Ai dreptul să trăiești în siguranță #fărămită

Corupția poate avea un impact devastator asupra dezvoltării sociale și economice, afectând calitatea vieții cetățenilor și subminând încrederea în instituțiile publice. De aceea, combaterea acestui fenomen este esențială pentru construirea unei societăți mai echitabile, prospere și sănătoase. În Republica Moldova, deși au fost înregistrate anumite progrese în lupta împotriva corupției (raport 2023 Transparency International), aceasta rămâne una dintre provocările majore cu care se confruntă societatea noastră.
Situația este cu atât mai complexă cu cât, de la începutul conflictului din Ucraina, Republica Moldova găzduiește cel mai mare număr de refugiați ucraineni pe cap de locuitor, o comunitate care poate simți în mod similar efectele dăunătoare ale corupției.

A fi refugiat nu este o alegere. A fi corupt — da!

În eforturile lor de a sprijini țara noastră prin asistență financiară în combaterea corupției, Guvernul Germaniei prin intermediul proiectului «Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova», implementat de GIZ Moldova și Centrul Național Anticorupție, își unesc forțele pentru a contracara și preveni actele de corupție în Moldova. Prin intermediul unei campanii de informare cu mesajul sugestiv «A fi refugiat nu este o alegere. A fi corupt — da! Ai dreptul să trăiești în siguranță #fărămită», refugiații, dar și comunitățile în care au ales să trăiască în Moldova, vor cunoaște mai bine impactul negativ al fenomenului, care sunt soluțiile pentru a nu da mită, precum și ce mecanisme au la îndemână pentru a se proteja sau semnala un act de corupție.

Janine Baudach, managerul proiectului «Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova», GIZ Moldova: «Sprijinul Guvernului Germaniei oferit Moldovei în domeniul consolidării capacităților de prevenire și combatere a corupției se concentrează, inclusiv, pe sensibilizarea publicului cu privire la consecințele și eforturile de combatere a acestui flagel. În această campanie, vom accentua faptul că fiecare refugiat are dreptul la acces gratuit la educație, la asistență medicală sau la siguranță, iar aceste drepturi fundamentale nu ar trebui puse sub semnul întrebării printr-o cerere de mită. Chiar dacă au fost forțați să își părăsească casele și țara de origine, refugiații merită protecție și sprijin și se pot bucura de drepturi esențiale, pentru a-și reconstrui viețile în condiții sigure și stabile».

Iulian Rusu, directorul Centrului Naţional Anticorupţie: «Corupția, prin definiție, implică în general două sau mai multe părți: o parte care oferă sau solicită un beneficiu în mod ilegal și o parte care acceptă sau furnizează acest beneficiu. Iată de ce, acțiunile de informare vor viza atât comunitatea de refugiați ucraineni din Republica Moldova, cât și pe cea locală. Ne dorim ca toți să promoveze integritatea și să creștem gradul de responsabilitate civică. Un element esențial al campaniei este încurajarea cetățenilor de a semnala actele de corupție la Linia Națională Anticorupție a CNA, apelând numărul 080055555. Acest demers va contribui direct la combaterea corupției și la promovarea unui mediu mai sigur și mai transparent în comunitate.»

În cadrul campaniei, vor fi dezvoltate mai multe acțiuni de comunicare cu scopul de a încuraja implicarea și de a crește gradul de conștientizare în privința problemelor de corupție în societate și a impactului negativ ale acestora asupra vieții cotidiene, a economiei și a dezvoltării sociale, inclusiv a refugiaților.

Aceste demersuri vor contribui la informarea comunității despre drepturile fundamentale ale refugiaților, și cum aceștia pot evita actele de corupție sau să ofere sprijin în cazul în care li se cere mită.

Despre campania «Ai dreptul să trăiești în siguranță #fărămită»
«Ai dreptul să trăiești în siguranță #fărămită» este o campanie de comunicare dedicată informării, prevenirii și a combaterii corupției în rândul comunității de persoane refugiate în țara noastră din Ucraina și a populației Republicii Moldova. Proiectul este finanțat de către Guvernul Germaniei, în parteneriat cu Centrul Național Anticorupție.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

tsn.ua

Administrația Trump a aprobat primele ajutoare militare pentru Ucraina? Surse Reuters: „Este exact ceea au cerut”

Administrația președintelui SUA, Donald Trump, a aprobat primele pachete de ajutor militar pentru Ucraina în cadrul mecanismului Priority Ukraine Requirements List (lista necesităților prioritare ale Ucrainei). Informația a fost raportată pe 16 septembrie de agenția de presă Reuters, care face trimitere la două surse familiarizate cu situația.

Noul mecanism prevede ca Washingtonul să trimită Ucrainei ajutor militar din rezervele Pentagonului, costurile fiind acoperite de aliații din NATO.

Subsecretarul pentru politica de apărare al SUA, Elbridge Colby, ar fi aprobat două livrări în valoare de câte 500 de milioane de dolari fiecare.

Sursele Reuters au refuzat să indice lista exactă a armamentului care va fi transmis Kievului, dar au precizat că în acest pachet se află sisteme de apărare antiaeriană, de care Ucraina are nevoie urgentă din cauza creșterii bruște a numărului de lovituri rusești.

„Este exact ceea ce au cerut. E foarte mult. Anume acest flux le va permite să stabilizeze situația în acest moment”, a spus un interlocutor al agenției.

Potrivit Настоящее Время, Departamentul de Stat al SUA a aprobat anterior o posibilă vânzare către Ucraina a 3 350 de rachete cu rază extinsă de acțiune Extended Range Attack Munition (ERAM). Valoarea totală a rachetelor și a echipamentelor este de 825 de milioane de dolari. Această sumă va fi achitată din fondurile Danemarcei, Țărilor de Jos și Norvegiei, precum și din finanțarea militară externă a SUA. „Vânzarea propusă va spori capacitatea Ucrainei de a face față amenințărilor actuale și viitoare, oferindu-i mijloace suplimentare pentru îndeplinirea sarcinilor de autoapărare și asigurarea securității regionale”, au declarat reprezentanții instituției.

Imagine simbol/președinte.md

„Comportamentul inautentic” din presă și online, în vizorul Centrului pentru combaterea dezinformării. Maia Sandu a semnat

Șefa statului, Maia Sandu, a semnat un decret prezidențial care stabilește structura Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (STRATCOM), instituție care, în luna august, a trecut din subordinea Parlamentului în cea a Președinției. Potrivit documentului, în structura centrului va exista o direcție responsabilă de „analiza comportamentului inautentic în spațiul informațional”.

Pe 16 septembrie, Maia Sandu a semnat un decret „privind aprobarea structurii și a efectivului-limită al Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării”.

Documentul prevede ca STRATCOM să aibă maximum 29 de angajați. Directorul instituției va stabili lista angajaților centrului în termen de o lună.

Potrivit decretului, structura STRATCOM va include un director, două direcții, secția administrativă, serviciul financiar și serviciul juridic.

Una dintre direcții – Direcția conștientizare situațională și previziune – va avea două secții: Secția analiză a spațiului informațional și Secția analiză a comportamentului inautentic în spațiul informațional.

A doua direcție – Direcția consolidarea rezilienței – va include Secția capacitare interinstituțională și orientare strategică și Secția cercetare și sensibilizare societală.

Decretul a intrat în vigoare la data semnării, 16 septembrie.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Amintim că, în 2023, președinta Maia Sandu a anunțat că în Republica Moldova va fi creată o instituție care să lupte împotriva propagandei și dezinformării. Ulterior, s-a anunțat că instituția se va numi Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării. Între timp, inițiativa legislativă venită din partea președintei Maia Sandu a fost adoptată de Parlament. Se menționa că Parlamentul, prin intermediul comisiilor parlamentare de profil, va exercita controlul parlamentar asupra activității Centrului.

Începând cu luna august 2025, Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a trecut din subordinea Parlamentului în cea a Președinției, ca urmare a unui proiect de lege elaborat de PAS. Conform proiectului, Consiliul consultativ de pe lângă Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării va avea un rol strict consultativ, iar deciziile sale vor reprezenta doar recomandări. Centrul nu va mai prezenta rapoarte Consiliului Centrului, ci Consiliului Suprem de Securitate. Obligația de a prezenta rapoarte Parlamentului și președintelui Republicii Moldova rămâne neschimbată.

Dmitri Torner /Facebook

Salariu – 0 lei, proprietăți – de milioane: averea primilor cinci candidați NOI la parlamentare (DOC)

Înregistrați în cursa electorală abia după intervenția Curții Supreme de Justiție, Partidul „Noua Opțiune Istorică” vine cu promisiuni mari: vrea să relanseze economia și să promoveze o politică externă după „modelul Austriei”. Pentru asta, NOI propune o listă de 55 de candidați la funcția de deputat – de la juriști și economiști la o croitoreasă și foști participanți la alegeri. NM a analizat cine sunt primii cinci și ce venituri și averi declară cei care aspiră la fotolii în viitorul Parlament.

Torner: venit – zero lei, dar averi și economii – de sute de mii de euro

Cap de listă al formațiunii NOI la alegerile parlamentare este Dmitri Torner – liderul partidului, președinte al Federației de Biatlon din Republica Moldova și om de afaceri controversat, cunoscut pentru multiple identități, o condamnare anterioară și chiar evadare din pușcărie, potrivit unei investigații Rise.

Din declarația de avere și interese depusă la CEC pentru anul 2024 reiese că Torner nu a avut niciun venit oficial. Totuși, candidatul declară o avere impresionantă: un apartament de 85 m², două locuri de parcare și alte două bunuri imobile, toate achiziționate în 2023 și evaluate la peste 256 de mii de euro.

În același an, Torner și-a cumpărat și un Mercedes V-Class din 2023, estimat la peste 253 de mii de euro.

Candidatul și liderul NOI a adunat, în cele două conturi bancare declarate, economii de aproape 1,3 milioane de lei și circa 76 de mii de euro.

Torner Dmitri by EcaterinaNaconecinîi

Maximciuc: salariu de 25 de mii de lei pe lună, datorii… până în 2032

Pe locul doi pe lista partidului NOI se află Elena Maximciuc, administratoarea Întreprinderii Municipale „Direcția de troleibuze” din Bălți.

Pentru anul 2025, ea declară venituri de peste 306 mii de lei din salariu, adică un venit lunar de peste 25 de mii de lei. La acestea s-au adăugat alte 17 mii de lei sub formă de diurne, tichete de masă și comision de cenzori. Veniturile familiei au fost completate cu peste 95 de mii de lei, câștigați de soțul său la SRL „ROMAX GLOBAL”.

Maximciuc indică că locuiește prin abitație, din 2016, în casa părinților. La capitolul datorii, candidata NOI declară un credit de 450 de mii de lei, contractat în 2012 și scadent în 2032. În 2021, familia a mai contractat un împrumut de peste 6 mii de lei de la o companie de microfinanțare.

Maximciuc Elena by EcaterinaNaconecinîi

Porubin: salariu de puțin peste 1000 de lei pe lună, bunuri – de zeci de mii de euro

Pe locul trei pe lista partidului NOI se află Andrei Porubin, fost candidat independent la alegerile parlamentare din 2019, licențiat în educație fizică și sport.

Conform declarației de avere depuse la CEC, în 2024 acesta a obținut venituri modeste: puțin peste 16 mii de lei salariu de la SRL „Logitec-Schimb”, companie pe care o administrează, și 9 mii de lei dividende de la SRL „TANIL”.

La capitolul bunuri, Porubin declară nouă terenuri agricole – cinci trecute pe numele său în baza unui titlu de proprietate, în 1990, și patru primite prin donație, în 2010.

Din 2007, el deține 50% cotă-parte dintr-un apartament de 133 m2, evaluat la aproape 60 de mii de euro, dobândit în baza unui contract de investiții.

Din 2017, în garaj, candidatul NOI are un Hyundai fabricat în același an, care este evaluat la 25 de mii de euro.

Porubin Andrei by EcaterinaNaconecinîi

Grosu: mașini de lux și apartament de milioane, cu salariu de 18 mii lei lunar

Pe locul patru pe lista NOI se află Alexandru Grosu, avocat de profesie.

Pentru anul 2024, el declară venituri de aproape 214 mii de lei din activitatea profesională, adică aproape 18 mii lei lunar. La acestea se adaugă salariul soției – circa 1,1 milioane de lei, obținuți din administrarea SRL NordGazFurnizare. Familia Grosu a mai încasat aproximativ 3 milioane de lei din vânzarea unui apartament cu parcare, precum și 10 mii de euro drept indemnizații pentru întreținerea copilului minor.

Candidatul declară un apartament de 128 m², cumpărat în 2024, din care deține jumătate, evaluat la circa 2,8 milioane de lei. În plus, din 2009, are în proprietate, prin donație, un teren extravilan de 0,15 ha, estimat la 300 de mii de lei.

Parcul auto al familiei Grosu este variat, acesta cuprinde cinci automobile. Două sunt pe numele lui Grosu: o Toyota Venza din 2021, achiziționată în 2024 cu 400 de mii de lei, și un Mercedes GLE 250 D 4Matic din 2016, cumpărat doi ani mai târziu pentru peste 726 de mii de lei. În garaj mai figurează o Toyota Prius (cumpărată în 2017), un Lexus HS 250 (2019) și un Honda Accord (2023), toate evaluate la peste 711 mii de lei.

La capitolul afaceri, Grosu declară 90% din acțiunile NordGazFurnizare, companie ce se ocupă de furnizarea și comerțul angro cu gaze și energie electrică, evaluate la 1 milion de lei, dar și 5% din Luxsanta SRL, firmă specializată în comerțul cu ridicata de flori și plante, acțiuni estimate la 2 milioane de lei.

Pe lângă active, candidatul mai are și datorii: în 2024 a contractat un credit de 250 de mii de lei de la o bancă comercială.

Grosu Alexandru by EcaterinaNaconecinîi

Bobeica: venituri mici, proprietăți – de zeci de mii de euro

Pe locul cinci pe lista partidului NOI candidează Ioana Bobeica, administratoarea companiei SRL „Rafael Star”.

Pentru anul 2024, ea declară venituri modeste – 30 de mii de lei din salariu, la care se adaugă indemnizațiile de 14 mii de lei încasate de soț.

Familia Bobeica are în proprietate și folosință patru terenuri intravilane: trei moștenite în 2001 și unul cumpărat în 2009, cu o valoare totală declarată de 90 de mii de euro.

În plus, candidata trece în declarația de avere o casă de locuit de 52 m², primită moștenire în 2013, și un garaj de 30 m², cumpărat în 2008 – bunuri evaluate la aproximativ 50 de mii de euro.

Totodată, Ioana Bobeica declară și un spațiu comercial de 76 m², pe care îl utilizează în baza unui contract de comodat semnat în 2016.

În garajul familiei se află două automobile – o Toyota Prado din 2006 și un Renault din 2019 – ambele deținute prin contract de comodat, nu în proprietate directă.

Bobeica Ioana by EcaterinaNaconecinîi

La alegerile parlamentare din 28 septembrie participă 23 de concurenți electorali: 15 partide, patru blocuri și patru candidați independenți. Aceștia au fost incluși în buletinul de vot în ordinea în care au depus documentele la CEC. Partidul „Noua Opțiune Istorică” figurează pe poziția a 19-a.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Tudor Mardei / NewsMaker

NM Espresso: În România nu se vrea unirea cu Moldova, Ceban s-a supărat pe un sondaj, Țuțu este deja în Transnistria?

Moldova și România

Mai puțin de jumătate dintre locuitorii României — 47 % — susțin unirea cu Republica Moldova. Acest lucru rezultă dintr-un sondaj Avangarde realizat în România. Totodată, respondenții au numit Moldova «cel mai bun prieten al României», iar Rusia, cu 1 % din voturi, a fost plasată pe ultimul loc în topul simpatiilor.

În plus, conform sondajului, Președinta Moldovei Maia Sandu se bucură de cea mai mare încredere dintre liderii mondiali: 44 % dintre participanți au plasat-o pe primul loc. Pe următoarele poziții se află Donald Trump, Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen, iar lista este închisă de Vladimir Putin cu 18% încredere.

În același timp, potrivit sondajului CBS Research și WatchDog.MD, majoritatea cetățenilor Republicii Moldova susțin integrarea europeană, dar se opun aderării la NATO și unirii cu România.


Alegeri: sondaje și reacții

Același sondaj realizat de CBS Research și WatchDog.MD arată că, dacă alegerile ar avea loc duminica viitoare, PAS s-ar clasa pe primul loc cu 29,7 %. Pe locul doi ar fi Blocul Patriotic (13,2 %), iar pe locul trei — «Partidul Nostru» (7,5 %). Celelalte formațiuni, inclusiv Blocul «Alternativa», nu ar depăși pragul electoral (5 % pentru partide și 7 % pentru blocuri).

Cea mai mare forță electorală rămâne însă «partidul indecișilor»: aproape 40 % dintre respondenți nu au decis pentru cine vor vota, ceea ce face ca votul lor să fie decisiv. NM a analizat anterior de ce sunt atât de mulți indeciși de această dată și către cine ar putea merge voturile lor.

Astfel, sondajele preelectorale oferă PAS prognoze contradictorii, iar metodele clasice de cercetare deseori nu surprind comportamentul «alegătorilor ascunși» — fenomen observat la alegerile prezidențiale și la referendum, când aproape toate prognozele au ratat. NM a studiat datele și explică cum ar putea arăta, de fapt, noul parlament.

Faptul că, potrivit sondajului WatchDog.MD, Blocul «Alternativa» nu trece pragul electoral, a provocat o reacție dură a unuia dintre liderii formațiunii, primarul Chișinăului Ion Ceban. Edilul a calificat cercetarea drept «manipulare grosolană» și i-a acuzat pe sociologi că «sunt specialiști în toate — de la canalizare până la Curtea Constituțională».


Provocări împotriva PAS?

PAS a acuzat opoziția de distribuirea unor foi volante «mincinoase» înaintea alegerilor din 28 septembrie, afirmând că publicațiile sunt finanțate «din banii murdari ai lui Ilan Șor».

Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a relatat despre zeci de tentative de spargere a telefonului său și a legat aceste acțiuni de rivalii politici, numind alegerile care se apropie «un război invizibil» cu «mize cu adevărat shakespeariene».


Percheziții, Vlah și… ucigașul lui Boboc

La Chișinău au avut loc percheziții într-un dosar de finanțare ilegală a partidelor, fiind ridicate peste 20 milioane lei în numerar. Printre suspecți se numără lideri și susținători ai unor formațiuni politice, însă CNA nu a precizat despre care partide este vorba.

În aceeași zi, fosta bașcană a Găgăuziei și lideră a Partidului «Inima Moldovei», Irina Vlah, a fost citată la poliție. Ea a declarat că citația are legătură cu protestele din iunie, când a criticat prețurile la gaz și a afirmat că PAS «se teme foarte mult» de opoziție. Poliția a specificat însă că audierea are loc într-un dosar privind insultarea carabinierilor. Totodată, Serviciul Fiscal de Stat i-a blocat conturile în două bănci după ce Canada a inclus-o în lista de sancțiuni.

Interesant este că, în timpul perchezițiilor privind corupția electorală, a fost reținut fostul polițist Ion Perju, condamnat la 10 ani pentru uciderea lui Valeriu Boboc în timpul protestelor din aprilie 2009 și dat în urmărire internațională.


Unde se află Țuțu?

Fostul deputat democrat Constantin Țuțu, reținut în Grecia împreună cu oligarhul Vladimir Plahotniuc, se află acum în Transnistria, a declarat procurorul Elena Cazacova, citând datele Inspectoratului Național de Investigații (INI) al MAI.

Avocatul lui Țuțu, Ion Negura, neagă aceste informații și insistă că clientul său se află încă în Grecia. Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, afirmă că autoritățile elene l-au eliberat pe Țuțu, dar i-au interzis să părăsească țara.


Achiziția de gaze

Compania de stat Energocom a anunțat că a achiziționat 90 % din gazul necesar pentru 2025–2026 la un preț mediu de 410 euro pentru o mie de metri cubi, sub tariful actual de 480 euro. Aceasta ar putea influența costul pentru consumatori.


Avem nevoie de neutralitate?

Jurnalistul polonez Milosz Szymanski a analizat pentru NM ce poate învăța Moldova de la statele europene neutre — Austria și Elveția, de ce Suedia a renunțat la neutralitatea de 200 de ani și de ce un statut neutru, fără o apărare puternică, poate fi doar o declarație goală.


PIB și alegeri

Biroul Național de Statistică (BNS) a explicat amânarea publicării datelorprivind PIB-ul și șomajul pentru trimestrul al doilea până la 30 septembrie prin implementarea noului sistem de colectare a datelor EMDOS 3. Instituția a dat asigurări că întârzierea ține exclusiv de «asigurarea acurateței», deși opoziția a acuzat anterior BNS că ar încerca să ascundă informația până la alegeri.


În Moldova se anunță ploi

Pentru cea mai mare parte a țării este valabil astăzi codul galben de ploi puternice, avertizarea fiind în vigoare între orele 5:00 și 17:00. Meteorologii prognozează și răcirea vremii: în centru și nord — ploi și până la +17 grade, la Chișinău — până la +20 grade, iar în sud — precipitații slabe și până la +22 grade.


Agenda zilei, 17 septembrie:

  • 10:00 — Ședința Guvernului;
  • 10:00 — Conferință de presă a Blocului Împreună;
  • 11:00 — Briefing al guvernului după ședința cabinetului;
  • 11:00 — Conferință de presă a liderului PLDM, Vlad Filat.
border.gov.md

Șeful Poliției de Frontieră – avansat la gradul special de chestor: decret prezidențial (DOC)

Șeful Poliției de Frontieră, Ruslan Galușca, a fost avansat la gradul special de chestor, echivalentul gradului de general-maior. Un decret în acest sens a fost semnat de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

Potrivit decretului, lui Ruslan Galușca, șef al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, i se acordă gradul special de chestor.

Documentul a fost semnat pe 16 septembrie și a intrat în vigoare în aceeași zi.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Până la avansare, Ruslan Galușca a deținut gradul de comisar-șef.

Ierarhia gradelor speciale ale corpului de ofițeri și durata minimă în fiecare grad este următoarea: inspector – 2 ani, inspector superior – 3 ani, inspector principal – 3 ani, comisar – 4 ani, comisar principal – 5 ani, urmate de comisar-șef, chestor, chestor-șef și chestor general.

Potrivit legislației, gradele speciale de chestor, chestor-șef și chestor general se acordă de către președintele Republica Moldova, la propunerea ministrului Afacerilor Interne, coordonată cu prim-ministrul.

Ruslan Galușca a fost desemnat în funcția de șef al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră în decembrie 2023. Decizia a fost aprobată în cadrul ședinței Cabinetului de Miniștri. Galușca activează în Inspectoratul General al Poliției de Frontieră din 2009. În această perioadă, a ocupat diverse funcții, inclusiv de conducere, în domeniul asigurării securității frontierei de stat, combaterii imigrației ilegale și criminalității transfrontaliere, precum și în prevenirea și combaterea eficientă a migrației ilegale și a infracțiunilor transfrontaliere.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: