screenshot

„Absurd”: Stamate, după ce Sandu a declarat că ar fi trebuit să prevadă riscurile Legii amnistiei

Deputata neafiliată Olesea Stamate a venit pe 13 mai cu o reacție după ce președinta Maia Sandu a declarat că aplicarea Legii amnistiei de către unii judecători este, de fapt, factorul care a dus la cazurile de eliberare a unor deținuți condamnați pe viață, însă parlamentara, care este autoarea acesteia, ar fi trebuit să ia în calcul riscurile. Stamate a spus că orice lege votată pornește de la prezumția că va fi aplicată cu bună credință. Ea a catalogat afirmațiile despre faptul că ar fi trebuit să anticipeze potențiale riscuri de aplicare abuzivă a legii drept „absurde”.

Urmăresc cu atenția schimbarea retoricii conducerii țării în ceea ce privește Legea amnistiei și eliberarea deținuților. La început se spune că Legea amnistiei este problema, ulterior faptul că amendamentele era problema. Acum, doamna președintă spune că aplicarea abuzivă a legii este problema reală și este adevărat. Am spus-o de la bun început. Însă pentru a face legătura cu mine se invocă faptul că nu aș fi estimat suficient de bine riscurile atunci când a fost adoptată această lege. Să fim serioși: orice lege este votată pornind de la prezumția că va fi aplicată cu bună credință. O știe orice jurist”, a declarat Olesea Stamate.

Potrivit deputatei, dacă s-ar porni de la judecata că legea va fi aplicată abuziv, nu ar mai fi votată niciuna.

Să mă acuzi că nu am prevăzut viitoarele abuzuri este absurd. Este la fel cum ai acuza pe cei care au votat acordarea garanțiilor bancare în furtul miliardului sau au votat concesionarea aeroportului la primă etapă de faptul că nu ar fi estimat suficient riscurile. Stenogramele acelor ședințe de Guvern sunt și astăzi și dacă aplicăm același raționament sau aceiași logică ar însemna că ar trebui să-i acuzăm pe toți cei care au votat pentru acele decizii fără să estimeze riscul potențialelor abuzuri pe viitor.

Întrebarea reală este: de ce se încearcă cu tot dinadinsul atribuirea unei vine? Sau cui îi servește această deturnare a atenției de la problemele reale? Și la fel de important, de ce cei care aruncă acuzații în adresa mea se tem de o anchetă parlamentară care ar elucida tot adevărul?”, a conchis ea.

Amintim că nouă persoane condamnate la închisoare pe viață au fost eliberate condiționat, în baza modificărilor făcute la Legea amnistiei și Codul penal, ceea ce a provocat un scandal în societate în aprilie. Între timp, cel puțin trei din acestea au fost reținuți din nou.

Pe 4 aprilie, PAS a comunicat că deputata Olesea Stamate, pe vremea când era președinte a Comisiei juridice, numiri și imunități, a introdus trei amendamente la Legea amnistiei, care ar fi dus la eliberarea deținuților. Formațiunea a anunțat că a exclus-o din partid pe Stamate și i-a cerut să-și depună mandatul de parlamentar. Stamate a părăsit fracțiunea parlamentară PAS, însă a rămas deputat neafiliat.

În aceiași zi, la solicitarea premierului Dorin Recean, Alexandru Falca a demisionat din funcția de șef al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Ministerul Justiției l-a numit pe Alexandru Adam conducător interimar al ANP.

În contextul controversei, Olesea Stamate a declarat anterior că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțele judecătorești decât în conținutul modificărilor respective. De asemenea, pe 7 mai, deputata a înregistrat un proiect de lege care prevede instituirea unei comisii parlamentare de anchetă pentru investigarea Legii amnistiei. Semnăturile necesare pentru înregistrarea inițiativei au venit din partea deputaților din opoziție, nu și a celor din partidul de guvernământ. PAS a argumentat acest lucru prin faptul că situația trebuie investigată de organele de drept, „nu de persoana aflată în conflict de interes”.

Pe 12 mai, în cadrul unei emisiuni televizate, președinta Maia Sandu a sugerat că aplicarea abuzivă a Legii amnistiei de către unii judecători ar fi fost factorul care a dus la eliberarea deținuților. „Ea (Olesea Stamate – n. r.) ar fi trebuit să prevadă toate aceste riscuri, pentru că mai întâi trebuie să vedem ce s-a întâmplat și cine este responsabil pentru faptul că legea a folosită așa cum a fost folosită. Dar acum este clar că știm ce fel de judecători avem, adică nu toți sunt corecți, că știm despre aceste riscuri. Și când elaborezi așa fel de proiect trebuie să te gândești la aceste riscuri”, a spus șefa statului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Antena 3 CNN

Există cetățeni moldoveni printre victimele atacurilor iraniene asupra Israelului? Precizările ambasadorului Roitman

Actualmente, nu există victime în rândul cetățenilor Republicii Moldova din Israel, în contextul atacurilor Iranului asupra statului evreiesc. Anunțul a fost făcut pe 14 iunie de ambasadorul țării noastre la Tel Aviv, Alexandr Roitman.

Ambasada este în contact permanent cu autoritățile israeliene, pentru moment victime sau răniți printre cetățenii moldoveni nu au fost înregistrate”, a transmis Alexandr Roitman pe Facebook.

Amintim că situația de securitate din Orientul Mijlociu a degradat după ce, în noaptea de 12 spre 13 iunie, Israelul a lansat o serie de atacuri aeriene asupra teritoriului iranian. La rândul său, în noaptea de 13 spre 14 iunie, Iranul a lansat mai multe valuri de rachete asupra Israelului. Potrivit BBC, armata israeliană a comunicat că unel rachete au fost interceptate, iar în localitățile în care au fost raportate căderi de proiectile au fost organizate operațiuni de căutare și salvare.

În replică, statul evreiesc a bombardat din nou Iranul. Unul dintre atacuri a vizat zona în care se află aeroportul Mehrabad din Teheran. Spre dimineață, armata israeliană a anunțat că Israel continuă să lovească ținte din Iran. Presa iraniană a relatat că armata țării doboară drone israeliene la granița de nord-vest, în zona Salmas.

Potrivit autorităților iraniene, în urma atacurilor Israelului, 78 de persoane au fost omorâte, iar peste 320 au suferit răni. Printre cei decedați se numără conducerea militară a țării, oameni de știință implicați în programul nuclear al Iranului, precum și civili. Israelul a raportat 4 oameni uciși și peste 70 de răniți.

Pe 13 iunie, Ministerul de Externe de la Chișinău a activizat Celula de criză în contextul escaladării tensiunilor dintre cele două țări. Instituția a îndemnat cetățenii să evite călătoriile în Israel, din cauza riscurilor de securitate.

Ambasadorul Republicii Moldova la Tel Aviv, Alexandr Roitman, a publicat în dimineața de 14 iunie un mesaj în care îndeamnă cetățenii moldoveni din Israel să se conformeze instrucțiunilor de securitate emise de autoritățile israeliene. Diplomatul a îndemnat la evitarea deplasărilor neesențiale și aflarea în preajma adăposturilor antirachetă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: