parlament.md

Membrii Comisiei Vetting vor putea fi aleși cu 51, nu 61 de voturi. Amendament PAS

După ce numirea lui Herman von Hebel în Comisia Vetting a eșuat, PAS a venit cu un amendament, înregistrat pe 4 martie. Deputatul PAS, Igor Chiriac, care a înaintat amendamentul, a spus că acesta este un mecanism de deblocare a situației. Dacă candidații externi nu întrunesc numărul de voturi cerut – 61 – Comisia juridică va alege și va înainta candidații cu cel mai mare număr de voturi. În cazul în care aceiași candidați sunt înaintați repetat, ei sunt aleși cu votul majoritar al deputaților, adică 51 de voturi, a spus Chiriac. Fracțiunea „Partidul Nostru” a solicitat excluderea proiectului de pe ordinea de zi, care include și acest amendament, însă inițiativa nu a fost susținută. „Nu putem rămâne ostatici unei încercări a opoziției de a bloca procesul de reformă a justiției”, a declarat președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu.

Grosu, declarații înainte de ședința Parlamentului

„Este un principiu și o regulă care, dacă nu greșesc, în cazul CSM-ului este aplicată pentru a nu bloca procesele: se începe de la două treimi, se consumă încercarea; dacă nu există șansă de a merge înainte cu două treimi, atunci e firesc să se coboare pragul pentru a lua o decizie. Același lucru se propune să fie aplicat și în acest caz”, a declarat Igor Grosu.

Întrebat de NewsMaker dacă se schimbă regulile jocului în timpul jocului, Grosu a răspuns: „Regulile jocului spun că, atunci când un proces este blocat din lipsa unui număr de voturi necesar – asta spune legislația – trebuie să fie găsite soluții pentru a debloca procesul. Nu putem rămâne ostatici unei încercări a opoziției de a bloca procesul de reformă a justiției. Ceea ce îi deranjează cel mai mult pe opozanții noștri este procesul de vetting, iar, în raport cu unul din candidați, noi am asistat cu dumneavoastră la o campanie de manipulare, intimidare, dezinformare la adresa acestui candidat (…) Vă amintesc că această candidatură a fost înaintată/susținută în unanimitate de comunitatea partenerilor de dezvoltare”.

Întrebat cum vor privi partenerii externi acest amendament, Grosu a răspuns: „Îl vor privi în contextul argumentelor pe care vi le-am prezentat”.

Solicitare la ședința Parlamentului

Deputatul fracțiunii „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii, a solicitat excluderea de pe ordinea de zi a ședinței din 5 martie a proiectului nr. 28, care ține de modificarea unor acte normative și este denumit „fortificarea securității judecătorilor”.

„Acest proiect a fost înregistrat la 18 februarie. Personal, l-am susținut în comisia juridică, fiindcă, într-adevăr, judecătorii urmează să beneficieze de protecția statului. (…) Însă, nu știu de ce, ieri s-a înregistrat un amendament care nu are absolut nimic cu fortificarea judecătorilor. Ba, dimpotrivă, se solicită modificarea legii privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător a Curții Supreme de Justiție. Mai simplu spus, se dorește ca numirea domnului Herman von Hebel să fie cu 51 de voturi, dar nu cu 3/5, așa cum prevede actuala lege”, a comunicat deputatul.

Solicitarea lui Berlinschii a fost supusă votului, însă nu a acumulat voturile necesare.

Ce prevede amendamentul

Amendamentul prevede ca Articolul 6 din Legea nr. 65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție să fie completat cu următoarele: „În cazul în care proiectul hotărârii Parlamentului privind numirea membrilor nu a întrunit numărul necesar de voturi, în aceeași sesiune Comisia juridică, numiri și imunități examinează repetat candidații propuși și alege candidații cu cel mai mare număr de voturi. Dacă sunt aleși repetat aceeași candidați, Comisia juridică, numiri și imunități elaborează proiectul hotărârii parlamentului, însoțit de un raport, care se dezbate în plenul parlamentului și se adoptă cu votul majorității deputaților aleși”.

NM by mihaelaconovali25

Explicațiile lui Chiriac

Deputatul PAS, Igor Chiriac, care a înaintat amendamentul și este unul din autorii acestuia, a venit cu mai multe explicații pentru jurnaliști.

„Am propus un mecanism de deblocare a situației. (…) Am propus ca, în situația în care candidații externi nu întrunesc numărul de voturi calificat, așa cum astăzi este cerut – 61 de voturi – Comisia juridică se întrunește în aceeași sesiune și decide dacă înaintează aceiași candidați sau alții. Mai bine spus, proiectul de lege spune că Comisia juridică va înainta candidații care vor obține cel mai mare număr de voturi, și, în situația în care se înaintează aceiași candidați repetat, acești candidați sunt aleși cu numărul majoritar de deputați din numărul celor aleși, adică 51 de deputați”, a declarat deputatul PAS.

„În una din avize, Comisia de la Veneția chiar recomandă astfel de mecanisme să fie prevăzute în lege, pentru a nu se crea blocaj”, a adăugat Chiriac.

Întrebat dacă partenerii de dezvoltare insistă pe candidatura lui Herman von Hebel, Chiriac a răspuns: „Noi am primit lista de 6 candidați. În continuare, dacă va fi adoptată această lege, vom examina în Comisia juridică candidații și vom veni în plen cu propunerea. (…) Nu insistă nimeni pe nicio candidatură”.

***

Amintim că PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri – Herman von Hebel și Bernard Lavigne – în Comisia Vetting, la ședința Parlamentului din 26 februarie. Adoptarea proiectului de hotărâre privind desemnarea celor doi a eșuat, întrucât nu a întrunit un număr suficient de voturi. Documentul, care necesită cel puțin 61 de voturi pentru a fi aprobat, a fost susținut de doar 53 de deputați – toți din fracțiunea PAS. Formațiunea de guvernământ are 55 de mandate în actuala legislatură.

Forțele de opoziție din legislativ au refuzat să susțină proiectul de hotărâre din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși au exprimat sprijin pentru Lavigne. Acestea au acuzat, de asemenea, partidul de guvernământ că a propus cele două candidaturi la pachet, în încercarea de a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS, Igor Chiriac, a declarat că fracțiunea sa va identifica în scurt timp o soluție pentru suplinirea funcțiilor vacante de membri ai Comisiei. Parlamentarul a menționat că va fi analizată inclusiv varianta modificării legii, astfel încât numirile să poată fi aprobate cu votul a doar 51 de deputați.

Cine este Herman Von Hebel

Herman Von Hebel este un jurist olandez, care a activat în cadrul Curții Penale Internaționale, între 2013-2018. În aprilie 2022, Herman von Hebel a fost ales președinte al Comisiei Pre-Vetting, care a evaluat etica profesională și integritatea judecătorilor și procurorilor din Republica Moldova. Comisia Pre-Vetting, care a evaluat 69 de candidați, și-a încheiat activitatea în februarie 2026.

În 2024, von Hebel s-a aflat în centrul unui scandal, după ce portalul Anticorupție.md a publicat o investigație intitulată „Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel”. În material se indică faptul că Herman von Hebel ar fi fost implicat, în 2018, într-un scandal la Curtea Internațională Penală de la Haga, unde a activat în calitate de grefier timp de cinci ani, din 2013. Potrivit sursei citate, care face trimitere la presa din Olanda, von Hebel ar fi fost acuzat că ar fi realizat o reformă care ar fi adus prejudicii financiare considerabile Curții, de cel puțin 760 000 de euro.

Von Hebel a venit cu o primă reacție la câteva zile distanță după publicarea materialului jurnalistic. El s-a întrebat de ce oamenii din Moldova ar fi interesați de ceea ce s-a întâmplat acum mulți ani în urmă în Olanda și a calificat materialul drept „un atac” la munca depusă de Comisie și la parcursul european al țării.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Digi24.ro

Poșta armatei române, spartă de hackeri ruși. Datele au fost expuse pe internet

Hackeri cu legături în Rusia au spart peste 170 de conturi de e-mail aparținând procurorilor și anchetatorilor din toată Ucraina în ultimele câteva luni, dar și mailuri din România, Bulgaria, Grecia și Serbia, potrivit unor date analizate de Reuters.

Datele au fost expuse din greșeală pe internet de către hackeri și descoperite de Ctrl-Alt-Intel, un colectiv de cercetători britanici și americani specializați în amenințări cibernetice.

Ctrl-Alt-Intel a spus că datele rămase pe server – inclusiv jurnalele operațiunilor de hacking reușite și mii de e-mailuri furate – au arătat că hackerii au compromis cel puțin 284 de căsuțe de e-mail între septembrie 2024 și martie 2026.

„Au lăsat ușa din față larg deschisă”

Majoritatea victimelor atacurilor cibernetice erau din în Ucraina, dar au au fost vizate ținte și din România și alte țări NATO vecine cu Ucraina și din Balcani.

Operațiunea a fost descrisă pentru prima dată luna trecută într-o postare pe blogul Ctrl-Alt-Intel. Reuters a analizat datele de bază și publică pentru prima dată detalii despre atacurile cibernetice, inclusiv identitățile a peste o duzină de agenții și oficiali europeni compromiși.

Ctrl-Alt-Intel a explicat că greșeala făcută de hackeri a oferit o ocazie rară de a examina modul de funcționare al unei campanii de spionaj rusești.

Hackerii „au comis pur și simplu o greșeală operațională uriașă”, potrivit grupului. „Au lăsat ușa din față larg deschisă”, a afirmat Ctrl-Alt-Intel.

Zeci de conturi ale Forțelor Aeriene Române, sparte

Datele arată că, în afară de Ucraina, zeci de oficiali din țările vecine membre NATO au fost, de asemenea, victime ale atacurilor cibernetice.

În România, hackerii au compromis cel puțin 67 de conturi de e-mail ale Forțelor Aeriene Române, printre care se numără câteva aparținând bazelor aeriene NATO și cel puțin contul un ofițer militar de rang înalt. Ministerul Apărării din România nu a răspuns solicitărilor de declarații, notează Reuters.

Noile informații vin după ce, miercurea trecută, președintele Nicușor Dan și Departamentul de Justiție al SUA au anunțat că FBI, împreună cu mai multe instituții din 15 state, printre care Serviciul Român de Informații, au destructurat un atac informatic prelungit asupra infrastructurii sensibile din mai multe state occidentale.

Potrivit SRI, serviciul de spionaj rus GRU „a compromis o gamă largă de entități de la nivel global, inclusiv din România, vizând în special infrastructuri critice și informații din domeniile militar și guvernamental”.

Rusia continuă, deci, războiul hibrid împotriva țărilor occidentale și numai cine este de rea-credință nu vede asta. România trebuie să-și îmbunătățească securitatea cibernetică și să colaboreze în continuare cu partenerii occidentali”, a spus Nicușor Dan săptămâna trecută, relatează HotNews.

Grecia, Bulgaria și Serbia – pe listă

Datele arată, de asemenea, că spionii au compromis 27 de căsuțe de e-mail gestionate de Statul Major General al Apărării Naționale Elene, cel mai înalt organism militar al Greciei.

Printre cei piratați s-au numărat atașații militari greci din India și Bosnia, precum și căsuța de e-mail destinată publicului a Centrului de Sănătate Mentală al Forțelor Armate Comune din Grecia.

În Bulgaria, hackerii au pătruns în cel puțin patru căsuțe de e-mail aparținând unor oficiali locali din provincia Plovdiv, unde se presupune că interferența rusă ar fi dezactivat serviciile de navigație prin satelit înaintea unei vizite a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în 2025.

Datele arată, de asemenea, că spionii au piratat conturile unor academicieni și oficiali militari din Serbia, un aliat tradițional al Rusiei. Ministerul Apărării din Serbia nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

O presupusă relație strânsă cu Moscova nu constituie o garanție împotriva spionajului rus”, a afirmat Keir Giles de la think-tank-ul londonez Chatham House, care a analizat o listă a victimelor atacului cibernetic.

„Fancy Bear”, principalul suspect

Ctrl-Alt-Intel a atribuit campania de atacuri cibernetice grupului „Fancy Bear”, una dintre poreclele atribuite unei binecunoscute echipe militare ruse de hackeri.

Doi cercetători care au analizat în mod independent analiza Ctrl-Alt-Intel – Matthieu Faou, de la compania de securitate cibernetică ESET, și Feike Hacquebord, de la compania de securitate cibernetică TrendAI – au fost de acord că hackerii au legături cu Moscova.

Cu toate acestea, Faou a spus că nu a putut verifica implicarea „Fancy Bear”, iar Hacquebord a contestat implicarea Fancy Bear.

În anunțul de săptămâna trecută, departamentul de Justiție al SUA și FBI spuneau că, „cel puțin din anul 2024, actorii cibernetici ai Centrului 85 Principal de Servicii Speciale al GRU (85 GTsSS) — cunoscuți și sub numele de APT28, Fancy Bear și Forest Blizzard — au colectat date de autentificare și au exploatat routere vulnerabile la nivel mondial, inclusiv compromiterea routerelor TP-Link folosind vulnerabilitatea CVE-2023-50224”.

Ce ținte au avut în Ucraina

Hackerii au vizat probabil forțele de ordine ucrainene fie pentru a fi cu un pas înaintea anchetatorilor care lucrează pentru a demasca spionii Moscovei, fie pentru a aduna informații potențial compromițătoare despre înalți oficiali de la Kiev, a declarat Keir Giles.

Datele au arătat că hackerii au pătruns în conturile gestionate de Parchetul Specializat în Domeniul Apărării, un organism de război înființat pentru a combate corupția și a demasca spionii din armata ucraineană.

De asemenea, aceștia au vizat Agenția de Recuperare și Gestionare a Activelor din Ucraina (ARMA), care supraveghează activele confiscate de la infractori și colaboratori ruși, precum și Centrul de Formare a Procurorilor din Kiev.

Printre victime s-a numărat și Yaroslava Maksymenko, care era șefa ARMA la momentul respectiv, arată datele analizate. La Centrul de Formare a Procurorilor, datele arată că hackerii au pătruns în căsuțele de e-mail ale a 44 de angajați, inclusiv una aparținând directorului adjunct al centrului, Oleg Duka.

Se presupune că rușii au furat date de la cel puțin un angajat de rang înalt al Parchetului Specializat Anticorupție (SAPO), care a anchetat unele dintre cele mai mediatizate scandaluri de corupție din Ucraina, inclusiv unul care a dus, în luna noiembrie, la demisia lui Andrii Iermak, principalul negociator al președintelui Volodimir Zelenski.

Echipa de intervenție în caz de urgențe informatice din Ucraina a spus că este la curent cu atacul cibernetic și că investigase deja unele dintre țintele informatice compromise identificate de Reuters.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: