zdg.md

Alte două persoane apropiate Partidului „ȘOR” ajung după gratii în izolatorul nr.13

Două persoane apropiate Partidului „ȘOR”, dintre cele trei reținute pe data de 2 septembrie, își vor petrece următoarele 20 de zile în Penitenciarul nr.13, acolo unde este deținută și vicepreședinta formațiunii politice, deputata Marina Tauber. Cea de-a treia persoană reținută de procurorii anticorupție și ofițerii CNA a fost eliberată. Informația a fost confirmată pentru NM de purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale (PG), Mariana Cherpec.

„O persoană a fost eliberată vineri de procuror. În privința celorlalte două persoane, Judecătoria Chișinău sediul Ciocana a emis pe 4 septembrie mandate de arestare preventivă, pe un termen de 20 zile, cu executare în Penitenciarul nr.13 Chișinău”, a comunicat Mariana Cherpec.

Amintim că oamenii legii au descins cu percheziții vineri, 2 septembrie, pe mai multe adrese, în cauza penală privind finanțarea ilegală a Partidului Politic „Șor”. Astfel, au fost efectuate patru percheziții, inclusiv la un președinte al unei organizații teritoriale raionale a partidului. Urmare a descinderilor, de către organul de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție au fost reținute trei persoane pentru un termen de 72 ore. Acestora le-a fost imputată infracțiunea de complicitate la săvârșirea falsificării rapoartelor privind gestiunea financiară a partidului și acceptarea finanțării partidului din partea unui grup criminal organizat, infracțiuni prevăzute la art. 181/2 alin. (1) și alin. (5) din Codul penal.

Membrii Partidului „ȘOR” au protestat pe 2 septembrie la Președinție și în fața CNA. Pe 4 septembrie, zeci de simpatizanți ai formațiunii politice au protestat în fața Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, în timp ce magistrații decideau soarta membrilor partidului reținuți pe 2 septembrie. Aceștia susțin că acuzațiile incriminate membrilor formațiunii ar fi motivate politic și cer încetarea „persecutării” membrilor partidului, precum și eliberarea colegilor din penitenciar.

***

Amintim că oamenii legii au inițiat în dimineața de 21 iulie percheziții într-un dosar penal pornit pe faptul finanțării ilegale a Partidului „ȘOR”. Potrivit procurorilor, s-a constatat că partidul ar fi acceptat conștient bani de proveniență dubioasă, din partea unei grupări criminale, care erau folosiți în interes de partid, precum onorarii pentru artiști, salarii pentru membri și organizarea de proteste. Partidul „ȘOR” a acuzat guvernarea că ar fi influențat Procuratura Generală să deschidă dosar penal pe faptul „finanțării ilegale” a formațiunii, acuzații respinse de PAS.

Ulterior, deputata Partidului „ȘOR” Marina Tauber a fost privată, la solicitarea procurorului general interimar, de imunitate parlamentară și reținută pentru 72 de ore în izolatorul CNA. Prin decizia magistraților, ea a fost plasată în arest preventiv, fiind acuzată de falsificarea raportului privind gestiunea financiară a partidului pentru semestrul I al anului 2022, în intenția de a ascunde volumul mijloacelor financiare acumulate și volumul mijloacelor utilizate. Potrivit cererii de ridicare a imunității, Tauber este acuzată, de asemenea, că ar fi acceptat cu bună știință finanțarea Partidului Politic „Șor” din partea unui grup criminal organizat.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Guvernul mai taie din primăriile care vor rămâne după reforma teritorială. Top cinci „cele mai puternice”, care vor primi cei mai mulți bani

Guvernul propune ca numărul primăriilor din R. Moldova să fie redus de la aproape 900 în prezent la 273, în rezultatul procesului de amalgamare voluntară și normativă. Informația a fost comunicată pe 8 octombrie de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, care a amintit, de asemenea, despre propunerea de a înlocui actualele 32 de raioane cu trei regiuni și ca țara să aibă trei municipii și UTA Găgăuzia. Potrivit lui Buzu, în următoarele zile, Guvernul va propune spre consultare primul pachet de legi, iar toate aceste hotare vor intra în practică odată cu alegerile locale de anul viitor. În context, Buzu a prezentat propunerea noii hărți administrativ-teritoriale.

Buzu a anunțat că „Guvernul propune următoarea configurație administrativă: 273 de primării, trei regiuni, trei municipii de nivelul II – Taraclia, Chișinău și Bălți – și UTA Găgăuzia”.

„În următoarele zile, Guvernul va propune spre consultare primul pachet de legi, care urmează să implementeze această structură. Vom avea consultări largi. Ne vom consulta și la Guvern cu societatea civilă. Vom merge la Parlament, vom invita la discuții fiecare fracțiune parlamentară. Vom discuta și cu partidele extraparlamentare. Vom discuta și vom avea o rundă suplimentară de consultări în fiecare raion. Vom invita și primăriile vizate încă o dată să se expună pe proiectul de lege, pe noua hartă”, a declarat Buzu.

Potrivit lui Buzu, aprobarea primului pachet legislativ va permite începerea procesului de tranziție. „După care vor urma și alte pachete legislative prin care urmează să clarificăm modul în care vor funcționa regiunile și noile primării”, a adăugat el. Secretarul general al Guvernului a precizat că „toate aceste prevederi, toate aceste hotare, vor intra în practică odată cu alegerile locale de anul viitor”. „Noi votăm în această toamnă pachetul legislativ.”, a menționat el.

Ce se schimbă și ce rămâne în actuala formă

Buzu a precizat că, în 2023, la alegerile locale, cetățenii au primit trei buletine de vot: pentru funcția de primar, pentru consiliul local și pentru consiliul raional. „În 2027, iarăși vor primi 3 buletine de vot: pentru funcția de primar, deja în circumscripția nouă; pentru candidații la funcția de consilier în circumscripția nouă, în primăria mai mare; și consilieri regionali”, a adăugat el.

În ceea ce privește consilierii regionali, a precizat Buzu, după ce vor fi aleși, le vor fi validate mandatele. Ulterior, consilierii regionali se vor întruni în ședințe în cele trei regiuni și vor alege președinții și vicepreședinții de regiune. „Se schimbă doar scara – de la 32 la 3 – și se schimbă competențele acestor regiuni. Regiunile nu vor mai presta servicii, nu vor administra rețea de școli, nu vor mai fi fondatori ai oficiilor medicilor de familii, nu vor administra bunuri, cum ar fi muzee, stadioane, clădiri, școli sportive. Toate aceste lucruri vor fi preluate de către primăriile din orașele respective”, a comunicat el. Potrivit lui Buzu, „regiunile vor avea un mandat de a accelera dezvoltarea regională, să faciliteze proiecte transfrontaliere, să faciliteze proiecte între primăriile din acea regiune”.

În ceea ce privește primăriile, Buzu a comunicat: „Un cetățean de ce merge la primărie? Să ia un certificat, o adeverință, să se plângă, are nevoie de asistent social, lucrător social, să achite o taxă. Toate aceste lucruri vor fi prestate în continuare în localitate. În fiecare localitate vom propune primăriilor să aibă acel reprezentant al primarului”.

„Este important să le oferim acestor echipe capacități, să construim primării puternice, cu mai multe resurse, să digitalizăm procesele și să ne asigurăm că acolo există profesioniștii necesari. Este important să ne pregătim pentru fondurile europene și să dezvoltăm capacități de a implementa proiecte mari care să ofere cetățenilor servicii esențiale: drumuri, iluminat stradal, apă, canalizare, sortarea deșeurilor”, a mai declarat secretarul general al Guvernului. 

Amintim că, în luna septembrie, Buzu estima că, după alegerile locale din 2027, în Republica Moldova vor rămâne aproximativ 292 de primării. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: