„Acum un an s-a schimbat guvernarea, însă birocrația nu a încetat”. Interviu cu Dumitru Alaiba, despre scumpiri, investiții și mentalitatea funcționarilor

Efectul reformelor implementate de actuala guvernare se va face simțit în timp, iar Moldova va deveni o țară atractivă pentru investitori, datorită încrederii în guvernul pro-european de la Chișinău, care depune eforturi pentru combaterea corupției și reformarea justiției. Despre cum vor evolua prețurile în perioada următoare, mentalitatea funcționarilor publici de modă veche, care pun bețe în roate oamenilor de afaceri, NM a discutat cu Dumitru Alaiba, deputat al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și președintele comisiei economie, buget și finanțe.

„Pregătim pentru anul 2023 un set de măsuri, care sper foarte mult să fie bine primit de antreprenori”

De curând, antreprenorul moldovean Vlad Șuleanschi a relatat că și-a închis afacerea și părăsește Moldova. Acesta a povestit pe pagina sa de Facebook despre provocările cu care s-a confruntat, inclusiv birocrația excesivă și confruntarea cu funcționari publici care pun bețe în roate business-ului. Nu vi se pare că postarea a fost scrisă de parcă PAS încă se mai află în opoziție?

Nu cred deloc că este o postare din opoziție. Acum un an s-a schimbat guvernarea și asta nu înseamnă că, în mod automat, s-a schimbat rezistența sistemului și birocrația a încetat. Dimpotrivă, sunt oameni care încă nu au acceptat că viziunea și atitudinea acestui guvern față de antreprenori este și trebuie să fie una radical diferită față de ceea ce am văzut până acum. Pot chiar să spun că Vlad și David și Smokehouse îmi sunt prieteni și știm foarte bine cât de greu le-a fost să își ducă afacerea anume în stilul pe care l-au ales, declarând că „noi nu plătim mită”, „noi nu căutăm scurtături și otkaturi” ș.a.m.d. Mergem după procedură, dacă trebuie, prin diferite acțiuni, dar nu închinându-ne birocraților.

Și este demn de respect și anume astfel de antreprenori ne propunem să reținem în țara noastră. Din păcate, sectorul HoReCa a fost lovit de criza pandemică și acum și de cea economică. Însuși conceptul de Smokehouse și afacerea trece la un nou nivel, în curând o să se anunțe. Și am înțeles că nici Vlad nu a spus „la revedere pentru totdeauna”. A primit o ofertă și a acceptat-o. Eu sper că noi, ca și guvernare, vom avea cât mai multe argumente ca să convingem oameni ca ei să continue să-și crească afacerile. Și nu este un proces care se face peste noapte.

Cum se întâmplă că, după un an de guvernare al PAS, partea de verificări și de rea-credință din partea organelor de control nu s-a schimbat semnificativ?

Nu aș fi de acord. În fiecare săptămână, lună, noi ieșim cu următoarea regulă clarificată, digitalizare, ș.a.m.d. Lucrurile se întâmplă și efectul lor se va face simțit cumulativ la un moment dat. Este adevărat că situația nu s-a schimbat cardinal, deocamdată. Dar asta este mai mult o convergență de factori. Noi pregătim pentru anul 2023 un set de măsuri, care sper foarte mult să fie bine primit de antreprenori.

Puteți să ne dați mai multe detalii?

Nu vreau, pentru că acum suntem în discuții și cu alte instituții, cu colegii din Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei.

Vorbeați despre indiferența funcționarilor. Ați putea să ne dați câteva exemple și soluții pe care le întreprindeți în calitate de autorități?

Indiferența vine din faptul că sunt oameni care toată viața nu au făcut decât să lucreze la stat. Ei sunt deseori responsabili de politicile economice, dar nu au dezvoltat la viața lor o afacere, nu au lucrat în sectorul privat, nu au simțit cum este să fii responsabil de soarta angajaților tăi. Că la sfârșitul lunii s-ar putea să nu ai suficienți bani cu care să îți plătești angajații. Oamenii vin la lucru, au contract și trebuie plătiți. Și sunt familii și soarta lor. Din păcate, acest nivel de conștientizare este încă unul destul de scăzut. Nu la toți. Sunt și funcționari destul de conștienți, dar comportamentul vechi, sovietic încă mai persistă în unele instituții. Și prezumția că antreprenorii sunt criminali încă mai există. Că sunt bogătași, etc. Și asta trebuie schimbat. Sunt oameni care crează locuri de muncă în țară, care încă mai achită impozite în țara asta. Și datorită lor – mari și mici, economia noastră este așa cum este.

Cum poate fi schimbată situația la nivel de sistem? Oamenii nu vor începe de la sine să își schimbe comportamentul.

Un sistem este egal cu legi și reguli plus oameni. Poți să ai un sistem bun, calitativ, atunci când legile sunt funcționale și clare. Și aici mă refer la legi, hotărâri de guvern, ordine în ministere, instrucțiuni clare, ghiduri pentru fiecare angajat. O lege adoptată în parlament poate deveni nefuncțională, dacă nu este implementată calitativ. Dacă privește ASP-ul, fiscul sau vama, o lege provoacă anumite schimbări la nivel de instrucțiuni inclusiv la nivel de departamente. De exemplu, inspectorul avea până acum dreptul să facă asta, dar acum nu face. El nu se subordonează direct legii, asta trebuie să meargă prin ordine, ș.a.m.d. Implementarea calitativă a legilor. În afară de asta, întradevăr, sunt oameni care poate gândesc pe vechi. Și atunci trebuie să avem o înțelegere cu ei că lucrurile trebuie să se schimbe și inclusiv ei sunt responsabili de modul cum arată acest stat în fața antreprenorilor. Și dacă ei nu vor să se schimbe, probabil ar trebui să plece.

„Nu putem spune că Guvernul nu face nimic”

În 2020, fiind în opoziție, aveați deseori comentarii ironice în adresa lui Dodon, despre cum caută alte persoane vinovate de problemele existente: Curtea Constituțională, ONG-urile, ș.a. Acum în Moldova este un nivel ridicat al inflației, iar atunci când guvernarea este întrebată cine este de vină, răspunsurile sunt: Rusia și războiul, BNM și oamenii care au început să consume mai mult.

În primul rând – nu oamenii. Poate că s-a înțeles greșit. În al doilea rând – nu este vorba despre căutat vinovații. Eu cred că, în ceea ce ține de inflație, este important inclusiv să ajutăm oamenii să înțeleagă ce se întâmplă și să ducem această muncă de explicație. Nu este vorba de arătat cu degetul. Personal, nu cred că noi asta facem. Dar atunci când o decizie trebuie luată și nu este luată, trebuie s-o recunoaștem. Sau când este întârziată. Sau când la nivel regional se întâmplă astfel de perturbări. Una este să arunci vina pe persoane terțe și altceva când comunici cu oamenii ca să îi calmezi, în primul rând, să îi liniștești. Pentru că în ceea ce privește valul inflaționist, cred că este foarte greu pentru un om de rând care vede prețurile în creșterile, impredictibilitate și nu știe când se va termina și unde…

Este important să le explicăm ce se întâmplă, ca să aibă o stare de calm, cu un un război la hotar. Și nu este vorba neapărat să dai vina și să nu faci nimic. Adevărul este că se face și Guvernul își face pe cât posibil partea de povară. Vorbim și de compensări și de creșterea pensiei minime cu 60% și alte scheme de compensare pentru antreprenori. Nu putem spune că Guvernul nu face nimic.

Îmi amintesc că doamna premier Gavrilița a declarat în repetate rânduri că BNM este responsabilă. Despre acest lucru a vorbit și vicespeakerul Mihai Popșoi. Și guvernatorul BNM Octavian Armașu a fost audiat la Comisia parlamentară pe care o conduceți, iar ideea principală era că unele țări au majorat chiar mai devreme nivelul ratei de bază. Credeți că BNM ar fi putut înăbuși inflația, având în vedere prețurile la resursele energetice și războiul?

Armenia, Ucraina, Georgia sunt țările cu care am făcut comparație. Da, este inflație globală, un val pe care economiștii încă nu l-au văzut până acum. Și toți bancherii centrali experimentează. Și e adevărat că toate băncile centrale încearcă să gestioneze o situație pe care nu au gestionat-o în trecut. Ceea ce am spus eu este că poate, din aceste 30% ale inflației, 3-5% putea fi prevenit. Nu tot. Și aici nu am încă răspuns și nu cred că vom putea da un răspuns extrem de adecvat în cifre, pentru că este în trecut. Și orice cifră și decizie poate fi explicată de BNM acum.

Este important să recunoaștem că nu putem influența prețul la gaz și la carburanți, prețurile globale la produsele de import. Pentru că importăm inflație, importând la prețuri mai înalte. Noi nu putem influența, în mare parte, prețul la electricitate. Dar probabil că am fi putut influența și nu s-a acționat sunt, de exemplu, creditele de consum. Cât din inflația de 30% sunt creditele de consum – nu am primit un răspuns exact de la BNM. S-a acționat din ianuarie anul trecut până acum pe creditele de consum ca acestea să fie temperate? Nu prea. Tot noi am votat în parlament legea cu microfinanțarea și asta a temperat. Dar putea un regulator – CNPF sau BNM să acționeze? Cred că da. Și trebuia.

În ce mod? Dacă ar fi majorat și mai mult rata de bază, ați fi criticat.

Rata de bază este una, este principalul instrument, este adevărat. Eu cred că se puteau de întreprins unele măsuri targetate pe creditele de consum. Pentru că rata de bază influențează toate creditele. Crește rata de bază – influențează și antreprenorii și creditele ipotecare, care sunt investiții, creșteri economice de mâine, investiții, etc.

Ce am făcut noi: am plafonat unii parametri, am introdus acest principiu de bonitate. 2/3 din creditele de consum sunt date de băncile comerciale.

Legea permite BNM să utilizeze astfel de instrumente?

Există și precedente în alte țări și posibilitate. Și dacă legea, acum 1-2 ani nu permitea asta, se putea interveni și la nivel legislativ, dacă venea această solicitare de la BNM. Dar ea nu a venit. Însă iarăși veți spune că dau vina pe BNM și nu este adevărat. Este o situație care trebuie gestionată acum. Acum trebuie de protejat economia și de ajutat cetățenii cu aceste scumpiri. Și este sarcina Guvernului.

BNM are grijă de politica monetară. Complementar, Guvernul intervine prin politici fiscale și economice. Aici este modul în care trebuie gestionată inflația.

Unul dintre mijloacele de combatere a inflației este creșterea veniturilor. Oamenii vor câștiga mai mult și își vor recăpăta capacitatea de cumpărare. Și dacă de sectorul privat nu sunteți responsabili, atunci cu bugetarii situația este diferită. Ce măsuri intenționați să adoptați?

Nu pot să vă răspund, pentru că este vorba despre Ministerul Finanțelor, care urmează să prezinte și bugetul pentru anul viitor. Este planificată și o rectificare, din câte știu. Dar cu siguranță este necesar, pentru că inflația este un ciclu: începe de la scumpirea resurselor energetice, creșterea prețurilor de consum, ș.a.m.d. La un moment dat trebuie să se reflecte și în salariu, pentru a proteja capacitatea de cumpărare a oamenilor.

Un alt subiect de actualitate îl reprezintă prețurile la carburanți. Și doamneavoastră comentați activ, indicând că guvernarea nu este de vină nici de ieftinire, nici de scumpire. Însăși metodologia de calcul vi se pare eficientă?

Eu cred că, în condițiile țării noastre, în care nu ai concurență și cei trei jucători mari de pe piață și alții mai mici nu concurează… Dacă am avea o piață întradevăr liberă, poate. Dar în condițiile noastre, cred că această plafonare protejează economia de scumpiri mai bruște. Chiar dacă eu nu sunt mare fan al plafonărilor, pentru că prin asta recunoaștem că nu există concurență.

Acum, asta înseamnă că la Platts se adaugă doar 2,62 lei per litru (plus accize și TVA, NM) și atât. Acum suntem legați de bursele internaționale.

De facto, atunci când Consiliul Concurenței inițiază verificări cu privire la o posibilă înțelegere de cartel pe piața carburanților, reiese că însuși statutul stabilește această înțelegere de cartel. Jucătorii nici măcar nu mai trebuie să ajungă la o înțelegere – statul o face pentru ei. 

Da, este așa. Acesta este sensul oricărei plafonări. Și ținând cont de faptul că trecem prin timpuri complicate, multe guverne recurg la astfel de instrumente: price control. Discuția asta este și în Marea Britanie și în SUA și, cumva, este periculoasă pe termen lung, sincer vorbind. Pentru că mai bine decât o concurență adevărată nu vom putea inventa. Dar se recurge la astfel de instrumente cum am introdus noi la carburanți și produsele social importante, etc. Sunt plafonări cu scopul de a limitate prețurile la aceste produse.

Atunci când ați implementat metodologia de stabilire a prețurilor la carburanți spuneați că pentru funcționarea stațiilor PECO este nevoie ca acestea să aibă benzină A95 și motorină. Dacă aceste două componente vor lipsi, benzinăria nu va putea funcționa și comercializa alte tipuri de carburanți. Însă recent s-a întâmplat ca benzinăriile să nu aibă motorină, însă au continuat să lucreze.

Ei oricum nu vindeau disel mai scump, ei pur și simplu nu vând deloc diesel. Ideea este că ai acest produs de bază, după care vinzi altele cu prețuri mai mari. Nu îl ai pe cel de bază – nu ai nici altele.

Unul dintre cele mai discutate proiecte de legi, anul trecut, a fost cel cu privire la interzicerea oricărei reclame a loteriei și jocurilor de noroc. Scopul anunțat a fost lupta cu dependența de acest viciu. După șase luni, dețineți deja date cu privire la reducerea numărului de bilete de loterie?

Nu am, dar scopul nu a fost scăderea imediată a vânzărilor. Să facem o paralelă cu interdicția publicității la țigări. Vânzările nu s-au redus imediat, însă este demonstrat prin experiența altor țări că noi fumători apar mai greu. Și aici este cam aceeași idee, dependența. Eu cred că noi am făcut un lucru foarte bun prin acest proiect, limitând promovarea acestui viciu. O să încerc să văd cum au fost afectate vânzările acestor bilete. Este, însă, cert că atunci când se vând zeci de mii de bilete pe zi – există o problemă în societate. Și a fost un trigger, motivul pentru care am fost și mai convins de importanța acestui proiect de lege.

În prezent promovați plafonarea comisioanelor bancare la plata cu cardul până la 0,5%. Din discuțiile cu reprezentanții băncilor am înțeles că sinecostul pentru o singură tranzacție este de circa 2% și că dacă proiectul de lege va fi adoptat, inițiativa va provoca suspendarea dezvoltării pieței, va distruge toate programele de loialitate și va duce la faptul că băncile își vor recupera acești bani tot de la oameni, însă prin alte mijloace.

Proiectul este în primul rând pentru micii antreprenori: se propune plafonarea acestui comision la plata cu cardul la 0,5% pentru întreprinderile mici și mijlocii și cred că asta este un proiect foarte necesar, pentru că sunt antreprenori mici care plătesc 2-3% pentru fiecare plată și, în același timp, întreprinderile mari, retaileri, benzinării, farmacii, au capacitatea să își negocieze niște comisioane mult mai generoase. Vouă vă spun că sinecostul este 2%, dar un anumit retailer are 1,2-1,1%.

Pentru că așa este acum sistemul: cei mai mari plătesc mai puțin, iar cei mai mici sunt puși în situația de a plăti tot și nu au niciun fel de concesiuni sau reduceri. Asta este ceea ce vrem să inversăm. Noi nu vrem să intervenim cum negociază un retailer cu o bancă, este treaba lor, nu este intenția să îi ajutăm pe ei, ci pe antreprenorii mici, care poate au vânzări de 10-15 mii de lei pe zi. Și în aceste 10-15 mii, 3% e cam mult. Pentru că dacă vorbim de marketurile mici ș.a.m.d, ei în general funcționează pe o marjă de poate 10-15, hai 20%. Și din aceste 20% mai dai încă 2-3% la bancă. În astfel de situații nu există niciun stimul ca un antreprenor să lucreze pe alb. Sau să accepte carduri. Chiar dacă lucrează 100% pe alb și plătește fiecare impozit și dă fiecare bon fiscal, nu face nicio evaziune, oricum este mai interesat să prefere cash. Astfel de măsuri s-au făcut încă în 2015 în UE: plafonarea interchange-ului. Ei au făcut la 0,2%.

Noi vrem să plafonăm doar pentru întreprinderile mici și mijlocii. Pentru restul să lăsăm liberalizat, ca să nu afectăm marea parte a rulajului, pentru că, în mare parte, cardurile sunt folosite de întreprinderile mari.

Drept replică, bancherii susțin că legea este scrisă în așa fel, încât „întreprinderi mari” în Moldova pot fi considerate de exemplu uzinele, iar o rețea de retailer cade sub incidența categoriei de „întreprinderi mici și mijlocii”.

Vom face o consultare la acest subiect, însă legea contabilității destul de clar stipulează care sunt întreprinderile mari, mici și mijlocii.

„Noi indirect oricum respectăm sancțiunile impuse”

După ce Moldova a obținut statutul de stat-candidat la aderarea la UE, speakerul Parlamentului Igor Grosu a menționat că Moldova s-ar putea alătura sancțiunilor contra Rusiei, adoptate din cauza războiului declanșat în Ucraina. În planurile Legislativului intră și alăturarea la măsurile punitive de ordine economic ale UE?

Sincer să fiu, nu am văzut astfel de declarații. Din ce știu eu, noi indirect oricum respectăm sancțiunile impuse. Noi nu avem averi de-ale oligarhilor, sistemul nostru financiar respectă sancțiunile impuse de SUA și UE. Alte mari lucruri nici nu avem de discutat.

Ce poate propune Moldova investitorilor străini și din ce motiv aceștia deocamdată ezită să vină în țara noastră? Având în vedere că nu avem resurse energetice ieftine și există mari probleme cu forța de muncă și o concurență serioasă cu alte țări?

Iarăși, nu vreau să fac spoilere, însă cred că în vreo două săptămâni voi organiza o discuție cu presa economică despre măsurile fiscale planificate pentru anul 2023. Ca să explicăm și să avem o discuție la subiect. Ceea ce putem oferi noi la moment este o stabilitate și o predictibilitate a unui guvern anti-corupție. Investind acum în Moldova, practic faci o investiție în viitorul acestei țări.

Investitorii sunt oameni care gândesc nu în termen de jumătate de an – un an, ci pe următorii 10-15 ani sau poate chiar mai mult. Ei recunosc că lucrurile structurale sunt cele mai importante. Reglementări, debirocratizare – acestea vin inevitabil. Dar pentru investitorii strategici este important să știe că există o guvernare predictibilă, un parcurs extern în direcția spre Europa, civilizație… Oamenii sunt informați, știu că la noi cu justiția stăm cam slăbuț, cu statul de drept, momentan, la fel. Democrația nu e cea mai puternică din Europa, ca să spun așa. Dar semnalele pe care ei le caută sunt structurale: guvernare concentrată pe reforme, care să îi asculte. Și asta este cel mai important.

Pe parcurs, evident, o guvernare responsabilă va face reformele necesare, ceea cu ce ne și ocupă în justiție, anticorupție… Durează, dar din păcate, scurtături pe calea europeană nu există. Nimeni nu le-a făcut. Noi trebuie să ne construim instituțiile, să avem un stat de drept, un guvern predictibil și asta este fundamentul pe care vom construi un mediu de afaceri, un sistem fiscal calitativ și tot restul.

Corespondent: Nicolai Paholnițchi

Fotograf: Andrei Mardari