Andrei Mardari | NewsMaker

Alaiba, Serebrian, Bolea sau Popescu? Cine va conduce negocierile de aderare a Moldovei la UE

Dumitru Alaiba, Oleg Serebrian, Nicu Popescu sau Vladimir Bolea – unul din ei va fi negociatorul-șef al Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană. Prim-ministrul Dorin Recean a declarat pe 28 decembrie că viitorul negociator-șef va fi un vicepremier. Potrivit oficialului, acesta va „trebui să interacționeze, să colaboreze și să angajeze resursele din diferite ministere și agenții”. „Un exercițiu foarte responsabil”, a menționat premierul. 

Premierul Dorin Recean a fost întrebat de NordNews dacă autoritățile au identificat un negociator șef în procesul de începere a negocierilor Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană. Oficialul a spus că negociatorul va fi un vicepremier, care va „trebui să interacționeze, să colaboreze și să angajeze resursele din diferite alte ministere și agenții”.

Este evident că va fi la nivel de vicepremier. Asta este important nu doar din punct de vedere politic, dar și din punct de vedere organizațional, operațional, pentru că această persoană trebuie să poată să interacționeze și chiar să colaboreze și să angajeze resursele din diferite alte ministere și agenții. Vicepremierul corespunzător, negociatorul șef, va fi asistat de Biroul pentru Integrare Europeană care deja a fost aprobat. Acolo va fi asistat de aproximativ 40 de persoane. Aceste persoane vor lucra pe 6 clustere în care sunt împărțite capitolele din acquis-ul comunitar și în felul acesta vom asigura interacțiunea pe de o parte a tuturor instituțiilor publice, pe de altă parte a negociatorilor pentru că echipa de negociatori va fi condusă de vicepremier, după care va fi asistată foarte mult de conducătorii la cele 6 clustere. Fiecare cluster reprezintă un anumit domeniu”, a menționat Recean.

Potrivit oficialului, „este un exercițiu foarte laborios, un exercițiu foarte responsabil și un exercițiu care presupune o înțelegere profundă pe de o parte a acquis-ului comunitar, iar pe de altă parte a realității Republicii Moldova”.

Acum, nemijlocit în luna ianuarie a anului care vine, vom începe așa numitul screening care trebuie să arate care sunt necesitățile de ajustare pe de o parte a legislației, dar în același timp și de implementare a reglementărilor care să facă mediul economic și mediul social din Republica Moldova similar celui din Uniunea Europeană”, a conchis Recean.

***

Republica Moldova a depus o cerere de aderare la Uniunea Europeană la 3 martie 2022. Pe 17 iunie 2022, Comisia Europeană și-a emis avizul privind cererea de aderare la UE, iar la 23 iunie Consiliul European a acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată.

Consiliul European a decis să dea aviz pozitiv deschiderii negocierilor pentru aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei la Uniunea Europeană. Informația a fost confirmată, în seara de 14 decembrie 2023, de președintele Consiliului European Charles Michel.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: