sputnik.by

„Air Moldova”, privatizată cu abateri de la cadrul normativ. Ce a mai relevat auditul Curții de Conturi

Procesul de privatizare a companiei aeriene „Air Moldova” s-a făcut, la unele etape, cu abateri de la cadrul normativ. Mai mult, prețul cu care a fost vândută compania este mai mic decât cel de pe piață. Totodată, achitarea datoriilor pe care le avea „Air Moldova” s-a făcut din contul activității operaționale a companiei, nu ca urmare a investițiilor făcute de cumpărător, așa cum era prevăzut. Concluziile Curții de Conturi privind procesul de privatizare a companiei „Air Moldova” au fost prezentate în cadrul ședinței de astăzi, 13 decembrie. 

Raportorul, Viorica Verdeș a menționat că datoriile comerciale ale companiei, care la data semnării contractului erau de 1,122 de miliarde, au fost achitate în proporție de 83%. Astfel că datoriile neachitate actualmente sunt de 190 de milioane lei. Viorica Verdeș a precizat că achitarea datoriilor a avut loc din contul activității operaționale a companiei, nu ca urmare a investițiilor făcute de cumpărător, așa cum era prevăzut.

„Ca și economist, îmi pun întrebarea: dacă din activitatea proprie a companiei, fără pic de investiție, a fost capabilă să achite 80% din datorii, atunci trebuia să fie privatizată sau nu?”, a declarat președintele Curții de Conturi, Marian Lupu.

De asemenea, cumpărătorul era obligat prin contract să cumpere două aeronave în 2019. Însă, s-a constatat că a fost cumpărată o singură aeronavă.

Potrivit sursei citate, instabilitatea financiară și falimentarea Întreprinderii de Stat „Air Moldova” s-a produs din cauza gestionării defectuoase a factorilor decizionali, fondatorilor, consiliului de administrație și administratorilor care s-au succedat periodic.

Amintim că în luna octombrie 2019, Agenţia pentru recuperarea bunurilor infracţionale a CNA şi Procuratura Anticorupţie au aplicat sechestru în valoare de 301,6 milioane de lei în cadrul unui dosar în care este instrumentată infracțiunea de spălare de bani în proporții deosebit de mari la privatizarea „Air Moldova”. În prezent, valoarea totală a bunurilor indisponibilizate în acest dosar este de aproximativ un miliard de lei.

Întreprinderea de Stat „Air Moldova” a fost achiziționată în octombrie 2018 de către compania Civil Aviation Group SRL, care deține compania română de aviație privată Blue Air.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Reorganizarea Agenției Proprietății Publice. Munteanu: va trece în coordonarea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării

Premierul Alexandru Munteanu a anunțat că, începând cu 1 iulie, este demarată reorganizarea Agenției Proprietății Publice (APP) și trecerea acesteia în coordonarea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, condus de Eugen Osmochescu. Munteanu i-a solicitat lui Osmochescu să prezinte o evaluare a APP-ului și „un plan concret de reorganizare”.

„Săptămâna trecută am spus foarte clar că Agenția Proprietății Publice are nevoie de o reorganizare profundă. (…) În ultimele săptămâni au apărut prea multe semne de întrebarea privind activitatea unor întreprinderi de stat, inclusiv MoldATSA, dar acum și Metalferos. (…) Începând de azi demarăm reorganizarea APP-ului și trecerea acestei agenții în coordonarea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării”, a declarat Munteanu, în debutul ședinței de Guvern din 1 iulie.

În context, Munteanu a venit cu solicitări către Osmochescu. „Solicit să prezentați în timpul cel mai scurt o evaluare completă a APP-ului și un plan concret de reorganizare. (…) În cadrul unei ședințe de Guvern o să facem procesul acesta transparent”, a declarat premierul.

***

Despre „necesitatea reorganizării urgente a APP”, premierul a anunțat încă la ședința precedentă a Guvernului, din 24 iunie. Alexandru Munteanu a declarat că „APP-ul are nevoie de o reorganizare din temelie”.

Pe 1 iulie, președinta Maia Sandu a declarat că cele întâmplate la MoldATSA și alte abateri sunt incompatibile cu valorile sale. Șefa statului a spus, printre altele, că Agenția Proprietății Publice trebuie divizată în două entități. „O entitate să răspundă de întreprinderile cu potențial, să le modernizeze, să le crească valoarea. Altă entitate să se ocupe de celalalte active”, a menționat șefa statului. Detalii AICI.

Menționăm că Agenția Proprietății Publice este instituție fondatoare a întreprinderii „MoldATSA”. Totodată, în subordinea sa se află inclusiv Metalferos. La rândul ei, APP este autoritatea administrativă centrală din subordinea Guvernului.

Pe 29 iunie, directorul APP, Roman Cojuhari, și-a anunțat demisia din funcție, pe fondul scandalului izbucnit la întreprinderea de stat MoldATSA. Acesta a afirmat că își asumă responsabilitatea pentru faptul că activitatea fostului director al întreprinderii, Dumitru Vangheli, demis recent, nu a fost verificată suficient de riguros și spune că a decis să plece din funcție pentru a proteja imaginea instituției și a echipei. Detalii AICI.

***

În ultimele zile, întreprinderea de stat „MoldATSA”, responsabilă de securitatea traficului aerian din Republica Moldova, a ajuns în centrul unui scandal după o investigație a Ziarului de Gardă, care a arătat că directorul Dumitru Vangheli ar fi inclus în CV informații despre studii de pilotaj în Canada și experiență la Air Canada, informații care, potrivit ZdG, nu corespund realității. În urma investigației, acesta a fost demis. Detalii AICI

Ulterior, deputatul PAS, Radu Marian, a spus la Nokta că el a fost cel care l-a propus pe Vangheli în această funcție. Pe 29 iunie, Marian a anunțat că își depune demisia din funcția de președinte al Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe. 

În ceea ce privește „MoldATSA”, amintim că politicianul Dragoș Galbur a afirmat că Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, ar fi fost numită la întreprindere fără concurs public, ca purtător de cuvânt, menționând un salariu de peste 70.000 de lei și lipsa prezenței la locul de muncă. Taburceanu a confirmat angajarea, precizând că prestează servicii de comunicare. Totodată, a spus că salariul său este de 25.700 de lei, plus „suplimente pentru stagiu și volum de lucru”. RISE a scris că aceasta a fost angajată în iunie 2025 și ar fi fost plătită cu peste 75.000 de lei lunar în 2025 și peste 120.000 de lei în 2026. Pe 23 iunie, Taburceanu a anunțat că și-a depus cererea de eliberare din funcție și a menționat că va restitui sumele încasate ca sporuri și adaosuri la salariu. Detalii AICI. Maia Sandu a declarat că nu a avut nicio implicare în angajarea acesteia. Președinta a adăugat că „este amoral să ei bani nemeritați și acești bani trebuie întorși”. 

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: