Andrei Mardari / NewsMaker

Alertă cu bombă FALSĂ în capitală: s-a anunțat că o universitate și Judecătoria Buiucani ar fi minate

Oamenii legii au fost alertați că la Judecătoria Buiucani și Universitatea „Constantin Stere” din capitală ar fi amplasate obiecte explozive.

Apelul telefonic a fost făcut de un bărbat, în jurul orei 14:45.

Instituțiile abilitat verifică imobilele și întreprind acțiuni pentru stabilirea identității bărbatului care a făcut apelul, precum și localizarea acestuia.

UPDATE: Ambele edificii au fost verificate. Informația s-a dovedit a fi falsă.

De menționat că pe 29 august curent, șeful Inspectoratului General al Poliției Viorel Cernăuțeanu a anunțat că de la începutul anului, în Republica Moldova au parvenit 148 de alerte false cu bombă. Pentru verificarea informațiilor au fost cheltuite peste 2,26 mln lei.

Procuratura Generală a anunțat pe 25 august despre pornirea urmăririi penale pentru acte de terorist. De asemenea, Ministerul de Interne a propus înăsprirea sancțiunilor pentru alertele false cu bombă.

Potrivit notei informative a MAI, dacă până în prezent anunțul cu bombă era pedepsit cu până la 2 ani de închisoare, propunerea de modificare a Codului Penal prevede ca pedeapsa să fie cuprinsă între 2 și 5 ani de închisoare, iar plafonul amenzilor să crească începând cu 50 de mii de lei, până la un maxim de 150 de mii de lei.

Pe 5 septembrie curent, președinta Maia Sandu a menționat că alertele cu bombă din ultima perioadă au vizat cel mai mult instanțele de judecată – „având ca scop tergiversarea ședințelor”. Astfel, șefa statului a anunțat că Serviciul de Informații și Securitate și Ministerul Afacerilor Interne au pregătit un mecanism comun de estimare a riscurilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Studiu: Facebook, Instagram și TikTok, spațiile cu cel mai mare risc de violență digitală pentru femeile din Moldova

Peste 70% din cazurile de violență digitală împotriva femeilor din Republica Moldova au loc pe rețelele de socializare. Principalul spațiu al violenței digitale sunt rețelele sociale: Facebook, Instagram, TikTok, Odnoklassniki, VKontakte și Snapchat. Aplicațiile de mesagerie precum WhatsApp, Viber sau Telegram au constituit 26,8% din cazuri. Datele provin dintr-un studiu realizat de Centrul „La Strada”, prezentat pe 27 aprilie. Cercetarea avertizează că violența digitală a devenit un instrument sistemic de opresiune, cu consecințe psihologice, emoționale, profesionale și economice profunde.

Unde și cum se manifestă violența digitală

Cele mai grave forme de violență digitală, considerate ca având un impact „în foarte mare măsură” de aproximativ 57% dintre respondenți, sunt distribuirea imaginilor sau videoclipurilor cu caracter sexual fără consimțământ și utilizarea tehnologiei pentru manipularea unor astfel de materiale, inclusiv prin deepfake. Hărțuirea online și campaniile de denigrare sunt privite cu îngrijorare de peste 40% din populație, care consideră că acestea afectează sever viața victimelor.

Datele arată că expunerea la violența digitală este influențată semnificativ de gen și vârstă. Femeile au indicat mai des că, în ultimele 12 luni, au fost victime sau martore ale violenței digitale, 75,8% față de 61% în cazul bărbaților. Rețelele sociale ating un maxim de 82,7% ca spațiu al violenței în rândul tinerilor de 18-29 ani. Pentru persoanele de peste 60 de ani, violența se mută spre aplicațiile de mesagerie, spații mai private.

Deși tehnologia ne oferă oportunități fără precedent, există un întuneric de cealaltă parte a ecranului. Violența digitală nu este o exagerare. Este o formă reală de abuz, cu consecințe psihologice, emoționale, profesionale și economice profunde. Nu putem blama tehnologia și nici nu putem pune responsabilitatea pe umerii femeilor. Este imperativ să schimbăm normele sociale și să construim un răspuns instituțional ferm”, a declarat Karina Nersesyan, reprezentanta de țară UNFPA în Republica Moldova.

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a precizat că siguranța femeilor în mediul online a devenit o prioritate a politicilor publice și că sistemul electronic e-Social include deja evaluarea riscului privind violența digitală.

„Avem deja inclus în managementul de caz din sistemul nostru electronic, e-Social, evaluarea riscului privind violența digitală, pentru a putea ajusta răspunsul asistenților sociali. De asemenea, anul acesta ne propunem extinderea centrelor de zi și a adăposturilor pentru victimele violenței, urmând să deschidem noi spații sigure la Telenești și Cahul”, a declarat Plugaru.

Studiul recomandă implementarea unor programe de educație și alfabetizare digitală, consolidarea capacităților polițiștilor, asistenților sociali și juriștilor pentru a documenta corect probele digitale, standardizarea procedurilor de intervenție pe platformele de socializare și ajustarea cadrului legislativ pentru a elimina impunitatea agresorilor online.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: