Первый Приднестровский

Alexandr Rjavitin a dezertat din nou din „armata transnistreană”. Dosarul său va ajunge la CEDO

Tânărul Alexandr Rjavitin, cel care a fugit în 2015 dintr-o unitate militară din stânga Nistrului și a fost reînrolat forțat la începutul acestui an, a dezertat din nou din așa-numita armată transnistreană. El se află acum în libertate, iar avocații Asociației Promo-LEX au expediat astăzi, 29 septembrie 2020, la CEDO, o plângere pe acest caz.

În august 2015, Alexandr Rjavitin a trecut înot Nistrul şi a mers trei zile pe jos până la Chişinău, în uniformă militară şi în şlapi. Într-un documentar al Europei Libere, el a povestit că a evadat pentru că era bătut și umilit în armata regiunii separatiste, descriind în detalii metodele de tortură la care sunt supuși recruții.

Asociația Promo-LEX a cerut ca tânărului să-i fie schimbată identitatea, ca măsură de protecție, însă Procuratura a refuzat pe motiv că n-ar exista temei de îngrijorare. Avocații au contestat în instanță refuzul.

Potrivit Promo-LEX, pe 18 decembrie 2019 tânărul a fost răpit de acasă și dus în unitatea militară din satul Parcani, iar între 19 și 30 decembrie a fost ținut acolo în izolator („gauptvahta”) în condiții extrem de proaste. Ulterior, a stat în izolatorul de detenție preventivă nr. 3 din orașul Tiraspol. La 24 ianuarie 2020, arestul său preventiv a fost revocat, însă el nu a fost eliberat, ci a fost transferat în unitatea din Parcani să-și continue serviciul militar.

În februarie, acesta a apărut într-un reportaj difuzat de postul de televiziune „Pervîi Predsnestrovskii”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

La Chișinău a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Grosu: „Niciun popor nu-și poate construi viitorul fără a-și onora trecutul”

Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.

„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.

Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.

„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.

Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: