Duminică, 14 mai, este o zi importantă pentru viitorul Turciei, deoarece de rezultatele alegerilor prezindențiale și parlamentare depinde viitorul acestei țări. Pentru prima dată, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, s-ar putea afla în fața celui mai greu test din 2002 încoace. Asta deoarece datele mai multor sondaje arată că acesta este devansat cu cel puțin 6 puncte procentuale de către Kemal Kılıçdaroğlu (a se citi: Kîlîcidarolu), candidatul alianței din opoziție. Kemal Kılıçdaroğlu este liderul celui mai important partid de opoziţie, Partidul Popular Republican (CHP). Este candidatul unei aliante foarte colorate, formate din 6 partide naționaliste, seculariste și conservatoare. Presa occidentală îl vede deja pe Erdogan ca marele perdant al acestui scrutin, încercînd să schițeze scenarii post electorale, scrie HotNews.
De ce ar putea pierde alegerile Erdoğan?
Atunci cînd a acces la putere în 2002, Erdoğan a promis poporului turc că va lupta cu corupția, sărăcia și cu restricțiile impuse unor cetățeni turci. După 21 de ani de guvernare avem următorul tablou: devalorizarea enormă a lirei turcești (din 2021 încoace valoarea valutei naționale a ajuns la cel mai scăzut nivel din istorie), prețuri exorbitante la serviciile de bază, șomajul a atins cote record (unul din zece turci şi unul din 5 tineri turci este șomer). Trei milioane de oameni au devenit mai săraci în doar trei ani. Nivelul galopant al inflației a depășit 80 la sută, ajungînd la cel mai înalt nivel din ultimii 25 de ani. Circa 48 la sută din populația aptă de muncă trăiește din salariul minim pe economie. Pe fundalul acestui tablou economic trist, migrarea în masă a cadrelor calificate de doctori, ingineri și specialiști IT a crescut semnificativ. Toate aceste cifre și prognoze pesimiste au un impact negativ psihologic puternic asupra turcilor și acest lucru poate fi simțit foarte ușor într-o societate în care multe familii sunt deja la limita subzistenței.
În termeni populari, mulți turci spun că epoca lui Erdogan ar putea fi clasificată în patru etape:
1. În perioada 2002-2007 Erdogan s-a comportat asemeni unui ucenic sau „elev silitor”, iar reformele implementate în acea perioadă au dus la o dezvoltare economică rapidă a țării, cîștigînd simpatia și suportul poporului turc.
2. În perioada 2007-2011 acesta devine treptat un „șef de echipă” respectat de mediul de afaceri și colegii de partid.
3. Anii 2011-2015. În această perioadă Turcia se implică în războiul din Siria, iar politica externă a Turciei este din ce în ce mai des catalogată a fi una neo-otomană și imperialistă. Scandalurile de corupție, protestele din parcul Gezi pun bazele unui regim autoritar. În 2014 Erdogan devine președinte al Turciei, obținînd majoritatea de voturi.
4. Perioada 2015-2023 este una tulbure pentru regimul lui Erdogan. Lovitura de stat eșuată din 2016 a dus la persecutarea multor turci din diferite domenii, bănuiți de legături cu mișcarea Hizmet condusă de clericul în exil Fethulah Gulen. Prin referendumul din 2017 Turcia devine republică prezidențială, Erdogan ajungînd să controleze toate instituțiile statului, acesta fiind acuzat de partidele de opoziție de instaurarea unui regim al unui singur om, un regim naționalist, conservator și autoritar. Declinul regimului lui Erdogan a fost accelerat de pierderea alegerilor locale din Istanbul și Ankara, atunci cînd candidații Partidului Popular Republican, Ekrem Imamoglu devine primar al Istanbului și Mansur Yavaș primar al capitalei Ankara.
Se pare că turcii nu își mai doresc să fie conduși de un singur om. Datele sondajelor vorbesc de la sine. Staff-ul electoral al președintelui Erdogan este evident iritat de aceste date. În ultimile zile au avut loc incidente mai puțin plăcute în cadrul întîlnirilor cu alegătorii a reprezentanților opoziției. În timpul unui discurs al lui Ekrem Imamoglu din orașul Erzurum, acesta a fost atacat cu pietre, iar mai mulți oameni au fost răniți. O altă dovadă de nervozitate și iritare este un video difuzat de însuși președintele Erdogan în cadrul unui meeting din Istanbul (care se presupune că este un deepfake) cu militanți PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan – partid interzis în Turcia), care afirmă că își vor da votul pentru Kemal Kılıçdaroğlu. Candidatul coaliției de opoziție a acuzat Rusia că ar sta în spatele acestor fake-uri. (despre posibila imixtiune a trolilor ruși în alegerile din Turcia am scris în acest articol https://www.contributors.ro/alegeri-cruciale-in-turcia-de-ce-ar-vrea-putin-sa-cistige-erdogan/ ) Indignare și comentarii incisive pot fi observate și în editorialele jurnaliștilor aserviți puterii.
Votul a trei segmente ale societății poate fi decisiv în aceste alegeri:
1. Votul alegătorilor de etnie kurdă. Kurzii reprezintă aproximativ 20 la sută din populația țării. Liderul HDP (Partidul Democrat al Popoarelor), care se află în închisoare a îndemnat simpatizanții săi să își dea votul pentru Kılıçdaroğlu.
2. Alegătorii indeciși ar putea influența rezultatele acestor alegeri.
3. Tinerii alegători. Peste 6 milioane de tineri alegători își vor da votul pentru prima dată în cadrul acestui scrutin. Mai mulți comentatori spun că anume aceste 6 milioane de tineri ar putea influența semnificativ rezultatele alegerilor.
Există însă voturile a mai mult de 4 milioane de refugiați sirieni, cărora între timp le-a fost oferită cetățenia turcească. Aceștia beneficiază de facilități sociale, de care foarte mulți turci sunt extrem de nemulțumiți. Acces gratuit la serviciile medicale, la educație, oportunități de afaceri, facilități și înlesniri fiscale sunt doar cîteva dintre lucrurile de care beneficiază sirienii din Turcia.
Campania electorală a lui Erdogan a reprezentat o ocazie perfectă de a trece în revistă reușitele partidului de la guvernare. Prezentarea primei nave portavion, inaugurarea centralei nucleare de la Akkuyu, prezentarea primei mașini electrice de producție turcească, descoperirea unor rezerve de gaz la Marea Neagră, micșorarea vîrstei de pensionare, creșterea salariilor funcționarilor publici cu 45%, ajungînd la 700 euro au fost doar cîteva dintre noutățile bune. pe care a ținut să le comunice însuși președintele Erdogan.
De ce ar putea cîștiga Kılıçdaroğlu alegerile prezidențiale?
Pentru că turcii își doresc o schimbare. Nu spun acest lucru în necunoștință de cauză, ci, deoarece mă aflu printre ei deja de 10 ani. Candidatul opoziției, Kemal Kılıçdaroğlu politic vorbind este antipodul președintelui Erdogan. Deseorinumit de simpatizanții săi „Ghandi al Turciei” mesajul său electoral este unul pacifist, echilibrat și cel mai important acesta a reușit să unifice mai multe segmente ale populației, avînd în vedere coaliția pestriță, candidatul căruia este. Sloganul principal al campaniei sale „Îți promit, primăvara iarăși va veni” este un vers dintr-un cîntec foarte cunoscut de turci și vine ca o promisiune electorală de a schimba regimul politic din Turcia. Este pentru prima dată în istoria Turciei moderne cînd un candidat la președinție a declarat public confesiunea religioasă de care aparține. Cu toate că turcii știau acest lucru, Kılıçdaroğlu a folosit această strategie contra acuzațiilor lui Erdogan. Kılıçdaroğlu s-a revendicat ca alevi, o minoritate religioasă a islamului. Circa un sfert din populația Turciei sunt alevi. Unii musulmani, mai ales suniții consideră că alevii nu sunt musulmani adevărați. Discursurile lui Kılıçdaroğlu din bucătăria sa modestă, de cele mai multe ori alături de soția sa transmit următorul mesaj: „Trăiesc ca voi toți, am o viață modestă ca voi toți”. Mai mult, acesta a promis că dacă va cîștiga alegerile va refuza să locuiască în palatul prezidențial somptuos unde își are reședința Erdogan, ci va locuia în palatul Çankaya, acolo unde cîndva a locuit Ataturk, fondatorul Republicii Turcia. Într-o societate polarizată și divizată fie etnic sau religios, acesta promite să fie președintele tuturor celor 85 milioane de turci. Printre promisiunile electorale se numără revenirea la sistemul politic parlamentar, restaurarea statului de drept, o calitate a vieții mai bună și lupta contra corupției și a sărăciei.
Mulți comentatori, atît turci, cît și străini spun că, cutremurele devastatoare din 6 februarie ar putea influența rezultatul scrutinului, însă lucrurile sunt un pic ambivalente în acest sens. Este adevărat, cetățenii din zona afectată de cutremure preferau să își dea votul pentru Erdogan și partidul condus de acesta. Gestionarea proastă a situației de criză și intervenirea echipelor speciale abia după a treia zi de după cutremur a supărat și a înrăit multă lume din acea zonă. Dar haosul încă domnește acolo. Nu este clar cine a decedat, pentru că multe morminte sunt doar numerotate, deci nu există numele decedatului inscripționat. Anume din acest motiv, opoziția avertizează că ar putea fi comise fraude electorale, în favoarea AKP în acea zonă
Ce se va întîmpla dacă Erdogan va pierde alegerile?
Un răspuns l-a dat chiar ministrul de interne al Turciei, Suleyman Soylu, care a afirmat că în cazul în care Erdogan va fi învins, am putea vorbi de o «tentativă de lovitură de stat» planificată de unele forțe din străinătate. Alte scenarii ar putea fi contestarea alegerilor sau nerecunoașterea validității rezultatelor. Sunt posibile și proteste sau dezordini în masă, de aceea alianța de opoziție a sfătuit alegătorii să își dea votul, după care să meargă acasă, să evite aglomerațiile din stradă.
Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
