aif.md

Agitația poștală. De ce în Moldova, mulți dintre cei care primesc colete sunt impuși acum să plătească taxe

Multe persoane din Moldova, care fac cumpărături din magazinele online din străinătate, au fost nevoite, în luna ianuarie, să renunțe la coletele care au ajuns deja în țara noastră, după ce au aflat că valoarea mărfurilor care nu se impozitează a fost micșorată de două ori – de la 430 de euro până la 200 de euro. Acum, la primirea unui colet  care costă mai mult de 200 de euro, comanditarul trebuie să plătească, în medie, 30% din valoarea mărfii. NM a investigat, cum se va răsfrânge această noutate asupra pieței coletelor poștale și a bugetului de stat.

De la 1 ianuarie 2020, au intrat în vigoare modificările la legislația vamală, conform cărora limita neimpozabilă pentru coletele din magazinele online din străinătate a fost micșorată de la 430 de euro până la 200 de euro. Astfel, acum, dacă un colet va conține mărfuri care costă mai mult 200 de euro, va trebui să se achite TVA, accize și taxe vamale.

Plafonul neimpozabil pentru obținerea coletelor de la persoane fizice a rămas același: 300 de euro, dacă respectivul colet a fost livrat cu transport terestru și 430 de euro dacă livrarea s-a făcut pe cale aeriană sau maritimă.

Normele noi au provocat situații neplăcute în cazul primirii coletelor la începutul acestui an, dar care au fost comandate anul trecut. Mulți comanditari au fost nevoiți să renunțe la colete. Astfel, un cititor al NM ne-a comunicat că pentru coletul în care era o geantă ce valorează 220 de euro, vama a cerut o taxă de 1,5 mii de lei. După ce a renunțat la colet, s-a întocmit actul de restituire care l-a costat pe comanditar 170 de lei.

„Nimănui nu-i plac taxele, dar ele trebuie plătite”

Comentând pe Facebook această situație, premierul Ion Chicu a menționat că guvernul Maiei Sandu a decis să micșoreze limita neimpozabilă pentru colete, în cadrul unei înțelegeri cu FMI. „Noi nu putem anula [noul plafon]. […] Nimănui nu-i plac taxele, dar ele trebuie plătite. În acest sens, guvernul precedent a luat o decizie corectă. Mai puțină politică și populism… și toate se vor rezolva”, a scris Chicu.

Într-adevăr, o reglementare în acest sens este în acordul dintre Moldova și FMI cu privire la politica economică și fiscală. Însă, potrivit unei surse NM, care este la curent cu negocierile dintre Moldova și FMI, autoritățile moldovenești au inițiat aceste măsuri.

Noua limită neimpozabilă pentru colete a fost aprobată în cadrul pachetului de amendamente guvernamentale la legislația fiscală, printre care anularea amnistiei fiscale, majorarea TVA de la 10% până la 20% pentru HoReCa ș.a. Într-o notă explicativă, Ministerul Finanțelor a precizat că reducerea limitei neimpozabile pentru colete are scopul de a aduce treptat această normă în concordanță cu cea europeană, unde sunt impozitate coletele care pornesc de la prețul de 22 de euro. În nota explicativă se mai spune că datorită acestei măsuri, autoritățile intenționează să încaseze în buget aproximativ 170 de milioane de lei.

Solicitat să răspundă la întrebarea, de ce acțiunea legii se răsfrânge la coletele care au fost expediate anul trecut, cei de la Serviciul Vamal au menționat că ei execută legea din momentul intrării ei în vigoare.

„Vizual, numărul de colete s-a redus”

NM a discutat cu participanții pe piața coletelor poștale. Cei de la „Poșta Moldovei” au comunicat pentru NM că „vizual, numărul de colete s-a redus”, însă au subliniat că doar la sfârșitul lunii vor putea să ofere o informație mult mai clară despre numărul de colete și despre numărul de refuzuri la ele.

Un interlocutor NM dintr-o companie de logistică privată, care a insistat să-i fie păstrat anonimatul, a spus că numărul de colete nu s-a micșorat, dar a menționat că deocamdată e prematur să vorbim despre o anumită statistică. „Numărul de refuzuri a crescut, pentru că multe comenzi s-au făcut  până la revelion, iar în ianuarie, vama le-a prelucrat deja conform regulilor noi. Am putea face concluzii despre această situație la sfârșitul lunii februarie”, a spus sursa citată.

Potrivit afirmațiilor sale, în medie, de la un colet cu valoarea mai mare de 200 de euro trebuie să se plătească acum aproximativ 30% din costul acestuia: 20% TVA și taxa vamală care constituie, în medie, 10%. „Este important de menționat că 200 de euro se consideră fără cheltuielile pentru livrare, însă dacă suma este mai mare, se ține cont și de suma livrării. Deci, TVA și taxele sunt calculate din suma totală”, a menționat interlocutorul, adăugând că, mai devreme, suma neimpozabilă era de 430 de euro, însă aceasta includea și livrarea.

Sursa citată a mai remarcat că în această situație, companiile care se ocupă de livrarea coletelor, dar și vameșii s-au pomenit de aceeași parte. „Autoritățile au dorit să soluționeze astfel problema economiei tenebre, adică să impună comercianții intermediari, care comandă mărfuri din străinătate cu scopul de a le vinde aici, să plătească impozite. Însă nu e clar, de ce încearcă să facă acest lucru prin intermediul vamei și nu al fiscului, care ar trebui să combată vânzările tenebre”, a menționat reprezentantul unei companii care livrează mărfuri.

Acesta a mai spus că în situația creată, volumul de lucru al vamei a crescut foarte mult, iar numărul de colaboratori de la vamă, care se ocupă de prelucrarea coletelor, a rămas același. În consecință, povara pentru fiecare a crescut esențial.

Adrian Gheorghiță, vicepreședintele Camerei Americane de Comerț (AmCham), a comunicat pentru NM că deocamdată este prematur să se facă anumite concluzii despre efectul acestei măsuri. Potrivit lui, este evident că autoritățile încearcă astfel în primul rând, să impună comercianții care cumpără mărfuri în magazinele online să plătească impozite, iar în al doilea rând, „să apere drepturile consumatorilor”. „Evident, noua limită va afecta clienții magazinelor online din punctul de vedere al cantității de mărfuri, precum și al prețului mediu al acestora. Pe de altă parte, volumul de muncă al operatorilor de la poștă și al vamei va crește”, consideră vicepreședintele AmCham.

„Statul ar fi putut obține impozite de cca 700 de milioane de lei”

În opinia expertului economic Veaceslav Ioniță, reducerea limitei neimpozabile pentru colete, practic, nu va schimba situația. Limita de 200 de euro a fost și mai devreme, a reamintit el. „Cred că în 95 la sută din cazuri, oamenii comandă mărfuri în valoare mai mică de 200 de euro. Iar volumul total al coletelor din străinătate, în echivalent bănesc, este de 4 miliarde de lei anual. Dacă aceste mărfuri s-ar cumpăra în țară, statul ar obține impozite de cca 700 de milioane de lei. De aceea autoritățile trebuiau cumva să reacționeze la această situație”, consideră Ioniță.

El mai susține că reducerea limitei neimpozabile nu va contribui la creșterea încasărilor fiscale și nici nu va schimba situația privind combaterea contrabandei. „[Când informațiile despre 200 de euro vor ajunge la toți], coletele cu mărfuri mai scumpe decât această sumă vor fi foarte puține. De exemplu, un telefon care costă mai mult de 200 de euro. În celelalte situații, cumpărătorul va împărți comanda în câteva, în limitele acestei sume. Iar persoanele care se ocupă de comercializarea repetată a mărfurilor vor găsi alte căi de livrare, de exemplu, contrabandă prin transportul de mărfuri”, a concluzionat expertul.

Serviciul de presă al Vamei a comunicat pentru NM că legislația nu interzice „primirea câtorva colete în valoare de până la 200 de euro”. Sursa citată a adăugat că pentru a-i proteja pe oamenii de afaceri care respectă legea de concurența neloială, se va efectua „un studiu pentru a exclude posibilitatea de a desfășura activitatea comercială evitând achitarea taxelor vamale”.

Menționăm că în Ucraina, taxa neimpozabilă din prețul mărfurilor primite prin poștă constituie 100 de euro. În UE, dacă valoarea coletului depășește 22 de euro, se plătește TVA, iar dacă e mai mult de 150 de euro, se achitată și taxele vamale. În Rusia, limita neimpozabilă pentru colete este de 200 de euro.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Vasile Tarlev, Igor Dodon și Irina Vlah

NM Espresso: Dodon, Tarlev și Vlah din nou la Moscova, avocații intră în grevă, iar Nesterovschi cere salariu din subteran

Igor Dodon se află din nou la Moscova — de această dată împreună cu Irina Vlah și Vasile Tarlev. Cei trei s-au întâlnit cu vicepremierul rus Aleksandr Novak și au promis că «după schimbarea puterii» vor readuce gazul rusesc în Moldova. Tarlev a declarat chiar: «Numai noi putem obține un tarif acceptabil».

Lozovan și Nesterovschi — se pare că și ei sunt deja acolo. Deputatul PAS Lilian Carp a declarat că aceștia au părăsit Transnistria ocolind punctele oficiale de trecere a frontierei. Reamintim că ambii au fost condamnați și dați în urmărire generală. SIS a susținut că Nesterovschi a fost scos din țară prin Transnistria într-un automobil cu numere diplomatice ale Ambasadei Federației Ruse.

Între timp, Nesterovschi solicită plata salariului de deputat, pentru lunile în care nu s-a prezentat la muncă. În prima instanță — a pierdut procesul, dar a contestat cu apel.

13 ani de închisoare pentru Tauber

Procuratura a cerut o pedeapsă de 13 ani de închisoare pentru deputata Marina Tauber, în dosarul privind finanțarea ilegală a partidului. Prejudiciul este estimat la 206 milioane de lei. Tauber nu își recunoaște vina și, potrivit unor informații neoficiale, se află și ea în Rusia.

Pe Telegram, ea a comentat ironic solicitarea procurorilor:
«Se pare că procurorii voiau să ceară pentru mine 21 de ani de închisoare (pe lângă alte cereri). Dar în final s-au oprit la 13. Deci ar trebui să le fiu recunoscătoare? Interesant dacă carieristul Ghenadie Epure nu va avea probleme pentru că n-a cerut vreo 100 de ani?»

NM_explains it all

Apropo de Șor și echipa lui. După alegerile prezidențiale din 2024, în Moldova a fost înregistrat un număr record de cazuri de corupere a alegătorilor — potrivit poliției, circa 140 de mii de persoane au acceptat bani pentru vot, iar aceste cazuri au fost asociate anume cu Șor. În primăvara anului 2025, Parlamentul a înăsprit sancțiunile: acum riscă pedeapsă nu doar cei care cumpără voturi, ci și cei care acceptă înțelegerea.

În noul episod NM_Explains, Ecaterina Dubasova a explicat cum funcționează noua lege, cine riscă să fie urmărit penal, ce trebuie să faci dacă ți se propune să-ți vinzi votul și dacă mai poți evita amenda în cazul în care ai făcut-o deja.

Avocații sunt revoltați

Uniunea Avocaților a anunțat o grevă generală între 15 și 25 iulie. Motivul — o lege adoptată de Parlament în ultima zi de activitate a actualei legislaturi. Potrivit avocaților, aceasta subminează independența breslei. Ministerul Justiției susține că e vorba doar despre «rotație» și «transparență». Uniunea Avocaților a publicat un apel deschis către Președinta Maia Sandu, cerându-i să nu promulge legea.

24 de milioane de euro în portul Giurgiulești

Administrația Națională a Porturilor Maritime din România, cu sediul în Constanța, a obținut aprobarea autorităților moldovenești pentru a investi în dezvoltarea infrastructurii Portului Internațional Liber Giurgiulești. Este vorba despre o investiție de peste 24 de milioane de euro.

Cererea a fost aprobată de Consiliul pentru examinarea investițiilor cu impact asupra securității naționale. Documentul prevede achiziționarea a 100% din capitalul social al companiei Danube Logistics SRL, care administrează portul și care, în prezent, este deținută integral de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Moldova și ucrainenii deportați din Rusia

Apărătorii drepturilor omului trag un semnal de alarmă: Moldova a încetat să mai permită intrarea pe teritoriul său a ucrainenilor deportați din Rusia. Poliția de Frontieră a declarat pentru NM că deciziile se iau individual pentru fiecare cetățean străin. Unii ucraineni au doar «pașapoarte albe» pentru întoarcerea în Ucraina, nu și pentru intrarea în Moldova.

Pe piața imobiliară — liniște

Vânzările de apartamente și case în Chișinău au scăzut brusc — cu aproape 60%. Prețurile sunt ridicate, iar cumpărătorii așteaptă. Experții consideră că piața a ajuns pe un «platou», iar ceea ce va urma depinde de sprijinul statului și flexibilitatea dezvoltatorilor. Situația de pe piața imobiliară a fost analizată de jurnalistul Nicolae Paholinițchi.

Și vești bune

Programul Casa Verde a fost lansat — peste 200 de familii au depus deja cereri pentru obținerea granturilor de până la 10 mii de euro pentru termoizolarea locuinței, instalarea de panouri solare și pompe de căldură. Condiția este ca în familie să crească un copil minor și absența datoriilor fiscale. NM a explicat cum funcționează programul și cum poți solicita grantul.

Danemarca sprijină Moldova în domeniul militar

La Chișinău a sosit ministrul Apărării al Danemarcei, Troels Poulsen care a anunțat acordarea unui sprijin de 7 milioane de euro pentru consolidarea capacităților de apărare ale Moldovei, inclusiv crearea unui laborator cibernetic și instruirea militarilor.

NewsMaker

Pe scurt:

— Deputatul PAS Radu Marian a explicat că se referea la salariile brute atunci când a vorbit de salarii de 1000 de euro în Chișinău;
— În Moldova va fi creat un Fond Național al Cinematografiei — pentru sprijinirea proiectelor locale;
— CNA a efectuat percheziții într-un dosar privind licitații pentru reparația drumurilor. Potrivit datelor preliminare, acțiunile ar fi cauzat daune semnificative bugetului din Taraclia;
— La Bălți se construiește un depozit de cereale în valoare de o jumătate de milion de euro.

Bună dimineața!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: