Agricultorii, cu credite de peste 5 miliarde de lei. Comunitatea bancară: se observă o tendință de diminuare a capacității de plată

La data de 31 octombrie 2023, suma creditelor acordate sectorului agricol de către băncile din Moldova a constituit 5.3 miliarde lei, fiind finanțate peste 5 260 de companii agricole și fermieri. Pe parcursul lunii noiembrie și decembrie curent se observă o ușoară tendință de diminuare a capacității de plată în cazul unor debitori din domeniul agricol. Datele au fost comunicate de reprezentanții Asociației Băncilor din Moldova, care susțin că rămân deschiși pentru a acorda suport fermierilor „în contextul actual, în care agricultorii se confruntă cu dificultăți cauzate de conjunctura regională”. 

Asociația Băncilor din Moldova a declarat că „dorește să reitereze angajamentul continuu al sectorului bancar în sprijinul fermierilor și al sectorului agricol în ansamblu”.

În contextul actual, în care agricultorii se confruntă cu dificultăți cauzate de conjunctura regională, subliniem că comunitatea bancară rămâne deschisă și implicată în găsirea de soluții pentru aceste provocări. Asociația Băncilor din Moldova, de asemenea, reiterează deschiderea și angajamentul băncilor de a asigura suport permanent clienților beneficiari de credite din sectorul agricol, care întâmpină dificultăți în onorarea obligațiilor la credite. În cadrul acestui dialog, băncile partenere își propun să identifice măsuri individuale pentru fiecare client, având în vedere situația specifică a acestuia”, se arată într-o declarație a Asociației.

Potrivit Asociației, la data de 31 octombrie 2023, „suma creditelor acordate sectorului agricol de către băncile din Moldova a constituit 5.3 miliarde lei, fiind finanțate peste 5260 de companii agricole și fermieri”.

Din numărul total de companii agricole și fermieri, 368 (7.0% din total) au înregistrat întârzieri mai mari de 30 de zile la onorarea obligațiilor. Pentru comparație, la data de 31.12.2022, întârzieri au înregistrat 327 de companii agricole și fermieri (6.6% din total). De asemenea, 166 de companii agricole și fermieri (3.2% din total) au realizat restructurarea creditelor pe parcursul primelor 10 luni ale anului 2023. Spre comparație, pe parcursul anului 2022 (12 luni), 277 de companii agricole și fermieri (5.6% din total) au restructurat creditele”, a menționat Asociația.

În același timp, potrivit Asociației, pe parcursul lunii noiembrie și decembrie curent „se observă o ușoară tendință de diminuare a capacității de plată în cazul unor debitori din domeniul agricol”.

Respectiv, Asociația Băncilor din Moldova, împreună cu comunitatea bancară, rămâne deschisă pentru a acorda suport agricultorilor în vederea depășirii situației existente şi asigurării dezvoltării sectorului agricol”, se mai arată în declarația Asociației.

***

Fermierii au provocat, pe 5 noiembrie, un adevărat haos în centrul capitalei. Aceștia au scos tractoarele pe bulevardul Ștefan cel Mare și au pornit în marș pe două trasee, creând ambuteiaje și nervozitate șoferilor. Ulterior, ei au adus balegă și fân la Președinție și Guvern.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă a menționat că „resursele noastre comune trebuie să fie alocate responsabil tuturor care au nevoie și să ajute agricultura să fie profitabilă”. Acesta a amintit că prim-ministrul și alți responsabili din Guvern au desfășurat zeci de întrevederi pe diverse platforme de comunicare. Vodă a dat de înțeles că urmează noi discuții dintre agricultori și șeful Executivului. Asociația Forța Fermierilor a declarat pe 6 decembrie, că „regretă foarte mult că reacția oficială la protestul agricultorilor din partea Guvernului conține multe falsuri și informații manipulatorii”. „Nu este deloc bine când reprezentanții guvernării în loc că măcar să iasă la fermieri disperați, care protestează absolut pașnic și cu revendicări economici, recurg la mesaje cu multă manipulare și minciună”, a reacționat Asociația.

Înainte de aceasta, pe 30 noiembrie, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare a declarat că „așa numitul moratoriu”, propus de Forța Fermierilor, „nu poate fi aplicat sub nici o formă”. Iar propunerea de a redistribui din fondul AIPA, pentru 2024, a 500 de milioane de lei pentru compensarea producătorilor de porumb și floarea soarelui, potrivit lui Bolea, este „discriminatorie în raport cu ceilalți agricultori”. Oficialul a menționat că Ministerul este în așteptarea unor informații de la 4 entități, printre care băncile din Moldova, după care se va „stabili modul de suport pentru agricultori și suma de bani care va fi alocată”. Ulterior, Forța Fermierilor a declarat că vrea o întrevedere cu conducerea Republicii Moldova. „Dacă nu va fi întâlnirea, agricultorii vor acționa. Nu au altă ieșire”, a menționat directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor” Alexandr Slusari pe 1 decembrie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Parlamentul Republicii Moldova

Domnica Manole, aleasă din nou în funcția de președintă a Curții Constituționale

Domnica Manole a devenit, din nou, președintă a Curții Constituționale. Un anunț în acest sens a fost făcut pe 17 august de reprezentanții înaltei Curți.

„Astăzi, 17 august 2025, Plenul Curţii Constituţionale a ales-o pe doamna Domnica Manole în calitate de Preşedinte al Curţii Constituţionale. Potrivit Legii nr.74/2025 cu privire la Curtea Constituţională, Preşedintele Curţii este ales prin vot secret, pentru un termen de 3 ani, cu majoritatea de voturi ale judecătorilor”, au anunțat reprezentanții Curții Constituționale într-un comunicat de presă.

Cine este Domnica Manole

Domnica Manole este judecătoare la Curtea Constituțională din 2019 și a deținut de două ori funcția de președintă a instituției.

Potrivit profilului realizat de Rise Moldova, Domnica Manole și-a început cariera în calitate de consultată la Judecătoria Supremă, încă în perioada sovietică. Mai târziu este numită judecătoare la Judecătoria Chișinău, iar în 2004 – la Curtea de Apel, unde a activat până în iulie 2017, când a fost eliberată din funcție.

În 2008, pe timpul guvernării comuniste, a fost surprinsă de o echipă a Pro TV în timp ce discuta în biroul său de serviciu cu Eduard Muşuc, pe atunci președinte al Consiliului Municipal Chișinău. Manole îl sfătuia pe Mușuc cum să se comporte într-un proces ca să câștige cazul. Ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a stabilit că magistrata se face vinovată de încălcarea Codului de Etică al Judecătorului și i-a aplicat cea mai ușoară pedeapsă posibilă – avertisment.

În februarie 2015, Comisia Națională de Integritate (CNI) a constatat că magistrata nu a declarat cota-parte deținută de soțul său în două companii, veniturile din vânzarea a două automobile, un garaj și câteva conturi bancare. Magistrata a explicat atunci că nu și-a declarat toată averea dintr-o eroare.

La 14 aprilie 2016, fiind judecătoare la Apel, anulează o decizie a Comisiei Electorale Centrale (CEC) din martie 2016 și obligă instituția să organizeze, la propunerea Platformei „Demnitate şi Adevăr” (Platforma DA), un referendum republican privind alegerea președintelui țării de către popor. O săptămână mai târziu, Curtea Supremă de Justiție anulează hotărârea emisă de Manole și menține decizia CEC. În rezultat, procurorii intentează o cauză penală pe numele ei, incriminându-i că a „pronunțat cu bună-ştiinţă” o hotărâre contrară legii. Ulterior, în cazul Manole intervine și CSM care, la 4 iulie 2017, hotărăște că magistrata este incompatibilă cu funcția de judecător. În aceeași lună, președintele Igor Dodon semnează decretul de demitere din funcție a judecătoarei Domnica Manole.

La alegerile parlamentare din februarie 2019, Manole candidează din partea Blocului electoral ACUM (format din Platforma DA și Partidul Acțiune și Solidaritate) în Circumscripția nr. 40 – orașul Cimișlia, însă pierde în favoarea candidatului democrat, Dumitru Diacov. Pe lista națională a blocului ACUM s-a aflat pe poziția 29 și nu a acces în Parlament. Dar în august 2019, după ce Blocul ACUM face alianță cu socialiștii și preiau guvernarea, Manole este votată de majoritatea parlamentară în funcția de judecătoarea la Curtea Constituțională (CC). Între timp și procurorii au anunțat că renunță la învinuirea Domnicăi Manole și că încetează cauza penală deschisă pe numele ei ca urmare a hotărârii din 2016 privind obligarea CEC de a organiza un referendum republican, la propunerea Platformei DA.

În aprilie 2020, Domnica Manole a fost aleasă în calitate de preşedintă a Curţii Constituționale pe un termen de 3 ani. Se întâmpla după ce fostul președinte, socialistul Vladimir Țurcan, a fost destituit din funcție ca urmare a exprimării votului de neîncredere dat de judecătorii CC.

Pe 25 aprilie 2023, mandatul său de președintă a CC a expirat, iar funcția a fost preluată de către Nicolae Roșca. Pe 9 noiembrie, acesta a demisionat, invocând „motive persoanele”. Pe 10 noiembrie 2023, Domnica Manole a fost aleasă cu majoritate de voturi la șefia instituției.

Ce arată declarația sa de avere

În 2024, Domnica Manole a ridicat de la Curtea Constituțională un salariu de peste 1 123 828 lei (peste 93 600 lei pe lună) și diurne în sumă de 62 565 lei. Totodată, aceasta a obținut o indemnizație pentru activitatea de cercetare de 2 180 de euro de la Consiliul Europei. Domnica Manole a mai încasat o pensie de 452 266 lei, ceea ce constituie peste 37 6 000 lei lunar. Magistrata a primit și două prestații pentru incapacitate de muncă: una de 9 025 lei de la CNAS și alta în valoare de 16 362 lei, de la Curtea Constituțională. Aceasta a obținut și o redevență de 1 134 lei de la compania Cartier. De asemenea, ea obținut încă 15 400 lei din dobânzi la două bănci din Republica Moldova.

Anul trecut, Domnica Manole a achiziționat un automobil Lexus NX 350H, fabricat în 2023, estimat la 780 000 lei, pe care îl conduce soțul acesteia. În același timp, președinta Curții Constituționale a contractat un credit de 400 000 de la o bancă din țară, pe care trebuie să-l ramburseze într-un an. 

Pe numele soțului Domnicăi Manole sunt înregistrate un apartament de 140 m2, cumpărat în 2010 cu 942 967 lei, un garaj și un teren. Bărbatul mai deține conturi în bănci din R. Moldova și România, în care se află aproximativ 50 000 euro. Judecătoarea și soțul său dețin și acțiuni în trei companii – Vadcom, Impex Div și Filomela, cu o valoare totală de 9 498 lei.

***

Amintim că în doar câteva zile – între 20 și 24 iunie – Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au numit cinci noi judecători ai Curții Constituționale, cu un mandat de șase ani. Parlamentul i-a numit pe judecătorii Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca; Guvernul – pe președinta Curții, Domnica Manole, și pe fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco; CSM – pe judecătorul Ion Malanciuc.

Noii membri ai Curții Constituționale au fost numiți în legătură cu expirarea, pe 16 august, a mandatelor a cinci din cei șase judecători ai CC. Singura care își va continua activitatea este Viorica Puică, al cărei mandat expiră în 2029 (CSM a numit-o în această funcție în 2023).

Pe 17 august, judecătorii Domnica Manole, Liuba Șova, Nicolae Roșca, Sergiu Litvinenco și Ion Malanciuc au depus jurământul în fața Parlamentului, președintelui Republicii Moldova și Consiliului Superior al Magistraturii, intrând astfel în exercițiul funcției. Depunerea jurământului a fost marcată de aplauzele majorității parlamentare și de scandările opoziției. În timp ce majoritatea parlamentară aplauda fiecare judecător care ieșea să depună jurământul, opoziția scanda: „Demisia!” și „Rușine!”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: