Ai dreptul să trăiești în siguranță #fărămită

Corupția poate avea un impact devastator asupra dezvoltării sociale și economice, afectând calitatea vieții cetățenilor și subminând încrederea în instituțiile publice. De aceea, combaterea acestui fenomen este esențială pentru construirea unei societăți mai echitabile, prospere și sănătoase. În Republica Moldova, deși au fost înregistrate anumite progrese în lupta împotriva corupției (raport 2023 Transparency International), aceasta rămâne una dintre provocările majore cu care se confruntă societatea noastră.
Situația este cu atât mai complexă cu cât, de la începutul conflictului din Ucraina, Republica Moldova găzduiește cel mai mare număr de refugiați ucraineni pe cap de locuitor, o comunitate care poate simți în mod similar efectele dăunătoare ale corupției.

A fi refugiat nu este o alegere. A fi corupt — da!

În eforturile lor de a sprijini țara noastră prin asistență financiară în combaterea corupției, Guvernul Germaniei prin intermediul proiectului «Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova», implementat de GIZ Moldova și Centrul Național Anticorupție, își unesc forțele pentru a contracara și preveni actele de corupție în Moldova. Prin intermediul unei campanii de informare cu mesajul sugestiv «A fi refugiat nu este o alegere. A fi corupt — da! Ai dreptul să trăiești în siguranță #fărămită», refugiații, dar și comunitățile în care au ales să trăiască în Moldova, vor cunoaște mai bine impactul negativ al fenomenului, care sunt soluțiile pentru a nu da mită, precum și ce mecanisme au la îndemână pentru a se proteja sau semnala un act de corupție.

Janine Baudach, managerul proiectului «Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova», GIZ Moldova: «Sprijinul Guvernului Germaniei oferit Moldovei în domeniul consolidării capacităților de prevenire și combatere a corupției se concentrează, inclusiv, pe sensibilizarea publicului cu privire la consecințele și eforturile de combatere a acestui flagel. În această campanie, vom accentua faptul că fiecare refugiat are dreptul la acces gratuit la educație, la asistență medicală sau la siguranță, iar aceste drepturi fundamentale nu ar trebui puse sub semnul întrebării printr-o cerere de mită. Chiar dacă au fost forțați să își părăsească casele și țara de origine, refugiații merită protecție și sprijin și se pot bucura de drepturi esențiale, pentru a-și reconstrui viețile în condiții sigure și stabile».

Iulian Rusu, directorul Centrului Naţional Anticorupţie: «Corupția, prin definiție, implică în general două sau mai multe părți: o parte care oferă sau solicită un beneficiu în mod ilegal și o parte care acceptă sau furnizează acest beneficiu. Iată de ce, acțiunile de informare vor viza atât comunitatea de refugiați ucraineni din Republica Moldova, cât și pe cea locală. Ne dorim ca toți să promoveze integritatea și să creștem gradul de responsabilitate civică. Un element esențial al campaniei este încurajarea cetățenilor de a semnala actele de corupție la Linia Națională Anticorupție a CNA, apelând numărul 080055555. Acest demers va contribui direct la combaterea corupției și la promovarea unui mediu mai sigur și mai transparent în comunitate.»

În cadrul campaniei, vor fi dezvoltate mai multe acțiuni de comunicare cu scopul de a încuraja implicarea și de a crește gradul de conștientizare în privința problemelor de corupție în societate și a impactului negativ ale acestora asupra vieții cotidiene, a economiei și a dezvoltării sociale, inclusiv a refugiaților.

Aceste demersuri vor contribui la informarea comunității despre drepturile fundamentale ale refugiaților, și cum aceștia pot evita actele de corupție sau să ofere sprijin în cazul în care li se cere mită.

Despre campania «Ai dreptul să trăiești în siguranță #fărămită»
«Ai dreptul să trăiești în siguranță #fărămită» este o campanie de comunicare dedicată informării, prevenirii și a combaterii corupției în rândul comunității de persoane refugiate în țara noastră din Ucraina și a populației Republicii Moldova. Proiectul este finanțat de către Guvernul Germaniei, în parteneriat cu Centrul Național Anticorupție.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

foto simbol

Polaris, care vrea să opereze zboruri comerciale, respinge zvonurile despre legături cu Recean: ce spune despre proprietari

Compania Polaris, care se află în proces de obținere a Certificatului de Operator Aerian pentru a opera zboruri comerciale, neagă că ar avea legături cu fostul premier Dorin Recean. Aceasta susține că nu are conexiuni nici cu alte persoane care dețin funcții publice. Precizările au fost făcute într-un comentariu pentru MoldStreet, în care compania a declarat cine sunt asociații săi, precum și managerul responsabil.

Compania a declarat că în spațiul public au apărut afirmații potrivit cărora ar avea legături cu persoane publice și ar beneficia de un tratament preferențial în procesul de certificare. „Aceste afirmații sunt false”, a menționat compania.

Compania Polaris Aviation Group susține că a fost înregistrată pe 2 ianuarie 2026, având ca obiect de activitate transportul aerian de pasageri și mărfuri. „Asociații companiei sunt Anatolie Damaschin 50%, Gicu Răducan 25% și Guram Gvedasvili 25%, iar beneficiarul efectiv, declarat conform legii, este Anatol Damaschin. Manager responsabil este Răducan Gicu, cu o experiență de 10 ani în domeniul aviației civile și 13 ani în domeniul transporturilor. Domnul Dorin Recean nu este și nu a fost niciodată asociat, beneficiar efectiv, finanțator, consultant sau parte în vreun raport juridic sau de orice alt fel cu Polaris Aviation Group. Nicio altă persoană care deține funcții publice nu are vreo participare, directă sau indirectă prin interpuși, în companie”, se arată în declarația companiei.

În același mesaj, compania a declarat că parcurge „procedura standard de obținere a Certificatului de Operator Aerian”. „Nu am solicitat, nu am primit și nu vom accepta niciun tratament preferențial”, se mai arată în mesajul acesteia.

Potrivit TVR Moldova, Gicu Răducan este fiul fostului președinte al Consiliului Concurenței, Marcel Răducan. Marcel Răducan a fost și ministru al Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, precum și deputat din partea PDM.

***

La sfârșitul lunii iunie 2026, un canal de Telegram specializat în aviația civilă a anunțat că, în curând, pe piața moldovenească ar putea apărea o nouă companie aeriană – Polaris, care se află în proces de obținere a autorizațiilor necesare. Ulterior, Autoritatea Aeronautică Civilă a confirmat că Polaris este în proces de obținere a Certificatului de Operator Aerian, document necesar pentru operarea zborurilor comerciale. Detalii AICI.

Pe 1 iulie, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat că nu cunoaște nimic despre compania aeriană Polaris. Întrebat despre informațiile potrivit cărora în spatele companiei s-ar afla fostul premier Dorin Recean, ministrul a răspuns: „Nu cunosc nimic despre astfel de date”. Detalii AICI. Ulterior, fostul premier, Dorin Recean, a respins informațiile potrivit cărora ar avea legături cu Polaris. Detalii AICI.

Андрей Мардарь / NewsMaker

„Un pas înapoi în relația Chișinău-Comrat” vs „o decizie absolut necesară”: reacții la decizia Curții Constituționale privind Găgăuzia

„Decizia Curții Constituționale era previzibilă”, „o lovitură la adresa fundamentelor autonomiei găgăuze”, „Curtea nu a limitat autonomia găgăuză”, „un pas înapoi în relațiile dintre Chișinău și Comrat” sau „o decizie absolut necesară” – sunt câteva dintre reacțiile la hotărârea din 9 iulie prin care Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile ce permiteau Adunării Populare a Găgăuziei să formeze organul electoral local și să participe la aprobarea subdiviziunilor teritoriale ale poliției, Serviciului de Informații și Securitate și Direcției Justiției din Găgăuzia. Unele reacții au inclus acuzații la adresa partidului de guvernare, iar NewsMaker a solicitat comentarii. Vă prezentăm o sinteză a reacțiilor apărute după decizia Curții.

Lidera partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a declarat că „PAS distruge Găgăuzia și dezbină Republica Moldova”. „Pentru a-și atinge obiectivele politice, este gata să umilească un întreg popor și să anuleze peste 30 de ani de dialog dintre Chișinău și Comrat”, a adăugat Vlah, în contextul deciziei Curții Constituționale.

Doctorul în drept și conferențiar la Universitatea de Stat din Comrat, Igor Ianac, a declarat că „decizia Curții Constituționale, bazată pe principiul unității materiei constituțional-juridice, era previzibilă”. „Totuși, rolul nostru acum este să oferim o evaluare riguros fundamentată științific tuturor acțiunilor și deciziilor care au precedat acest rezultat. Dreptul nu tolerează improvizația. Analiza critică a parcursului legislativ este singura cale spre o autonomie responsabilă și stabilă”, a adăugat acesta.

Partidul Socialiștilor a declarat că „decizia Curții Constituționale reprezintă o lovitură la adresa fundamentelor autonomiei găgăuze și ale statalității Republicii Moldova”. „Sub pretextul „armonizării legislației cu Constituția”, autoritățile Republicii Moldova privează în mod sistematic poporul găgăuz de dreptul la o autoadministrare reală. (…) Actualul regim de guvernare a ales definitiv calea construirii unui „stat unitar” în cel mai negativ sens al acestui concept, în care drepturile regiunilor sunt ignorate, iar orice opinie diferită este suprimată prin intermediul instituțiilor politice obediente. (…) Vom utiliza toate mijloacele legale parlamentare și politice de care dispunem pentru a împiedica punerea în aplicare a acestor inițiative antistatale”, a adăugat partidul.

Potrivit fostului președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, „Curtea Constituțională a pronunțat una dintre cele mai importante hotărâri din ultimii ani”. „Curtea nu a limitat autonomia găgăuză și nici nu i-a restrâns competențele legitime. Ea a reafirmat un principiu fundamental al oricărui stat unitar: Autonomia poate administra propriile interese, dar nu poate controla instituțiile prin care statul își exercită suveranitatea – acesta este, de fapt, argumentul central al hotărârii”, a comunicat Tănase.

Deputata comunistă, Diana Caraman, a spus că „decizia Curții Constituționale care limitează competențele Găgăuziei provoacă o îngrijorare serioasă și condamnare”. „Este vorba nu doar despre anumite proceduri, ci despre garanțiile statutului juridic special și principiile relațiilor dintre centru și autonomie. Orice modificare a echilibrului existent al competențelor trebuie să consolideze statul, și nu să creeze noi linii de tensiune. Respectarea statutului Găgăuziei, dialogul și respectarea strictă a legii reprezintă condiții necesare pentru unitatea RM”, a adăugat aceasta.

Partidul Liberal a declarat că salută decizia Curții Constituționale. „Era absolut necesară pentru a reafirma unul dintre principiile fundamentale ale statului și pentru a restabili claritatea juridică. Autonomia acordată UTA Găgăuzia, cel puțin la nivel declarativ, a avut ca scop protejarea și promovarea culturii, limbii și tradițiilor găgăuze, nu subminarea suveranității Republicii Moldova și nici transformarea regiunii într-un factor de destabilizare. (…) Curtea Constituțională a confirmat că autonomia nu poate depăși limitele stabilite de Constituție și de lege, iar competențele autorităților din regiune nu pot intra în conflict cu cele ale instituțiilor centrale”, a comunicat partidul.

Fostul deputat, Petru Vlah, a spus că „decizia de astăzi a Curții Constituţionale, care a declarat neconstituționale prevederile din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (…) era previzibilă”. „Cred că decizia Curții Constituţionale este mai degrabă un pas înapoi decât un pas înainte în relațiile dintre Chișinău și Comrat”, a mai spus acesta.

Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, în prezent – deputat „Alternativa”, a declarat că „timp de peste treizeci de ani, soluționarea pașnică a conflictului din sudul țării și crearea autonomiei Găgăuze au fost considerate una dintre puținele realizări incontestabile ale Republicii Moldova”. „Autonomia găgăuză a devenit un element fundamental și un simbol al statalității Republicii Moldova. Ea trebuia să devină modelul pentru soluționarea conflictului transnistrean. Nu cred că restrângerea competențelor Găgăuziei va consolida statalitatea Republicii Moldova sau va fi în concordanță cu principiile integrării europene a țării noastre. Dar cel mai grav e că acesta este un semnal extrem de negativ pentru Transnistria”, a spus acesta.

Tragedie la Bălți: o fetiță de 11 ani a murit, iar fratele ei a ajuns la spital. Cei doi s-au electrocutat în curtea locuinței

O fetiță de 11 ani a murit, iar fratele ei de 7 ani a ajuns la spital după ce cei doi s-au electrocutat în curtea unei gospodării din Bălți. Cazul a fost făcut public de poliție, care a menționat că electrocutarea s-ar fi produs, posibil, în urma utilizării unui prelungitor defect.

Poliția a fost sesizată despre caz pe 9 iulie, în jurul orei 17:14. Incidentul s-a produs într-o gospodărie din Bălți.

Potrivit informațiilor preliminare ale poliției, doi frați minori s-au electrocutat în curtea locuinței, posibil în urma utilizării unui prelungitor defect.

„Din nefericire, fata de 11 ani a decedat la fața locului. Fratele acesteia, în vârstă de 7 ani, a fost preluat de echipajul medical și transportat la spital pentru îngrijiri”, a comunicat poliția, menționând că sunt desfășurate cercetări pentru stabilirea tuturor circumstanțelor în care s-a produs tragedia.

Colaj NM

„Ce s-a întâmplat în Transnistria nu a fost deloc diferit de ce e în Ucraina”: Dispute în Parlament între PAS și PCRM

Parlamentul a ratificat în prima lectură Convenția privind instituirea Comisiei internaționale de reclamații pentru Ucraina, care va permite solicitarea despăgubirilor pentru prejudiciile provocate de agresiunea Rusiei. Proiectul a stârnit critici din partea deputaților comuniști, care au invocat statutul de neutralitate al Republicii Moldova și au criticat, totodată, prevederea potrivit căreia țara va trebui să contribuie financiar la viitoarea comisie. În replică, un deputat PAS a spus că inițiativă privind instituirea unei comisii ar trebui preluată și în cazul Republicii Moldova, „pentru că ceea ce s-a întâmplat în regiunea transnistreană nu a fost deloc diferit de ceea ce se întâmplă în Ucraina”.

Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției a fost prezentat de secretarul de stat la ministerul Justiției, Lilian Apostol.

În timpul discuțiilor asupra proiectului, deputata comunistă Inga Sibova a declarat că în Constituție este consfințit statutul de neutralitate și l-a întrebat pe secretarul de stat cum comentează faptul că, prin ratificarea Convenției, care va permite Ucrainei să solicite despăgubiri de la Federația Rusă, „noi aderăm în favoarea unei părți”.

Secretarul de stat a spus că aderarea la Convenție nu este în contradicție cu clauza de neutralitate a Republicii Moldova.

Ulterior, deputatul PAS Ion Babici a reacționat la declarațiile parlamentarei comuniste despre statutul de neutralitate. „Spuneți-ne, vă rog, ce fel de statut de neutralitate avem noi când pe teritoriul nostru este armata a 14-a? Eu cred că noi suntem nu numai moral obligați să votăm ratificarea convenției, dar și factologic. (…) Cred că această inițiativă poate fi preluată și de Moldova și, la rândul nostru, tot putem constitui sau cere suportul statelor din întreaga lume să constituie o comisie care să înainteze la fel acele reclamații pentru Moldova în raport cu daunele care le-a adus Federația Rusă Republicii Moldova. Eu chiar cer deputaților noștri din comisia relații externe să gândească la aceasta inițiativă. (…) Pentru că ceea ce s-a întâmplat în regiunea transnistreană nu a fost deloc diferit de ceea ce se întâmplă în Ucraina”, a comunicat Babici.

În timpul discuțiilor asupra proiectului, deputata comunistă Diana Caraman a întrebat secretarul de stat care va fi contribuția financiară a Republicii Moldova în cadrul noii comisii.

Potrivit lui Lilian Apostol, „contribuția Republicii Moldova urmează să fie stabilită la cota minimă” și „va fi achitată din bugetul de stat”. Secretarul a spus că vor fi și cheltuieli legate de deplasarea delegaților pentru lucrările organelor comisiei.

În contextul afirmațiilor despre contribuția financiară, Caraman a spus că „nu ne ajung bani pentru programe sociale”, însă „în schimb pentru o obligație internațională avem”. „Ce legătură are Moldova cu asta? (…) Moldova nu trebuie să plătească pentru ambițiile externe ale PAS”, a mai declarat deputata comunistă.

A criticat prevederea despre contribuții și deputata Inga Sibova.

„Când am plătit cotizații că eram membri ai CSI, nu ați pus întrebări dacă banii aceștia erau de folos pentru Republica Moldova”, a reacționat deputatul PAS Ion Babici.

Despre proiect

Potrivit secretarului de stat, la această etapă, Convenția privind instituirea Comisiei a fost semnată de 32 de state, inclusiv Republica Moldova. Opt dintre state au finalizat deja procedura de ratificare. Secretarul de stat a precizat că, prin ratificarea Convenției, Republica Moldova se va alătura acestor state. Comisia își va începe activitatea, după ratificarea Convenției de către cel puțin 25 de state sau organizații regionale.

Conform Parlamentului, Comisia va fi un instrument juridic internațional prin care Ucraina și cetățenii ei vor putea solicita despăgubiri, în conformitate cu principiile dreptului internațional, pentru prejudiciile provocate de agresiunea Federației Ruse începând cu 24 februarie 2022. Acestea includ pierderi de vieți omenești, distrugerea infrastructurii, precum și daune aduse proprietăților. Cereri de compensare vor putea fi depuse atât de persoane fizice și juridice afectate, cât și de statul ucrainean, inclusiv de autoritățile regionale și locale.

Proiectul a fost susținut, în prima lectură, de 54 de deputați PAS, 5 deputați „Democrația Acasă” și 4 deputați „Alternativa”.

(VIDEO) De la soră geamănă la mamă de gemeni. Povestea neobișnuită a două surori din Rezina

Irina și Inesa Goncear, surori gemene din Rezina, au vârsta de 26 de ani. În copilărie nu suportau să poarte haine identice și își doreau ca oamenii să le vadă ca pe două persoane diferite. Astăzi, uneori chiar ele aleg să se îmbrace la fel.


Au locuit în casa bunicilor și a tatălui, care le-a crescut singur de la vârsta de 12 ani. Mama lor, spun surorile, a ales un alt drum. La școală erau adesea confundate, iar la examenul pentru permisul de conducere au fost întrebate dacă nu cumva folosesc același act de identitate.


Cu timpul, viața le-a purtat pe căi diferite, însă surorile continuă să petreacă aproape fiecare zi împreună. Iar pentru Irina, viața a pregătit o surpriză aparte: a crescut alături de o soră geamănă, iar acum urmează să devină chiar ea mamă de gemeni. Împreună cu soțul ei, Iurie, au văzut deja la ecografie doi bebeluși.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: