Operațiunile de informare care au vizat influențarea alegerilor prezidențiale recente din Moldova și a referendumului privind integrarea în UE au avut ca țintă diaspora moldovenească prin intermediul unor platforme media alternative europene.
Înaintea alegerilor, propaganda pro-rusă a încercat să exploateze dinamica evenimnetelor din diasporă. Aceste eforturi aveau scopul de a delegitima alegerile și de a semăna neîncredere. În plus, mass-media internațională favorabilă intereselor Kremlinului a amplificat afirmațiile privind frauda electorală și manipularea geopolitică, vizând în mod special diaspora occidentală a Moldovei. Media alternativă occidentală a jucat un rol esențial în promovarea narațiunilor aliniate intereselor Kremlinului. Platforme precum EU Reporter și EU Today au publicat articole menite să pună la îndoială integritatea procesului electoral din Moldova, adesea sincronizate cu momente cheie ale ciclului electoral. Această sincronizare, împreună cu amplificarea narațiunilor pe alte opt platforme adresate publicului din Europa de Vest, pare să fi fost concepută pentru a maximiza impactul dezinformării asupra opiniei publice.
Publicații cu sediul la Bruxelles discreditează alegerile în diaspora moldovenească
Înainte de alegeri, EU Reporter a abordat subiectul diasporei moldovenești, raportând despre secțiile de vot deschise în Rusia și în UE. Pe 20 octombrie 2024, în timpul primului tur al alegerilor prezidențiale și al referendumului privind integrarea în UE, EU Reporter a publicat un articol intitulat „Diaspora moldovenească din UE arată puțin interes pentru alegerile prezidențiale cruciale și pentru referendum”. În articol, autorul Colin Stevens susține că rata de participare la vot în UE a fost scăzută, în ciuda numărului mai mare de secții de vot deschise. El contrastează această situație cu „cozile de sute de metri” din Rusia.
Autoritățile moldovene avertizaseră anterior că aglomerațiile la secțiile de vot din Rusia au fost create artificial pentru a submina procesul electoral și că nu toate buletinele de vot trimise de autoritățile moldovenești la cele două secții din Rusia au fost utilizate. Cu toate acestea, narațiunea privind o prezență scăzută la vot în UE a fost distribuită în ziua alegerilor atât de presa rusă, cât și de mass-media pro-rusă din Moldova. De asemenea, această narațiune a fost amplificată pe scară largă pe canale de Telegram, Facebook și VKontakte, precum și de reprezentanți ai opoziției pro-ruse din Moldova.
În plus, deși Ministerul Afacerilor Externe al Moldovei a avertizat despre încercări de organizare a transportului cetățenilor către secțiile de vot din Rusia, în articolul din EU Reporter, Stevens susține existența unor încălcări la secțiile de vot din UE, inclusiv transporturi ilegale, fără a cita dovezi sau surse. Mai mult, autorul și-a exprimat îngrijorarea cu privire la transparența procesului electoral, referindu-se la o presupusă decizie a autorității electorale din Moldova de a refuza „statutul de observator pentru organizații internaționale”, fără a specifica însă despre ce organizații este vorba.
În acest context, pe 18 octombrie 2024, cu două zile înainte de alegeri, EU Reporter a publicat un alt articol, acuzând Comisia Electorală Centrală (CEC) din Moldova de lipsă de transparență în respingerea cererilor din partea organizațiilor neguvernamentale europene care doreau să monitorizeze alegerile din diaspora. EU Reporter face referire la opt organizații care, conform publicației, ar fi tras un semnal de alarmă cu privire la „procesul opac de înregistrare al CEC și lipsa unor linii directoare clare pentru potențialii observatori.”
DFRLab a examinat lista organizațiilor menționate de EU Reporter și a constatat că multe dintre acestea nu puteau fi identificate online, unele erau inactive de mai mulți ani, iar altele, deși încă active, nu indicau public niciun interes în monitorizarea alegerilor din Moldova.
Articolul insinua că lista CEC cu observatorii internaționali autorizați nu includea „organizații independente specializate în supravegherea democratică” și că doar organizațiile „invitate selectiv de către CEC” au fost permise să monitorizeze alegerile. EU Reporter a concluzionat că „excluderea” ONG-urilor europene de la monitorizarea referendumului privind integrarea Moldovei în UE „ridică preocupări serioase în legătură cu integritatea procesului electoral,” „pune sub semnul întrebării credibilitatea democratică a Moldovei” și „contrazice aspirațiile europene ale Moldovei.”
Datele însă arată că CEC a acreditat 784 de observatori internaționali din cincizeci și cinci de organizații. Un raport preliminar al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a menționat că CEC a refuzat acreditarea pentru 775 de observatori din partea a două ONG-uri asociate unui partid pro-rus afiliat oligarhului moldovean Ilan Șor, susținut de Kremlin, precum și pentru șase potențiali observatori din cadrul Oficiului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), în urma verificărilor realizate de Serviciul de Informații și Securitate al Moldovei.
Cu toate acestea, articolul din EU Reporter a fost amplificat de cel puțin nouă conturi false de pe platforma X, majoritatea acestora răspândind mesaje pro-ruse.
În același timp, articolul a fost amplificat pe alte nouă site-uri web afiliate EU Reporter: London Globe, New York Globe, Globe Nederland, Globo Espana, Le Globe France, Der Globus Deutschland, Globo di Roma și Brussels Standard. Pe pagina sa web, EU Reporter listează unsprezece site-uri afiliate, care operează în șase limbi și vizează publicuri din Regatul Unit, Statele Unite, Olanda, Spania, Franța, Germania, Italia și Belgia.
Analiza domeniilor arată că firme similare au înregistrat domeniile și că servere de nume similare sunt utilizate pe mai multe site-uri web, unele dintre ele având legături directe cu Colin Stevens. De exemplu, domeniile london-globe.com și globoespana.com sunt înregistrate și administrate de compania britanică 123-Reg Limited, în timp ce newyorkglobe.org, globenederland.eu și brusselsstandard.eu sunt înregistrate prin Mesh Digital Limited. Cu toate acestea, globenederland.eu și brusselsstandard.eu folosesc aceleași servere de nume ca london-globe.com (ivan.ns.cloudflare.com și rosalie.ns.cloudflare.com). Similar, newyorkglobe.org împarte serverele de nume cu globoespana.com, globusdeutschland.de, leglobefrance.fr și globodiroma.it (ns1.speedydns.net și ns2.speedydns.net).
Deși leglobefrance.fr este administrat de BLACKNIGHT INTERNET SOLUTIONS LTD, iar globodiroma.it de 1API GmbH, ambele domenii sunt înregistrate de Colin Stevens, care este asociat cu EU Reporter Ltd și are o adresă în Cardiff, Regatul Unit.
Promovarea narațiunilor Kremlinului sub pretextul jurnalismului independent
Două articole similare celor publicate de EU Reporter au fost promovate de publicația europeană EU Today. În ziua alegerilor, această publicație a publicat un articol intitulat „Alegeri în Moldova: Participare scăzută la vot și acuzații de nereguli la secțiile de votare din UE.” Articolul, scris de Gary Cartwright, este aproape identic cu cel publicat de EU Reporter, având doar câteva fraze reformulate, dar păstrând același mesaj central.
Cartwright a scris, de asemenea, despre narațiunea conform căreia CEC ar fi refuzat să înregistreze observatori internaționali pentru monitorizarea alegerilor din Moldova. Și de această dată, articolul este aproape identic cu cel publicat de EU Reporter, cu excepția faptului că autorul a menționat și o presupusă scrisoare de refuz trimisă de CEC către Consiliul Mondial pentru Diplomație Publică și Dialog Comunitar (World Council for Public Diplomacy and Community Dialogue, WCPDCD), deși scrisoarea nu a fost publicată online.
În plus, EU Today a citat „preocupările” exprimate de reprezentantul WCPDCD, Andy Vermaut, cu privire la corectitudinea procesului de acreditare a observatorilor. Vermaut se descrie pe pagina sa de LinkedIn drept președintele WCPDCD din 2022 și Ambasador al Pactului Climatic al UE din 2023. Potrivit LinkedIn, el a început să lucreze ca jurnalist la Indegazette anul trecut, unde a scris despre refuzul CEC de a înregistra observatorii WCPDCD, fără a oferi dovezi credibile că organizația a aplicat sau a fost respinsă.
WCPDCD nu are un site oficial, iar pagina sa de Facebook are doar 242 de urmăritori. Singurele informații despre activitățile organizației indică faptul că a fost fondată de Vermaut și Manel Msalmi. Funcția de transparență a profilului Facebook arată că pagina a fost creată în 2018 sub numele „Union Arab Nations – UAN – Newspage” și redenumită „Union of World Nations – UWN – Newspage” în 2019. În 2022, când Vermaut a menționat că a preluat un rol de conducere în organizație, aceasta și-a adoptat numele actual.
Vermaut a fost citat de mai multe ori de agenția de știri rusă Sputnik International în articole în care a apărat agențiile de știri rusești din UE. Pe 28 noiembrie 2019, Vermaut a comentat pentru publicația rusă cu privire la acuzațiile legate de presiuni exercitate de autoritățile estoniene asupra filialelor estoniene ale agențiilor rusești de știri Rossiya Segodnya și Sputnik. Deși activitățile acestor publicații au fost afectate de sancțiunile financiare impuse de Uniunea Europeană în 2014, în urma evenimentelor din Ucraina, Vermaut a criticat autoritățile estoniene pentru presupusele amenințări împotriva acestor publicații și pentru restrângerea libertății presei.
Pe 7 mai 2022, Vermaut, citat de publicația rusă ca activist belgian pentru drepturile omului în cadrul International Alliance for the Defense of Rights and Freedoms, a comentat un presupus atac terorist împotriva jurnaliștilor de la MIA Rossiya Segodnya din Berlin. El a sugerat că incidentul a fost un atac asupra libertății presei și a valorilor fundamentale ale libertății, agravat de creșterea rusofobiei și a propagandei anti-ruse în Occident.
Mai târziu, într-un articol din Sputnik din 25 mai 2022, Vermaut a fost citat ca membru al European Federation of Journalists și a apărat instituțiile media rusești RT și Sputnik după ce difuzarea lor a fost suspendată în UE ca parte a sancțiunilor legate de invazia Rusiei în Ucraina din 2022. „Este de neiertat să condamnăm suprimarea libertății de exprimare oriunde în lume, dar să nu apărăm valorile pe care noi înșine le promovăm,” a declarat Vermaut pentru Sputnik International.
De asemenea, pentru Sputnik International, pe 1 octombrie 2020, Vermaut a comentat rapoartele privind otrăvirea liderului opoziției ruse Alexei Navalnîi în 2020, ridiculizând ideea că președintele rus Vladimir Putin ar putea fi în spatele atacului. Mai mult, într-un articol publicat de SputnikNewsAfrica în iunie 2024, amplificat de versiunea franceză a portalului rusesc Pravda, Vermaut, prezentat deja ca redactor-șef al publicației belgiene Indegazette, a comentat eliberarea lui Julian Assange, insinuând că președintele american Joe Biden ar putea folosi această eliberare pentru avantaje politice înaintea dezbaterilor prezidențiale.
Narațiunile promovate de EU Reporter și EU Today reflectă retorica împărtășită de Kremlin după rezultatele primului tur al alegerilor din Moldova, când a acuzat autoritățile moldovene de utilizarea unor „metode antidemocratice.” La o conferință de presă pe 23 octombrie, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a subliniat contrastul dintre numărul de secții de vot din Rusia și cele din Occident și a evidențiat „numeroase încălcări și falsificări,” inclusiv organizarea transportului de alegători în Europa de Vest, făcând referire la „multitudinea de confirmări video” disponibile online. De asemenea, ea a menționat „secțiile de vot goale” deschise pentru diaspora moldovenească în țările europene.
Politico a raportat în 2021 că EU Reporter și EU Today fac parte dintr-o rețea de consultanți și jurnaliști cu sediul la Bruxelles care promovează lobby politic sub pretextul jurnalismului independent. Aceste platforme se prezintă ca surse autentice de știri, dar publică conținut plătit nediferențiat, estompând linia dintre jurnalism și lobby.
Colin Stevens este un fost director executiv de televiziune britanic și proprietarul EU Reporter, în timp ce Gary Cartwright, care a scris pentru EU Today, este proprietarul publicației și fost consilier al Partidului Independenței din Regatul Unit (UKIP). În 2023, EU DisinfoLab a asociat pe Cartwright și EU Today cu o rețea de dezinformare care sprijină guvernul indian și naționalismul hindus. Cartwright a negat acuzațiile. Politico a mai subliniat că Stevens și Cartwright au colaborat cu guverne străine și clienți multinaționali, adesea fără a dezvălui acest lucru, complicând identificarea celor din spatele anumitor campanii de influență.
EU Reporter promovează agenda lui Șor
În 2024, EU Reporter a publicat cel puțin șaptesprezece articole care sprijineau agenda oligarhului moldovean Ilan Șor, care trăiește în exil la Moscova după ce a fost condamnat pentru rolul său în cel mai mare scandal de corupție din istoria Moldovei și sancționat internațional pentru încercările de destabilizare a țării în numele Kremlinului.
În ziua alegerilor, EU Reporter a publicat un articol intitulat „Ajutor internațional necesar: Opoziția moldovenească reclamă fraudă electorală.” Articolul promova o scrisoare deschisă din partea „opoziției moldovenești,” semnată exclusiv de reprezentanți ai partidelor din Blocul Politic al Victoriei, afiliat lui Ilan Șor, fără a menționa trecutul controversat al acestuia. În scrisoarea adresată instituțiilor europene, reprezentanții lui Șor, acuzați de autoritățile moldovene de orchestrarea unei scheme de mituire a aproximativ 300.000 de alegători pentru a se opune integrării Moldovei în UE, au numit guvernul pro-european al Moldovei o „dictatură inimaginabilă,” acuzându-l de represiuni împotriva opoziției și de comiterea unor încălcări în timpul campaniei electorale.
EU Reporter a publicat alte cinci articole despre restricțiile impuse Partidului Șor, declarat neconstituțional în 2023, și despre închiderea paginilor de Facebook ale afiliaților săi. Aceste articole au abordat provocările legale inițiate de avocații partidului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, acuzând Moldova și Meta de cenzură. În iunie 2024, EU Reporter și EU Today au promovat, de asemenea, candidatura prezidențială a Victoriei Furtună, despre care jurnaliștii moldoveni au raportat că are legături cu Ilan Șor.
De asemenea, EU Reporter a amplificat narațiunea conform căreia în Moldova ar exista restricții asupra libertății presei și a acuzat guvernul de cenzură după interzicerea canalelor TV rusești și retragerea licențelor posturilor afiliate lui Șor, invocând motive de securitate națională. Publicația a distribuit comunicate de presă ale organizației Stop Media Ban, un ONG condus de Ludmila Belcencova, fostă deputată comunistă și jurnalistă pro-rusă, și fondat de Alexei Lungu, lider al Partidului Șansa, afiliat lui Șor, ale cărui activități au fost restricționate din cauza problemelor de raportare financiară.
Înaintea alegerilor din toamnă din Moldova, deputata italiană Naike Gruppioni a criticat, într-un articol publicat de EU Reporter, implementarea parțială a votului prin corespondență pentru diaspora moldovenească. În aprilie 2024, autoritățile moldovene au adoptat o lege privind votul prin corespondență pentru cetățenii moldoveni din diaspora la alegerile din octombrie. Legea propunea testarea inițială a acestui tip de vot în șase țări care îndeplinesc criteriile de selecție: Statele Unite, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda, cu planuri de extindere globală anul următor. Cu toate acestea, legea a fost contestată la Curtea Constituțională de un grup de deputați afiliați blocului Victoriei, argumentând că noua lege încalcă principiul egalității și dreptul cetățenilor la alegeri libere. Curtea a declarat inadmisibilă sesizarea blocului, iar Comisia de la Veneția a considerat acceptabilă acoperirea limitată a programului pilot, deoarece se aplica doar unui singur scrutin.
Cu toate acestea, în articolul din EU Reporter, Gruppioni a acuzat guvernul moldovean că subminează universalitatea și egalitatea votului. De asemenea, ea a pus sub semnul întrebării instituțiile democratice ale țării, menționând retragerea licențelor de difuzare TV de la posturile legate de Șor și de cele care difuzau programe rusești. Critica a fost amplificată de șase site-uri afiliate EU Reporter: London Globe, New York Globe, Globe Nederland, Globo Espana, Globo di Roma și Brussels Standard. De asemenea, aceasta a fost amplificată pe Telegram de Alexei Lungu, liderul Partidului Șansa al lui Șor.
Gruppioni, care a intrat în politică în 2022 cu Partidul Azione și s-a alăturat ulterior Partidului Italia Viva în 2023, a fost criticată de Platforma Europeană pentru Alegeri Democratice în raportul său despre alegerile din Azerbaidjan din 2024 pentru că a acționat ca un observator fals, legitimând alegerile, în timp ce contrazicea rapoarte credibile despre fraudă.
De asemenea, EU Reporter a publicat șase articole scrise de Stanislav Pavlovschi, fost judecător moldovean și conducător al noului ONG Centrul Internațional pentru Apărarea Drepturilor Omului și Democrației. În aceste articole, el a acuzat guvernul Moldovei, în special pe președinta Maia Sandu, de autoritarism, represiune a presei și suprimarea opoziției, făcând referire la interzicerea mass-mediei ruse și la partidele afiliate lui Șor. Pavlovschi a promovat, de asemenea, narațiunea conform căreia Moldova nu este pregătită pentru aderarea la UE și reprezintă un pericol pentru Uniunea Europeană.
Multe dintre aceste articole au fost amplificate pe platformele afiliate EU Reporter, inclusiv London Globe, New York Globe, Globe Nederland, Globo Espana, Le Globe France, Der Globus Deutschland, Globo di Roma, Brussels Standard, precum și pe EU Today și EINpresswire.
Autor: Daniela Calmis, Atlantic Council’s Digital Forensic Research Lab
