Ministerul Afacerilor Externe a găzduit pe 14 noiembrie prima reuniune a Dialogului anual Republica Moldova – UE în materie de securitate și apărare. Dialogul se desfășoară în conformitate cu Parteneriatul de securitate și apărare dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, semnat la 21 mai 2024, Republica Moldova fiind prima țară care a încheiat un astfel de parteneriat cu UE. Despre riscurile de securitate cu care se confruntă țara noastră, dronele rusești căzute în ultima săptămână, investițiile de care poate beneficia Moldova datorită UE și lecțiile pe care le poate învăța UE din experiența Republicii Moldova am discutat cu Cosmin Dobran, directorul Departamentului pentru Pace, Parteneriate și gestionarea Crizelor din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă.
Bun venit în studioul Newsmaker și să ne spuneți cu ce ocazie la Chișinău.
Bună ziua, mulțumesc pentru invitație. Sunt foarte bucuros să revin în Republica Moldova. Practic, vizita mea și a delegației mele are două obiective. Primul obiectiv este să avem primul dialog pe securitate și apărare. După semnarea de către Uniunea Europeană și Republica Moldova a Parteneriatului pentru Securitate și Apărare. Să reamintim că Moldova a fost prima țară care a semnat un astfel de parteneriat cu Uniunea Europeană. Și al doilea obiectiv este pentru a discuta viitorul misiunii civile, care a fost lansată acum câțiva ani. Să vedem dacă mandatul este relevant, ce trebuie să schimbăm și pe ce va trebui să ne axăm pe următorii doi ani.
Care sunt progresele în ceea ce privește consolidarea parteneriatului Republicii Moldova-UE pe dimensiunea politicii externe, securitate și apărare?
Progresul este foarte mare. Practic, Republica Moldova este printre primele țări în ceea ce privește cooperarea pe securitate și apărare cu Uniunea Europeană. Sunt mai multe paliere. În primul rând, avem această misiune civilă care lucrează cu diverse instituții în Republica Moldova pentru gestionarea diverselor crize. Avem sprijinul care este acordat prin Facilitatea Europeană pentru Pace, care se axează pe sprijinul de echipament militar, care este foarte important în actualul context. Avem toate dialogurile la nivel înalt care practic au avut loc în ultima perioadă. În ultimul an sau un an și jumătate, practic, aproape toți liderii importanți din Uniunea Europeană au fost la Chișinău. Este un lucru extraordinar și cred că a fost văzut de de toată populația. Și pentru viitor ne așteptăm ca acest parteneriat să se intensifice. Practic, acesta este scopul semnării acestui document. Sunt practic între 10 și 15 domenii, începând cu zona hibridă, securitatea cibernetică, dezinformarea, dar sunt și alte zone, cum ar fi participarea Republicii Moldova la misiunile civile și militare ale Uniunii Europene. Republica Moldova deja participă și această participare este foarte bine apreciată la Bruxelles și de toate statele membre.
Cum ar putea Republica Moldova să se implice mai activ în aceste colaborări?
Cred că cel mai bun exemplu este ceea ce s-a întâmplat cu ocazia referendumului și cu ocazia alegerilor. Practic, Republica Moldova a fost ținta unui atac foarte-foarte intens: dezinformare, cibernetic, atac hibrid. Și practic toată Europa s-a uitat și am apreciat foarte mult toate eforturile care au fost făcute. Toate instituțiile din Republica Moldova și modul cum a fost organizat răspunsul. În același timp, acest lucru permite Republicii Moldova să învețe foarte mult și cred că această experiență poate fi utilizată de Europa. De aceea este un parteneriat. Poate fi utilizată de către Europa, pentru că suntem aproape siguri că astfel de atacuri nu se vor opri aici și cred că putem învăța și noi din experiența pe care țara dumneavoastră deja a învățat-o.
Da, Moldova a trecut prin două scrutine electorale foarte importante și, probabil, ați văzut că au fost marcate de ingerința unor forțe politice din exterior și finanțate de bani, cel mai probabil din Rusia. Dar este acesta un atac hibrid clasic? Sau ne confruntăm momentan cu un fenomen care urmează încă să fie definit și cu care trebuie să găsim metode ca să luptăm.
În primul rând, intensitatea atacului care a venit din Rusia a fost foarte mare. Practic, au fost folosite mai multe tipuri de atacuri, începând cu încercările de cumpărare a voturilor. Toate aceste mecanisme de a finanța și de a transmite bani către diverși cetățeni sunt și alte genuri de atacuri care sunt mult mai serioase încercări de destabilizare, încercări de practic, provocarea unor incidente care ar fi permis acestor forțe să destabilizeze tot sistemul democratic din Republica Moldova. Nu știu dacă este un început sau un un un sfârșit, dar intensitatea atacului a arătat că, practic, Republica Moldova, dar și Uniunea Europeană, trebuie să investească mult mai mult în creșterea capacităților naționale și creșterea capacităților la nivel european pentru a face față acestor provocări, pentru că într-un sistem democratic alegerile nu se întâmplă o singură dată, sunt organizate periodic, deci, practic, cred că e o lecție foarte bună pentru Europa, pe care am învățat-o prin experiența Republicii Moldova.
În câteva săptămâni aveți alegeri prezidențiale și în România și am văzut deja în presă unele investigații despre fabrici de troli și menționări ale jurnaliștilor despre posibile influențe ale Moscovei și în România. Iată că se repetă istoria. Ce ar putea să facă Uniunea Europeană pentru a combate aceste atacuri?
Nu știu dacă situațiile sunt similare, pentru că, practic, lupta politică din România probabil că este mult mai aproape de a oferi o explicație pentru aceste afirmații care au fost făcute în mass media românească. Cred că ceea ce s-a întâmplat în Republica Moldova este mult mai serios, pentru că, practic, a avut loc un atac nemaiîntâlnit, la o scară foarte mare asupra unei țări. Și presiune pe instituțiile statului, presiunea pe societate a fost foarte-foarte mare și tocmai de aceea cred că toate resursele pe care le avem la nivelul Uniunii Europene trebuie canalizate pentru a învăța în primul rând lecțiile din Republica Moldova și în al doilea rând, pentru a investi în instrumentele de care avem nevoie pentru a face față acestui tip de crize.
Pe lângă aceste atacuri și influențe, am văzut că în ultima săptămână, în Republica Moldova au căzut tocmai trei drone rusești, care au violat spațiul aerian al țării și care puteau pune în pericol inclusiv vieți omenești. Cum se văd de la Bruxelles aceste incidente?
În primul rând, trebuie spus foarte clar că Uniunea Europeană și toate cele 27 de state membre sunt foarte clar în sprijinul Republicii Moldova în ceea ce privește inviolabilitatea spațiului aerian, integralitatea teritoriului. Acesta este un mesaj foarte important pe care trebuie să-l să-l repetăm. Și, în al doilea rând, aceste incidente care s-au întâmplat în Republica Moldova, dar sunt și câteva state membre ale Uniunii Europene unde au avut loc astfel de incidente, arată că trebuie practic investit și asta încercăm să facem prin sprijinul pe care îl vom acorda Republicii Moldova. Partea de supraveghere a spațiului aerian. Trebuie investit în resursele tehnice. Deci, practic instrumentele și toate echipamentele de care avem nevoie pentru a fi siguri că astfel de incidente sunt localizate, sunt identificate înainte. Și pentru acest lucru este nevoie de un echipament specializat. Și tocmai acesta este și sensul discuțiilor pe care le avem cu instituțiile din Republica Moldova.
Ar putea beneficia Moldova de noi radare?
Apărarea aeriană și spațiul aerian sunt clar priorități pentru Republica Moldova. Practic, deja această cooperare a început prin Facilitatea Europeană pentru Pace și mă aștept ca discuțiile următoare – discutăm acum de 2025 – să continue în același sens, pentru că practic nu s-a schimbat nimic. Dimpotrivă, aceste incidente arată că protejarea spațiului aerian pentru Republica Moldova rămâne o prioritate în ceea ce privește apărarea țării.
Putem vorbi deja despre un buget de care ar putea să beneficieze și Republica Moldova?
Bugetul Republicii Moldova, practic suntem undeva la 137 de milioane de euro în total, până acum, la nivelul Facilității Europene pentru pentru Pace deja am discutat pentru anul 2025 un buget indicativ. Urmează ca în perioada următoare să trimitem experți care să evalueze efectiv natura acestui sprijin, care sunt echipamentele, inclusiv radare, și în funcție de aceasta, practic, vom pregăti o decizie pentru toate cele 27 de state membre pentru a aproba acest ajutor în 2025.
Ce ar trebui să facă Moldova ca să se definitiveze acest plan? Este vorba despre niște condiționalități?
Sprijinul în cadrul Facilității Europene pentru Pace are o logică un pic diferită alte programe de finanțare la nivelul Uniunii europene. Este, în primul rând, natura crizei, natura amenințării, care trebuie foarte bine analizată și acest lucru îl facem împreună cu partenerii din Republica Moldova. Și acest lucru, această analizare, permite identificarea echipamentelor. Deci este mai mult o logică operațională decât o logică legată de condiționalități. Bineînțeles, toate acțiunile pe care Republica Moldova le face, nivelul de aliniere cu pozițiile Uniunii Europene este foarte mare. Acest lucru contează foarte mult. Practic, Republica Moldova este considerată la Bruxelles un partener fiabil, foarte serios și toate acțiunile care au fost luate de către președinte, de către Guvern, sunt foarte clar aliniate cu obiectivele Uniunii Europene. Și acest lucru este foarte important, pentru că, bineînțeles, toate aceste discuții de sprijin au loc într-un context politic. Dar Republica Moldova este foarte bine plasată la acest moment.
Este foarte bine plasată momentan, dar în jumătate de an vom avea alegeri parlamentare. Venirea unei noi guvernări ar putea influența această relație cu Uniunea Europeană?
N-aș vrea să discut despre politica internă a Republicii Moldova. Este un lucru care practic privește decidenții din Republica Moldova. Practic, relația cu Uniunea Europeană ține de voința populației, care pentru mine a fost foarte clară la nivelul referendumului. Practic, avem acest obiectiv acum în cadrul Constituției Republicii Moldova. Nu este un lucru mic, este un lucru foarte mare. Deci calea strategică a fost foarte clar trasată de cetățeni și bineînțeles că și Uniunea Europeană este foarte interesată de acest lucru. Este un parteneriat, deci este atât în avantajul Republicii Moldova, cât și în avantajul Uniunii Europene.
Cum vedeți rolul Centrului pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării în cadrul Parteneriatului UE-Republica Moldova, având în vedere amploarea dezinformării în întreaga regiune?
Centrul are un rol foarte important. În primul rând, trebuie analizate foarte în detaliu toate aceste mecanisme de dezinformare. Trebuie analizate nu numai din punct de vedere al sursei, dar și din punct de vedere al argumentelor care sunt utilizate. Este o muncă foarte dificilă, pentru că de multe ori subiectele sunt amestecate și este foarte dificil să departajezi partea de dezinformare de partea care practic conține un mesaj care pare real. Iar în al doilea rând, ceea ce este foarte important este comunicarea cu populația. Trebuie explicate aceste mecanisme. Sunt lucruri noi, nu sunt noi numai în Republica Moldova este ceva care se întâmplă și în Uniunea Europeană. Practic, cetățenii nu sunt obișnuiți cu acest mod de influențare foarte subtilă a opiniei publice, Deci efortul de a comunica la nivelul întregii țări, în toate zonele este foarte important. Bineînțeles că anumite mesaje mesaje sunt percepute într-un fel în Chișinău, altfel sunt percepute în zona rurală. Deci, analiza dezinformării și comunicarea pentru mine sunt esențiale pentru practic a educa și a explica toată această această dezinformare.
În cadrul unei runde de consultări Republica Moldova Uniunea Europeană în domeniul de securitate și apărare, la care ați participat în decembrie anul trecut, Chișinăul și-a manifestat interesul de a spori participarea la misiunile și operațiunile UE de gestionare a crizelor. Ce roluri concrete ar putea juca Republica Moldova în aceste misiuni?
O să încep prin a spune că, practic, la Uniunea Europeană, ce observăm în ultimii ani este o multiplicare a crizelor în multe zone ale lumii. Deci nu este numai în Europa și în Africa, chiar și în Asia. Sunt foarte multe crize care practic arată că a avea un parteneriat între țările care sprijină democrația, între țările care practic sprijină multilateralismul este foarte important, pentru că nimeni nu poate face față în același timp la toate aceste crize. De aceea, cooperarea cu Republica Moldova se înscrie exact în această logică și Europa apreciază foarte mult această contribuție. Din punct de vedere concret sunt câteva zone. Foarte mulți militari, de exemplu, din Republica Moldova, au participat la misiuni internaționale sub egida ONU sau sub alte egide și practic, asta arată o experiență internațională foarte bună și această experiență poate fi utilizată și prin participarea la misiunile civile sau militare care sunt organizate de Uniunea Europeană. De foarte multe ori aud argumentul de „mic-mare” în ceea ce privește contribuțiile de multe ori. Specializările pe anumite zone au un impact mult mai mare decât faptul că trimiți un contingent de 100 sau sau mai mulți militari sau polițiști. Deci aspectul calitativ este la fel de important ca și aspectul cantitativ. Beneficiem de sprijinul Republicii Moldova prin participarea la operațiunea care este în Balcanii de Vest, o zonă foarte importantă pentru Uniunea Europeană și practic, suntem foarte recunoscători pentru acest sprijin.
Ce proiecte sau inițiative noi pregătește Uniunea Europeană pentru anul 2025, la care ar putea să aplice și de care să beneficieze și Republica Moldova?
Suntem la un început de un nou calendar politic la nivelul Uniunii Europene. În aceste zile se finalizează audierile viitorilor comisari. Președinta Comisiei Europene deja a prezentat prioritățile politice care vor marca și influența mandatul viitoarei comisii. Sunt câteva inițiative în zona de securitate și apărare care sunt foarte importante. Probabil cel mai bun exemplu este acest scut aerian, care este necesar pentru că practic trebuie să-ți aperi spațiul aerian. Dar mai sunt și alte crize unde practic sunt sigur că Republica Moldova va putea să găsească câteva nișe de participare. Foarte important este partea de industrie de apărare. Este practic un moment de cotitură la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește industria de apărare. Încercăm să fabricăm mai mult împreună și încercăm să cheltuim bugetele care sunt disponibile mai mult împreună. E un efort foarte important, pentru că, practic, dacă facem mai multe lucruri împreună între statele membre ale Uniunii Europene, dar și cu partenerii, practic nu numai eficiența este mai mare, dar și costurile pot să pot să scadă. Și acest lucru este important pentru că, practic, investiția pe care o avem în zona de securitate și apărare, până la urmă se regăsește în bugetele fie la nivel național, fie la nivel al Uniunii Europene.
Și întrebarea tradițională Are șanse Republica Moldova să ajungă în Uniunea Europeană până în 2030?
Republica Moldova are șanse foarte clare. Și nu este vorba de șansă, este practic, este o decizie și o voință a cetățenilor din Republica Moldova. Este foarte important. De aceea, rezultatul clar de la referendum este foarte pozitiv. Deci nu este o șansă. Este practic o voință care se manifestă prin în primul rând dorința de a face acest lucru și, bineînțeles, prin punerea în aplicare a tuturor politicilor și a tuturor instrumentelor, pentru că intrarea în Uniunea Europeană are un impact asupra întregii întregii societăți. Am trecut personal prin această experiență și de foarte multe ori, discutând cu cu studenții mă întreabă practic cum a fost, ce am învățat. Și am învățat un lucru care cred că este valabil pentru toate țările care doresc să facă parte din Uniunea Europeană: merită efortul! Pentru că practic este o călătorie cu tine: îți asumi să te schimbi, îți asumi să crezi în anumite valori care sunt foarte clare și la sfârșitul drumului este o mulțumire extraordinară. Și nu este numai a celor care lucrează direct în în domeniu, funcționarii din diverse ministere. Este o mulțumire care se reflectă în toată societatea și practic, este o transformare a societății incredibilă și sunt sigur că și acest lucru se va întâmpla foarte repede în Republica Moldova.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
