Ion Ceban

Agenția de Mediu răspunde oficialilor din Chișinău, care ar aștepta „luni de zile” autorizații pentru a tăia arborii

Autoritățile capitalei s-au plâns că Agenția de Mediu nu le oferă autorizație în cazul arborilor care necesită defrișare pe motiv că jumătate sau o creangă este verde. „Trebuie să așteptăm până arborele o să fie uscat integral. Acel arbore trebuie examinat în comisii și de așteptat luni de zile ca să primim autorizație necesară”, au comunicat autoritățile, adăugând că „rezultatele acestor procese complicate” au fost văzute în ultimele zile. În reacție, Agenția de Mediu a precizat că de regulă oferă autorizație timp de 20 zile lucrătoare și că în 2024 din cele 373 cereri de solicitare a autorizațiilor, 332 au fost aprobate. Astfel, Agenția consideră că autoritățile din Chișinău au ca scop să „denigreze imaginea și eforturile autorităților centrale”. 

Declarațiile autorităților din capitală 

La ședința operativă a serviciilor Primăriei Chișinău, din data de 17 iunie, viceprimarul capitalei Ilie Ceban a spus că sunt foarte mulți arbori care urmau a fi defrișați însă procedurile oficiale „complicate”, procesul de emitere a autorizațiilor, ar pune pe pauză tăierea „luni de zile”.

În ultimii doi ani au fost făcute mai multe modificări la cadrul legal la ceea ce ține de eliberarea autorizațiilor pentru defrișarea arborilor în oraș. În special au fost înăsprite și îngreunate procesele pentru emiterea acestor autorizații pentru defrișare. Astfel, astăzi, un arbore care noi vedem că necesită defrișare însă pe jumătate sau o creangă este verde, noi la asemenea arbore nu putem primi autorizație. Trebuie să așteptăm până arborele o să fie uscat integral. Acel arbore trebuie examinat în comisii. (…) De așteptat luni de zile ca să primim autorizație necesară pentru defrișare. Este un proces absolut birocratic, complicat și este clar că necesită a fi modificat. Anterior nu erau asemenea proceduri complicate. Iată că am văzut rezultatele acestor procese complicate, noi avem foarte mulți arbori care urmau a fi defrișați însă din păcate nu au fost emise la timp aceste autorizații. Solicitarea noastră este că ar trebui de îmbunătățit și simplificat procesul de emitere a autorizațiilor de defrișare”, a declarat viceprimarul.

La rândul său, primarul Ion Ceban a cerut responsabililor să înainteze un demers în adresa premierului Dorin Recean și a președintelui Parlamentului Igor Grosu – „cu toate propunerile de modificare a legislației în acest context” și un alt demers – în adresa instituțiilor de mediu.

Noi am discutat nu o dată acest lucru cu autoritățile centrale. Vă rog foarte mult să înaintați un demers oficial pe numele prim-ministrului și președintelui Parlamentului cu solicitări de intervenție în legislație pentru a simplifica aceste proceduri. Nu putem în continuare risca cu bunurile persoanelor sau nu dă doamne cazurile legate de vătămări sau deces. Acest demers să fie transmis pe cale oficială cu toate propunerile de modificare a legislației în acest context. La fel am să rog Spațiile Verzi să pregătească un demers suplimentar pe acele zone care le considerați ca și fiind de risc în adresa instituțiilor de mediu pentru a urgenta procesul de eliberare a autorizațiilor pentru curățare sau defrișare”, a declarat edilul.

Reacția Agenției de Mediu 

Pe 18 iunie, Agenția de Mediu a declarat că „modificările ce s-au operat la cadrul legal, dimpotrivă, au facilitat procedura de obținere a acestui tip de act permisiv”.

Mai mult ca atât, procesul de depunere a solicitării privind obținerea actului permisiv de mediu este foarte practic și se operează prin intermediul ghișeului unic, iar examinarea materialelor de regulă este proximă și nu depășește termenul legal (20 de zile lucrătoare), caz în care pachetul de acte premergătoare prezentate este complet”, au precizat reprezentanții Agenției.

Instituția a mai spus că în contextul modificărilor aceluiași cadru legal, încă în anul 2022 a fost introdus un articol care prevede „o procedură simplificată de acordare a dreptului pentru efectuarea lucrărilor de tăieri silvice în vegetația forestieră”.

Măsurile ce se impun pentru remedierea situației pot fi efectuate imediat, cu condiția că cel târziu la sfârșitul zilei de intervenție cu tăieri silvice asupra vegetației, beneficiarii lucrărilor, indiferent de forma de proprietate sau de apartenența departamentală, persoanele fizice, inclusiv străine rezidente, sunt obligate să notifice Agenția de Mediu și Inspectoratul pentru Protecția Mediului despre lucrările efectuate”, au comunicat reprezentanții Agenției.

Instituția a declarat că „toate aceste prevederi le sunt foarte bine cunoscute oficialilor și inginerilor inspectori ai ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” din Chișinău (ÎM „AGSV”) și aplicate de aceștia, ori de câte ori este așa necesitate”.

În anul curent ÎM „AGSV” a înaintat Agenției de Mediu 373 cereri de solicitare a autorizațiilor de tăiere, dintre care toate au fost examinate și soluționate în termenul prevăzut de lege. Din totalul de 373 cereri: 332 au fost aprobate; 38 sunt în derulare; 3 au fost respinse (două din motiv că adresele indicate au fost autorizate anterior, autorizația fiind valabilă un an, iar o cerere a fost înaintată nu de către deținătorul legal al terenului). În partea ce ține de Notificări, în anul 2024 ÎM „AGSV” a înaintat 10 Notificări despre lucrările întreprinse în teritoriul administrat, dintre care la 9 au primit dovada recepționării, 1 (una) fiind în derulare”, au evidențiat reprezentanții Agenției.

Instituția consideră declarațiile oficialilor din Chișinău „drept informații tendențioase în scop de a denigra imaginea și eforturile autorităților centrale”.

***

Pe 11 iunie, Republica Moldova a fost sub cod galben de instabilitate atmosferică. Pe 12 iunie, la Chișinău, a fost „declarată Situație de forță majoră”. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență menționa că în capitală a deblocat 66 de arbori. Din cauza unui arbore căzut, un bărbat a avut de suferit traumatisme pe strada Gheorghe Asachi, nr.23 din capitală. „Viața acestuia la moment este în afara oricărui pericol, fiind transportat de medici la spital”, a raportat Inspectoratul. Detalii AICI. Două persoane au decedat în urma furtunii din seara zilei de 11 iunie. Un caz a fost înregistrat la Chișinău, al doilea – în stânga Nistrului. La Chișinău, pe strada Doina și Ion Aldea Teodorovici, a fost depistat cadavrul unei copile în vârstă de 12 ani. Potrivit oamenilor legii, copila a fost lovită de un copac. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu trage un semnal de alarmă: „Problema apei va deveni mult mai serioasă în următorii ani”. Acțiunile necesare

Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore privind resursele de apă, iar situația riscă să devină „mai serioasă” în următorii ani, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate. Șefa statului subliniază că sunt necesare investiții în decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor. Sandu a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu pentru NewsMaker.

Noi avem probleme foarte mari cu apa. Și cu apa potabilă, nu doar apa pentru irigare. Și aceste probleme doar vor crește, pentru că vedeți că avem tot mai puține precipitații. Vedeți că avem temperaturi foarte înalte și asta înseamnă că avem nevoie de o politică și o atitudine total diferită în raport cu resursele de apă. Avem două râuri care nu sunt foarte mari și vedeți că dacă e secetă, atunci rămânem fără apă”, a declarat șefa statului.

Sandu a subliniat importanța cooperării cu Ucraina și România pentru asigurarea accesului populației la apă.

„Dar e tare important să avem o relație bună cu Ucraina, ca să discutăm. Și avem o relație bună cu Ucraina, spre deosebire de alții care susțin războiul împotriva Ucrainei. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla să vină la putere niște oameni care astăzi susțin Rusia și ce probleme am avea noi atunci cu resursele de apă? Deci discutăm cu ucrainenii, aducem apă din România deja pentru câteva raioane, am construit rețele pe sub Prut și aducem apă din România și o să mai construim. Și același lucru îl facem și cu Ucraina”, a adăugat șefa statului.

Totodată, președinta a enumerat și măsurile necesare la nivel intern, precum decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor pentru a menține apa în sol: „Și aici, acasă, trebuie să ne îngrijim mai mult de apele pe care le avem. Plantarea pădurilor ne ajută să reținem apa în sol. Decolmatarea râurilor este foarte importantă. Este un exercițiu scump pentru că nu s-a făcut la timp și acum trebuie făcută pentru toată țara. Construcția rezervoarelor de apă, pentru că atunci când plouă trei zile la rând, apa nu are unde să se oprească și se duce la vale. Aici inclusiv statul cred că trebuie să vină să subvenționeze sau parțial să acopere cheltuielile sectorului privat pentru a construi aceste rezervoare.”

Șefa statului reiterat că problema apei necesită investiții majore și sprijin european.

„Problema apei va deveni mult, mult mai serioasă în următorii ani și avem nevoie inclusiv aici de bani europeni, pentru că va trebui să facem investiții foarte mari, de miliarde de lei și poate nu doar de lei, pentru a construi aceste magistrale. Nu e suficient să facem apeducte, e bine și demult trebuia să se facă apeducte, dar dacă nu este sursa de apă, degeaba facem apeducte ca să construim aceste magistrale. Ați văzut proiectul finanțat de Germania, Chișinău-Călărași, conducta care costă 40 de milioane de euro, donație din partea Germaniei, care conectează localitățile din Strășeni și Călărași la magistrala de la Chișinău. Un asemenea proiect avem și la Cahul, că toată lumea întreabă: da ce atâta relații externe? Ce avem noi din asta? Iată, avem niște bani foarte mari, care merg pentru proiecte foarte importante: apă la robinet pentru cetățeni”, a subliniat președinta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: