https://rg.ru

Agenții de publicitate vor fi plătiți suplimentar pentru reclamă. Dar numai în presa independentă

Un nou operator va apărea pe piața de publicitate din Moldova în timpul cel mai apropiat – Casa de vânzări  „Independent Media House” (IMH), care susține că va vinde publicitate doar în presa independentă. Totodată, noua casă de vânzări intenționează să lucreze fără comision și chiar să acopere o parte din cheltuielile de publicitate ale operatorilor. NM s-a interesat, cum va funcționa aceasta, ce cred operatorii de pe piață și cum IMH va determina, dacă presa este independentă sau nu.

Cine este noul operator?

Surse de pe piața de publicitate au comunicat pentru NM despre venirea pe această piață a unui nou operator – Casa de vânzări „Independent Media House” (IMH). Ulterior, informația a fost confirmată de Marian Olari, directorul IMH. El a spus că IMH va vinde publicitate doar în presa independentă. „Noi vom lucra fără comision. IMH este un ONG, de aceea veniturile nu constituie scopul nostru principal. Noi vom plasa publicitatea la prețurile propuse de mass-media. În plus, vom compensa cheltuielile operatorilor de publicitate”, a spus Olari.

Directorul IMH a adăugat că deocamdată nu este gata să dezvăluie toată informația cu privire la compensarea cheltuielilor operatorilor de publicitate. Dar a precizat că este vorba despre faptul că  agenții de publicitate fie vor beneficia de oportunități de publicitate suplimentare (de fapt, mai multă reclamă), fie vor putea să-și reducă cheltuielile pentru publicitate. Potrivit afirmațiilor lui Marian Olari, mass-media va primi bani pentru publicitate în volum deplin.

Potrivit afirmațiilor lui Olari, cheltuielile administrative ale IMH și compensațiile pentru agenții de publicitate vor fi acoperite prin proiectele finanțate de partenerii externi și de donatorii internaționali: Fondul European pentru Democrație (EED), Fondul Național pentru Democrație (NED), Ambasada Marii Britanii în Moldova. „Pe piața de la noi există trei case de vânzări care comercializează timp de publicitate la anumite posturi de televiziune și o cotă mai mică de televiziuni de care nimeni nu se interesează și nu știe, care este publicul lor”, a menționat Olari, adăugând că „în prezent, presa independentă deține mult inventar publicitar care nu este vândut (spațiu de publicitate).

Directorul IMF a mai menționat că noua casă de publicitate nu va cere drepturi exclusive în colaborarea cu aceste instituții media, deci, în paralel, acestea vor putea să vândă de sine stătător publicitate și prin intermediul altor case de publicitate.

Întrebat de NM, cum IMH va determina, dacă presa este independentă sau nu, Marian Olari a s-a referit la un studiu pe care l-au efectuat acum un an, împreună cu organizația ERIM („Drepturi Egale și Presă Independentă) – monitorizarea mass-media. În baza rezultatelor acestuia, s-a identificat presa care a fost clasificată ca fiind independentă. De asemenea, pentru a determina publicul mass-media, inclusiv a celei regionale, s-a efectuat un sondaj de amploare care a inclus 10 mii de respondenți.

Olari a mai spus că în continuare, IMH va avea un consiliu consultativ și un analitic media care vor stabili dacă presa este independentă.

Printre instituțiile media care au fost clasificate ca fiind independente în baza studiului și cu care IMH este dispus să colaboreze, sunt posturile de televiziune cu acoperire națională TV8, Jurnal TV, Pro TV, posturile de televiziune regională Drochia TV, Bas TV, Elita TV, Albasat TV, posturile de radio Jurnal FM, Drochia FM, Radio Albena, Radio Media, Bas FM și portalurile Jurnal, Pro TV, TV 8, Locals, Diez, Unimedia, NewsMaker, Ziarul de Gardă, Nord News, «СП» („SP”) etc.

Cei de la IMH afirmă că își pot începe activitatea chiar anul acesta și că acum se duc negocieri cu operatorii de publicitate. „Nu pot face niciun fel de prognoze, câți operatori de publicitate vor lucra cu noi, pentru că situația economică din țară este instabilă. Multe depind de clienții pe care îi vom convinge să-și plaseze publicitatea prin intermediul nostru”, a spus Olari.

Ce spun operatorii de pe piață

În prezent, pe piața de publicitate din Moldova activează trei case mari de vânzări care se ocupă de comercializarea reclamei televizate: „Casa Media” (deținută de omul de afaceri Dorin Pavelescu, pe care presa îl consideră persoană din anturajul fostului lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc) „Exclusiv Sales House” (aparține deputatului socialist Corneliu Furculiță) și „Nota TV” (aparține omului de afaceri Valentin Stețco).

Cei de la „Exclusiv Media House” au comunicat pentru NM că nu au auzit despre noua casă de vânzări și că vor putea comenta situația după ce vor studia informația. Totodată, aceștia au menționat că nu înțeleg, cum un ONG va desfășura activitate comercială.

Octavian Hanganu, directorul comercial al „Casa Media”, a menționat pentru NM că orice investiții care contribuie la dezvoltarea pieței înseamnă ceva foarte bun, dar susține că în timp ce nu există o claritate deplină în informația despre activitatea noului operator, apar semne de întrebare. „Este vorba despre chestiunea ce ține de concurența de piață, pentru că pe piață intră o casă de vânzări independentă, care e finanțată din surse nepublicitare (donatori. – NM). Și apare situația în care un post de televiziune independent își poate vinde publicitatea prin intermediul nostru, „Nova TV”, de sine stătător sau prin intermediul IMH independent. Însă acesta din urmă are posibilitatea de a-și acoperi cheltuielile din finanțarea externă (în prima versiune) ori să finanțeze plasarea publicității (în a doua versiune)”, a precizat Hanganu, adăugând că potrivit legii, condițiile pentru toți operatorii de pe piață trebuie să fie egale.

Hanganu a mai remarcat că într-o asemenea situație, se creează condiții în care presei independente nu-i este convenabilă nici chiar vânzarea directă a publicității. „Reiese că agentului de publicitate nu-i este convenabil să colaboreze direct cu presa independentă, pentru că prin intermediul noii case de vânzări, îi poate fi compensată o parte din cheltuielile pentru publicitate (conform uneia dintre versiuni)”, a precizat directorul comercial al „Casa Media”.

Totodată, el a remarcat că se bucură de venirea unui operator nou: „Ținând cont de faptul că în anul 2021 noi propunem plasarea și în presa independentă, în care publicitatea se va vinde prin casa de vânzări independentă, eu chiar mă bucur că noi vom putea demonstra că lucrăm mai transparent, mai bine și mai eficient decât noul nostru concurent”.

Alți interlocutori de pe piața de publicitate cu care a comunicat NM au menționat că majoritatea posturilor de televiziune din Moldova nu sunt incluse în ratingurile AGB, compania care se ocupă de măsurarea audienței posturilor de televiziune, de aceea va fi extrem de problematică vânzarea publicității marilor operatori de publicitate fără niște indicatori clari privind audiența posturilor de televiziune.

Sergiu Bejan, CEO al Agenției de publicitate „Inițiative”, a comunicat pentru NM că vom putea înțelege, care va fi influența venirii unui nou operator asupra pieței doar după ce va fi cunoscută toată informația despre condițiile de muncă ale acestuia. „Va fi clar, când vor fi cunoscute regulile de joc. De exemplu, acum, toți se orientează asupra datelor companiei AGB, care măsoară audiența posturilor TV (din instituțiile de presă cu care IMH intenționează să colaboreze, se fac măsurări doar la TV8, Jurnal TV și Pro TV. – NM). Dacă însă va fi o altă metodă, nu-i chiar clar, cum liderii mondiali consacrați în plasarea publicității vor dori să treacă la niște soluții locale. Și pentru plasarea pe internet sunt acum numeroase oportunități și platforme”, a menționat directorul agenției de publicitate.

Dorel Samoilă, directorul comercial al Agenției de publicitate „Publicis Media”, consideră că noul operator nu trebuie examinat ca o casă de vânzări cu drepturi depline. „Din câte am înțeles, ei au de gând să susțină presa regională și vor finanța suplimentar publicitatea din propriile resurse. Ei nu au problema profitabilității și eu aș percepe aceasta mai degrabă ca un fond de susținere a presei”, a concluzionat Samoilă.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Parlamentul Republicii Moldova

Domnica Manole, aleasă din nou în funcția de președintă a Curții Constituționale

Domnica Manole a devenit, din nou, președintă a Curții Constituționale. Un anunț în acest sens a fost făcut pe 17 august de reprezentanții înaltei Curți.

„Astăzi, 17 august 2025, Plenul Curţii Constituţionale a ales-o pe doamna Domnica Manole în calitate de Preşedinte al Curţii Constituţionale. Potrivit Legii nr.74/2025 cu privire la Curtea Constituţională, Preşedintele Curţii este ales prin vot secret, pentru un termen de 3 ani, cu majoritatea de voturi ale judecătorilor”, au anunțat reprezentanții Curții Constituționale într-un comunicat de presă.

Cine este Domnica Manole

Domnica Manole este judecătoare la Curtea Constituțională din 2019 și a deținut de două ori funcția de președintă a instituției.

Potrivit profilului realizat de Rise Moldova, Domnica Manole și-a început cariera în calitate de consultată la Judecătoria Supremă, încă în perioada sovietică. Mai târziu este numită judecătoare la Judecătoria Chișinău, iar în 2004 – la Curtea de Apel, unde a activat până în iulie 2017, când a fost eliberată din funcție.

În 2008, pe timpul guvernării comuniste, a fost surprinsă de o echipă a Pro TV în timp ce discuta în biroul său de serviciu cu Eduard Muşuc, pe atunci președinte al Consiliului Municipal Chișinău. Manole îl sfătuia pe Mușuc cum să se comporte într-un proces ca să câștige cazul. Ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a stabilit că magistrata se face vinovată de încălcarea Codului de Etică al Judecătorului și i-a aplicat cea mai ușoară pedeapsă posibilă – avertisment.

În februarie 2015, Comisia Națională de Integritate (CNI) a constatat că magistrata nu a declarat cota-parte deținută de soțul său în două companii, veniturile din vânzarea a două automobile, un garaj și câteva conturi bancare. Magistrata a explicat atunci că nu și-a declarat toată averea dintr-o eroare.

La 14 aprilie 2016, fiind judecătoare la Apel, anulează o decizie a Comisiei Electorale Centrale (CEC) din martie 2016 și obligă instituția să organizeze, la propunerea Platformei „Demnitate şi Adevăr” (Platforma DA), un referendum republican privind alegerea președintelui țării de către popor. O săptămână mai târziu, Curtea Supremă de Justiție anulează hotărârea emisă de Manole și menține decizia CEC. În rezultat, procurorii intentează o cauză penală pe numele ei, incriminându-i că a „pronunțat cu bună-ştiinţă” o hotărâre contrară legii. Ulterior, în cazul Manole intervine și CSM care, la 4 iulie 2017, hotărăște că magistrata este incompatibilă cu funcția de judecător. În aceeași lună, președintele Igor Dodon semnează decretul de demitere din funcție a judecătoarei Domnica Manole.

La alegerile parlamentare din februarie 2019, Manole candidează din partea Blocului electoral ACUM (format din Platforma DA și Partidul Acțiune și Solidaritate) în Circumscripția nr. 40 – orașul Cimișlia, însă pierde în favoarea candidatului democrat, Dumitru Diacov. Pe lista națională a blocului ACUM s-a aflat pe poziția 29 și nu a acces în Parlament. Dar în august 2019, după ce Blocul ACUM face alianță cu socialiștii și preiau guvernarea, Manole este votată de majoritatea parlamentară în funcția de judecătoarea la Curtea Constituțională (CC). Între timp și procurorii au anunțat că renunță la învinuirea Domnicăi Manole și că încetează cauza penală deschisă pe numele ei ca urmare a hotărârii din 2016 privind obligarea CEC de a organiza un referendum republican, la propunerea Platformei DA.

În aprilie 2020, Domnica Manole a fost aleasă în calitate de preşedintă a Curţii Constituționale pe un termen de 3 ani. Se întâmpla după ce fostul președinte, socialistul Vladimir Țurcan, a fost destituit din funcție ca urmare a exprimării votului de neîncredere dat de judecătorii CC.

Pe 25 aprilie 2023, mandatul său de președintă a CC a expirat, iar funcția a fost preluată de către Nicolae Roșca. Pe 9 noiembrie, acesta a demisionat, invocând „motive persoanele”. Pe 10 noiembrie 2023, Domnica Manole a fost aleasă cu majoritate de voturi la șefia instituției.

Ce arată declarația sa de avere

În 2024, Domnica Manole a ridicat de la Curtea Constituțională un salariu de peste 1 123 828 lei (peste 93 600 lei pe lună) și diurne în sumă de 62 565 lei. Totodată, aceasta a obținut o indemnizație pentru activitatea de cercetare de 2 180 de euro de la Consiliul Europei. Domnica Manole a mai încasat o pensie de 452 266 lei, ceea ce constituie peste 37 6 000 lei lunar. Magistrata a primit și două prestații pentru incapacitate de muncă: una de 9 025 lei de la CNAS și alta în valoare de 16 362 lei, de la Curtea Constituțională. Aceasta a obținut și o redevență de 1 134 lei de la compania Cartier. De asemenea, ea obținut încă 15 400 lei din dobânzi la două bănci din Republica Moldova.

Anul trecut, Domnica Manole a achiziționat un automobil Lexus NX 350H, fabricat în 2023, estimat la 780 000 lei, pe care îl conduce soțul acesteia. În același timp, președinta Curții Constituționale a contractat un credit de 400 000 de la o bancă din țară, pe care trebuie să-l ramburseze într-un an. 

Pe numele soțului Domnicăi Manole sunt înregistrate un apartament de 140 m2, cumpărat în 2010 cu 942 967 lei, un garaj și un teren. Bărbatul mai deține conturi în bănci din R. Moldova și România, în care se află aproximativ 50 000 euro. Judecătoarea și soțul său dețin și acțiuni în trei companii – Vadcom, Impex Div și Filomela, cu o valoare totală de 9 498 lei.

***

Amintim că în doar câteva zile – între 20 și 24 iunie – Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au numit cinci noi judecători ai Curții Constituționale, cu un mandat de șase ani. Parlamentul i-a numit pe judecătorii Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca; Guvernul – pe președinta Curții, Domnica Manole, și pe fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco; CSM – pe judecătorul Ion Malanciuc.

Noii membri ai Curții Constituționale au fost numiți în legătură cu expirarea, pe 16 august, a mandatelor a cinci din cei șase judecători ai CC. Singura care își va continua activitatea este Viorica Puică, al cărei mandat expiră în 2029 (CSM a numit-o în această funcție în 2023).

Pe 17 august, judecătorii Domnica Manole, Liuba Șova, Nicolae Roșca, Sergiu Litvinenco și Ion Malanciuc au depus jurământul în fața Parlamentului, președintelui Republicii Moldova și Consiliului Superior al Magistraturii, intrând astfel în exercițiul funcției. Depunerea jurământului a fost marcată de aplauzele majorității parlamentare și de scandările opoziției. În timp ce majoritatea parlamentară aplauda fiecare judecător care ieșea să depună jurământul, opoziția scanda: „Demisia!” și „Rușine!”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: