Andrei Mardari | NewsMaker

Alaiba, Serebrian, Bolea sau Popescu? Cine va conduce negocierile de aderare a Moldovei la UE

Dumitru Alaiba, Oleg Serebrian, Nicu Popescu sau Vladimir Bolea – unul din ei va fi negociatorul-șef al Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană. Prim-ministrul Dorin Recean a declarat pe 28 decembrie că viitorul negociator-șef va fi un vicepremier. Potrivit oficialului, acesta va „trebui să interacționeze, să colaboreze și să angajeze resursele din diferite ministere și agenții”. „Un exercițiu foarte responsabil”, a menționat premierul. 

Premierul Dorin Recean a fost întrebat de NordNews dacă autoritățile au identificat un negociator șef în procesul de începere a negocierilor Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană. Oficialul a spus că negociatorul va fi un vicepremier, care va „trebui să interacționeze, să colaboreze și să angajeze resursele din diferite alte ministere și agenții”.

Este evident că va fi la nivel de vicepremier. Asta este important nu doar din punct de vedere politic, dar și din punct de vedere organizațional, operațional, pentru că această persoană trebuie să poată să interacționeze și chiar să colaboreze și să angajeze resursele din diferite alte ministere și agenții. Vicepremierul corespunzător, negociatorul șef, va fi asistat de Biroul pentru Integrare Europeană care deja a fost aprobat. Acolo va fi asistat de aproximativ 40 de persoane. Aceste persoane vor lucra pe 6 clustere în care sunt împărțite capitolele din acquis-ul comunitar și în felul acesta vom asigura interacțiunea pe de o parte a tuturor instituțiilor publice, pe de altă parte a negociatorilor pentru că echipa de negociatori va fi condusă de vicepremier, după care va fi asistată foarte mult de conducătorii la cele 6 clustere. Fiecare cluster reprezintă un anumit domeniu”, a menționat Recean.

Potrivit oficialului, „este un exercițiu foarte laborios, un exercițiu foarte responsabil și un exercițiu care presupune o înțelegere profundă pe de o parte a acquis-ului comunitar, iar pe de altă parte a realității Republicii Moldova”.

Acum, nemijlocit în luna ianuarie a anului care vine, vom începe așa numitul screening care trebuie să arate care sunt necesitățile de ajustare pe de o parte a legislației, dar în același timp și de implementare a reglementărilor care să facă mediul economic și mediul social din Republica Moldova similar celui din Uniunea Europeană”, a conchis Recean.

***

Republica Moldova a depus o cerere de aderare la Uniunea Europeană la 3 martie 2022. Pe 17 iunie 2022, Comisia Europeană și-a emis avizul privind cererea de aderare la UE, iar la 23 iunie Consiliul European a acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată.

Consiliul European a decis să dea aviz pozitiv deschiderii negocierilor pentru aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei la Uniunea Europeană. Informația a fost confirmată, în seara de 14 decembrie 2023, de președintele Consiliului European Charles Michel.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

BNM
Игорь Чекан, NewsMaker

BNM răspunde criticilor privind salariile și achizițiile: „O campanie de discreditare”

Banca Națională a Moldovei (BNM) a venit marți, 28 iulie, cu o reacție la dezbaterile și criticile apărute în spațiul public cu privire la nivelul salariilor angajaților și unele cheltuieli administrative ale instituției. BNM susține că informațiile difuzate în ultima perioadă sunt prezentate „selectiv” și „în afara contextului”, iar unele materiale ar face parte dintr-o campanie de discreditare a băncii centrale.

Banca Națională a Moldovei înțelege preocupările societății în contextul dezbaterilor din spațiul public privind nivelul remunerațiilor în instituțiile publice. Întrebările despre modul în care o instituție își gestionează resursele sunt legitime și necesită răspunsuri clare prezentate în contextul lor complet. În același timp, BNM constată că, în ultima perioadă, aceste preocupări legitime sunt exploatate printr-o succesiune de materiale în care activitatea instituției este prezentată selectiv, tendențios și în afara contextului. Prin caracterul repetitiv și modul similar de promovare, aceste apariții depășesc cadrul unei dezbateri firești și capătă forma unei campanii de discreditare și de subminare a încrederii publice în Banca Națională”, a transmis BNM într-un comunicat.

BNM precizează că banca centrală are un statut autonom și independent, iar salariile angajaților trebuie să fie competitive pentru a atrage specialiști în domenii precum supravegherea bancară, stabilitatea financiară, securitatea cibernetică, combaterea spălării banilor sau administrarea riscurilor.

Potrivit instituției, actualul sistem de salarizare a fost introdus în anul 2018, după o analiză realizată cu sprijinul companiei internaționale de resurse umane Korn Ferry, contractată în urma unei licitații publice. Sistemul a fost aprobat atunci de Consiliul de supraveghere al BNM.

În mod similar, în ultima perioadă, sunt răspândite și informații false cu privire la unele achiziții administrative ale instituției. Acestea sunt prezentate izolat de destinația și necesitatea lor instituțională, în mod special fiind exagerate cantitatea de bunuri și prețurile acestora, cu scopul de a dezinforma și de a instiga publicul împotriva instituțiilor statului”, a adăugat BNM.

Instituția afirmă că bunurile cumpărate au o destinație exclusiv instituțională și că informațiile despre procedurile de achiziție — inclusiv planurile, valorile estimate și rezultatele licitațiilor — sunt publice. „Tocmai faptul că aceste informații sunt preluate de pe platformele publice arată că toate procedurile se desfășoară transparent”, a subliniat BNM.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: