Ion Ceban

„Am văzut rezultatele, am făcut concluzii”. Ceban cere PAS, Partidului „ȘOR” și BECS să voteze, cât mai curând, angajamentul CALM

Ședința din 12 iulie a Primăriei Chișinău a început cu discuții despre scrutinul parlamentar din ajun. Primarul capitalei Ion Ceban a cerut celor trei formațiuni care au acces în Legislativ să voteze, cât mai curând, declarația publică elaborată de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM). 

„A mai trecut o etapă din ceea ce înseamnă alegeri și campanie electorală. Am văzut rezultatele, am făcut concluzii și noi cu Dvs continuăm să muncim, iar oamenii sunt cei care vor judeca și vor taxa. De această dată, ca și în cele precedente, am cerut să vă faceți munca, iar politici acceptăm doar în ceea ce privește realizarea proiectelor municipale”, a menționat Ceban.

Edilul a cerut Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Blocului electoral al Comuniștilor și Socialilștilor (BECS) și Partidului „ȘOR” să semneze angajamentul propus de CALM, cu privire la descentralizarea administrațiilor publice locale.

„Acum, deoarece a devenit mai clar ce se va întâmpla în perioada următoare, rog colegii mei să pregătească toate documentele necesare și mă refer la acea declarație publică, semnată de partidele politice, cu privire la autonomia și descentralizarea administrațiilor publice locale și acele angajamente care au fost transmise și partidele politice și-au asumat să fie realizate. Nu vreau ca politicienii să vină, să se ducă, iar noi, primăriile, să rămânem cu aceleași probleme. Vrem votarea acestor inițiative, care vin din partea CALM, repet, semnate de cele trei formațiuni care au acces în Parlament, să fie votate cât se poate de rapid”, a menționat edilul.

Ceban a precizat că angajamentele respective ar trebui semnată pînă la plecarea deputaților în concediu.

Pe 26 mai, CALM a lansat un apel către toți concurenții electorali și partidele politice privind recunoașterea descentralizării în calitate de prioritate legislativă/guvernamentală și asumarea angajamentului de a întreprinde măsuri concrete privind consolidarea autonomiei locale din Republica Moldova.

Documentul include mai multe prevederi, inclusiv:

– alocarea directă în bugetele locale a impozitului din venitul persoanelor juridice (IVPJ) colectate în teritoriul respectiv în volum de: cel puțin 10% pentru bugetele mun. Chișinău și Bălți; cel puțin 15% pentru bugetele municipiilor și orașelor reședință de raion; cel puțin 50% pentru bugetele orașelor și satelor (comunelor).;
– creșterea defalcărilor de la impozitul pe venitul persoanelor fizice (IVPF) pentru orașe și municipii de la 50% la cel puțin
75%
– asigurarea dreptului APL la politici proprii de cadre și remunerare, inclusiv revizuirea sistemului de remunerare și stimulare în conformitate cu principiile autonomiei locale în vederea asigurării unor garanții și flexibilități suficiente pentru realizarea funcțiilor legale.
-impulsionarea procesului de delimitare, înregistrare și evaluare a proprietății municipale/locale.
-depolitizarea fondurilor naționale de investiții și repartizarea lor după criterii obiective și crearea unui fond național de acoperire a contribuțiilor pentru proiecte mari de infrastructură câștigate de către APL
– reducerea controlului administrativ, judiciar și politic asupra APL

Apelul CALM este atașat AICI

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Partidul „Șansă”

Cel puțin 7 partide riscă să nu poată participa la parlamentare? CEC: cazurile sunt în instanță

Secretara Comisiei Electorale Centrale (CEC), Dana Munteanu, a declarat că instituția electorală poate solicita atât suspendarea activității politice a unui partid, cât și radierea acestuia din registrul partidelor politice, în cazul încălcării legislației privind finanțarea partidelor. „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip”, a comunicat reprezentanta CEC, adăugând că „deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”. 

La emisiunea „În context” de la Moldova 1, secretara CEC a vorbit despre scrutinele anterioare, menționând că, la alegerile prezidențiale și referendumul din 2024, printre persoanele implicate în acte de corupție s-au numărat și 82 de funcționari electorali, dintre care 38 sunt din Găgăuzia.

Totodată, secretara CEC a spus că, la scrutinul din toamna anului trecut, „dacă să ne referim la concurenți, am avut o situație fără precedent”. „Am avut un bloc politic, așa-numit bloc politic. Asta în condițiile în care legislația Republicii Moldova, și aici mă refer la codul electoral, se referea doar la un bloc electoral. Blocul politic respectiv a făcut campanie pe întreagă durată a perioadei electorale, a făcut campanie neavând nicio calitate înregistrată. Urmare a acestei practici, într-adevăr ne învățăm și noi din mers, legislatorul din Republica Moldova a dat noțiunea de bloc electoral camuflat și o să avem acum o posibilitate ca să sancționăm un pic mai dur sau să intervenim mai rapid în toate aceste situații în care anumite entități politice desfășoară activități politice de campanie electorală fără a avea o anumită calitate în partea ce ține de alegeri, fie de concurent, fie de participant”, a declarat secretara Comisiei pe 7 iulie.

Ulterior, prezentatorul TV a întrebat-o pe secretara instituției electorale dacă CEC a folosit mecanismul prin care poate solicita suspendarea dreptului de a candida. „Într-adevăr ține de anumite sancțiuni pe care le poate stabili Comisia Electorală Centrală în partea ce ține de încălcarea legislației cu privire la finanțarea partidelor politice. Or, Comisia Electorală Centrală are și atribuții în acest sens. Comisia poate solicita inclusiv suspendarea activității politice a unui partid politic, fie radierea acestuia din registrul partidelor politice”, a comunicat reprezentanta CEC.

Întrebată dacă dacă s-a creat până acum un precedent, secretara Comisiei Electorale Centrale a răspuns: „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip. Respectiv, deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”.

***

Anterior, Comisia Electorală Centrală a solicitat Ministerului Justiției ca partidul politic „Șansă” să fie dizolvat. Mai exact, ca Ministerul să se adreseze în instanța de judecată în vederea adoptării unei astfel de hotărâri. Un demers în acest sens a fost semnat pe 6 februarie 2025 de către președinta CEC Angelica Caraman. Comisia a atestat „un comportament continuu vicios al entității politice în cauză de sfidare a obligațiunilor sale, manifestată atât prin inacțiune continuă de neprezentare a declarațiilor donatorilor în original, precum și neprezentarea listei membrilor de partid, blocând astfel procedura administrativă de efectuare a controalelor financiare aferente”. „Echipa partidului „Șansă” din 2023 este supusă represiunilor politice”, a reacționat liderul „Șansă” Alexei Lungu.

Ulterior, CEC a solicitat Ministerului Justiției să dizolve Partidul Oamenilor Muncii, Partidul „Moldova Unită – Eдиная Молдова”, Partidul Conservator și Partidul Regiunilor din Moldova. Solicitarea vine după ce cele patru formațiuni politice au admis repetat încălcarea de neprezentare a rapoartelor privind gestiunea financiară.

De asemenea, CEC a sesizat Ministerul Justiției pentru a limita activitatea „Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei” și Partidului Socialist din Moldova timp de șase luni, pentru aceiași abatere. 

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: