei juridice, numiri și imunități, a introdus trei amendamente la Legea amnistiei, care ar fi dus la eliberarea deținuților. Formațiunea a anunțat că a exclus-o din partid pe Stamate și i-a cerut să-și depună mandatul de parlamentar. Stamate a părăsit fracțiunea parlamentară PAS, însă a rămas deputat neafiliat.

În aceiași zi, la solicitarea premierului Dorin Recean, Alexandru Falca a demisionat din funcția de șef al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Ministerul Justiției l-a numit pe Alexandru Adam conducător interimar al ANP.

În contextul controversei, Olesea Stamate a declarat anterior că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțele judecătorești decât în conținutul modificărilor respective. De asemenea, pe 7 mai, deputata a înregistrat un proiect de lege care prevede instituirea unei comisii parlamentare de anchetă pentru investigarea Legii amnistiei. Semnăturile necesare pentru înregistrarea inițiativei au venit din partea deputaților din opoziție, nu și a celor din partidul de guvernământ. PAS a argumentat acest lucru prin faptul că situația trebuie investigată de organele de drept, „nu de persoana aflată în conflict de interes”.

Pe 12 mai, în cadrul unei emisiuni televizate, președinta Maia Sandu a sugerat că aplicarea abuzivă a Legii amnistiei de către unii judecători ar fi fost factorul care a dus la eliberarea deținuților. „Ea (Olesea Stamate – n. r.) ar fi trebuit să prevadă toate aceste riscuri, pentru că mai întâi trebuie să vedem ce s-a întâmplat și cine este responsabil pentru faptul că legea a folosită așa cum a fost folosită. Dar acum este clar că știm ce fel de judecători avem, adică nu toți sunt corecți, că știm despre aceste riscuri. Și când elaborezi așa fel de proiect trebuie să te gândești la aceste riscuri”, a spus șefa statului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: