Uzină Volkswagen Sursa: Creative commons

Activitatea uzinelor BMW și Volkswagen din Europa, afectată de lipsa de piese. Erau produse în Ucraina

Uzinele de producere care aparțin concernelor BMW și Volkswagen din Europa sunt nevoite să își restrângă activitatea, din cauza lipsei de piese, care erau importate din Ucraina, informează Financial Times.

După ce a început invazia rusă în Ucraina, uzinele de producere a pieselor auto au fost nevoie să se închidă. Potrivit datelor FT, Ucraina furniza o cincime din totalul elementelor de cablaj electric pentru producerea automobilelor de pe piața europeană.

„Problema constă în indispensabilitatea cablajului electric în procesul de producere. Fără acesta este imposibil să începi asamblarea automobilului”, a explicat directorul executiv al firmei de consulting AlixPartners, Alexandre Marian.

Mai mult, problema cablajului nu poate fi soluționată rapid în Europa, întrucât seturile de piese erau pregătite la comandă pentru fiecare model de automobile.

„În prezent, ne străduim să obținem cât mai mult din producerea de cabluri din Ucraina, însă, în paralel, chiar de la începutul conflictului, am început să căutăm alternative”, a declarat directorul Volkswagen, Herbert Diess.

FT scrie că, drept alternativă, ar putea servi fie schimbarea echipamentului tehnic, fie copierea producerii ucrainene de la zero. Estimările experților mai arată că dezvoltarea unor echipamente noi ar putea costa producătorii între $130 000 și 2 600 000 și va dura de la 3 la 6 luni.

Jurnaliștii economici mai scriu că unii furnizori ucraineni au reluat deja producerea. Volkswagen a declarat că 9 din cei 11 furnizori din Ucraina ai companiei au început să lucreze deja în volum redus. Chiar și în aceste condiții rămâne problema transportului.

Pe 26 februarie, la două zile după ce Rusia a început atacul asupra Ucrainei, concernele Audi, Jaguar Land Rover, Volkswagen, BMW, Mercedes-Benz, Citroen și General Motors au suspendat exporturile în Rusia.

De asemenea, potrivit Novaya Gazeta, și în Rusia au început problemele cu privire la furnizarea pieselor. De exemplu, angajații „AvtoVAZ” au fost forțați să își ia concediu din 4 până în 24 aprilie din cauza „crizei în ceea ce privește furnizarea componentelor electronice”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Parlamentul urmează să reconstituie grupul pentru susținerea Belarus Democrat: proiect de hotărâre

Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat, constituit în Parlamentul Republicii Moldova în 2022, urmează să fie reconstituit în noua legislatură. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost înregistrat pe 16 septembrie.

Potrivit documentului, componența noului grup parlamentar va fi formată din deputați ai formațiunii de guvernământ PAS.

Președinta grupului ar urma să fie Tatiana Rotari, iar din componența acestuia să facă parte 18 deputați: Alic Baraboi, Veronica Briceag, Silvia Bondarenco, Artemie Cătănăoi, Tatiana Cucuietu, Natalia Davidovici, Liliana Grosu, Ilie Ionaș, Dorian Istratii, Iurie Levinschi, Stela Macari, Victor Mătrăgună, Marina Morozova, Angela Munteanu-Pojoga, Ana Oglindă, Maxim Potîrniche, Valeriu Robu și Igor Talmazan.

În spiritul continuării demersurilor întreprinse în legislatura a XIa şi al asigurării unei continuități instituționale a angajamentului Parlamentului Republicii Moldova faţă de valorile democratice, constituirea grupului parlamentar în legislatura a XII-a va contribui la menţinerea şi aprofundarea dialogului cu reprezentanţii Belarus Democrat, de susținere a forţelor democratice din Belarus şi de promovare a valorilor democratice, a statului de drept, precum şi a respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, se arată în proiect.

Amintim că Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat a fost constituit în anul 2022.

Mișcarea democratică din Belarus se referă la ansamblul forțelor politice și civice belaruse care contestă regimul președintelui Aleksandr Lukașenko și susțin tranziția țării către un sistem democratic. Mișcarea s-a consolidat după alegerile prezidențiale din august 2020, contestate de opoziție și de numeroși observatori internaționali, urmate de proteste și de o represiune extinsă împotriva opoziției și societății civile.

Svetlana Tihanovskaya, care a candidat la scrutinul din 2020 și a plecat ulterior în exil, este recunoscută drept lideră a forțelor democratice belaruse.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: