Janis Mazeiks

Ambasadorul UE, către „cei cu memorie scurtă“: „Voi insista întotdeauna ca instituțiile să respecte libertatea presei”

Ambasadorul UE în R.Moldova, Janis Mažeiks, a declarat că va insista întotdeauna ca instituțiile să respecte libertatea presei. „Așa cum am făcut-o în trecut”, a adăugat diplomatul, atașând materiale jurnalistice din anul 2023, în care i-a fost relatată opinia în contextul suspendării licențelor mai multor posturi de televiziune din Moldova. Reacția ambasadorului vine după ce mai mulți politicieni din opoziție l-au criticat pentru declarațiile sale despre presa independentă și activiști, menționând că atunci când „canalele de televiziune și site-urile opoziției erau închise, nimeni dintre reprezentanții UE nu a ținut discursuri aprinse”.

„Într-o democrație, mass-media ar trebui să fie atât independentă, cât și responsabilă. Dar jurnaliştii nu ar trebui să aibă niciodată motive să se teamă doar pentru că îşi fac munca. Pentru cei cu memorie scurtă – voi insista întotdeauna ca instituțiile să respecte libertatea presei, așa cum am făcut-o în trecut”, a scris ambasadorul pe o rețea de socializare și a atașat câteva materiale din presă din anul 2023, în care este expusă opinia diplomatului cu privire la suspendarea licențelor mai multor posturi de televiziune din Moldova, în condițiile stării de urgență.

Potrivit acestor materiale, Mažeiks declara că suspendarea licențelor „ar putea amenința libertatea presei și încrederea cetățenilor”. „Deși este esențial să protejăm publicul de efectele nocive ale dezinformării, să apărăm instituțiile și procesele democratice, este la fel de important să protejăm libertatea de exprimare, iar în condițiile stării de urgență ar trebui respectate standardele înalte ale statului de drept și ale unui proces echitabil și ar trebui evitată restricționarea disproporționată a libertății de exprimare”, mai declara ambasadorul.

***

Amintim, pe 5 martie, ambasadorul a condamnat „recenta campanie de defăimare online împotriva presei independente și a organizațiilor societății civile”. Diplomatul a adăugat că se înregistrează „o tendință îngrijorătoare de a folosi problema finanțării străine pentru a stigmatiza jurnaliștii și activiștii, pentru a le submina credibilitatea și rolul esențial în societate”. Prin urmare, ambasadorul a declarat că „actele de intimidare, amenințările, defăimarea și răspândirea de informații false împotriva jurnaliștilor și organizațiilor societății civile sunt pedepsite prin lege și trebuie investigate și sancționate prompt”. 

Declarațiile ambasadorului au nemulțumit pe unii politicieni din opoziție. „Este revoltător cum ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Janis Mazeiks, aplică standarde duble fără pic de jenă. Atunci când puterea pe care o susține închide televiziuni fără nicio decizie judecătorească, tace aprobator. (…) Domnule Mazeiks, dacă vreți să vă asumați cu adevărat rolul de apărător al valorilor europene, începeți prin a fi consecvent și a condamna toate încălcările libertății presei, nu doar cele care vă convin politic”, a comunicat deputata socialistă Adela Răileanu. „Când canalele de televiziune și site-urile opoziției erau închise pe bandă rulantă, nimeni din reprezentanții UE nu a ținut discursuri aprinse”, a menționat liderul partidului politic „Șansă”, apropiat politicianului fugar Ilan Șor, Alexei Lungu.

***

La sfârșitul anului 2022, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a suspendat activitatea postului TV Primul în Moldova și a altor cinci posturi TV (TV6, Orhei TV, Accent TV, NTV Moldova și RTR Moldova), până la anularea stării de urgență din țară. Ulterior, în octombrie 2023, la propunerea șefului Serviciului de Informații și Securitate, CSE a suspendat temporar licența altor șase posturi de televiziune: Orizont TV, ITV, Prime, Publika, Canal 2 și Canal 3.

Pe 29 decembrie 2023, cu o zi înainte ca starea de urgență să expire, Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională a impus sistarea temporară a valabilității actelor permisive ale companiilor în gestiunea cărora se aflau 8 televiziuni cu licența suspendată pe perioada stării de urgență. Este vorba de SRL „Telesistem TV”, SRL „Media Resurse”, SRL „Archidoc Group”, SRL „Media Pro Group”, SRL „General Media Group Corp” și SRL „Telestar Media”.

Compania General Media Group, afiliată fostului lider democrat Vlad Plahotniuc, a venit cu o reacție, după ce Consiliul a impus sistarea temporară a valabilității actelor permisive. GMG a calificat decizia autorităților drept „un nou abuz împotriva presei și a libertății de exprimare”.

Guvernul a anunțat atunci că toate companiile care activează în domeniul emisiilor de televiziune/serviciile audiovizuale vor trece o verificare a beneficiarilor săi efectivi. Mai exact, aceștia urmează a fi verificați în ceea ce privește implicarea în activități de spălare ale banilor, infracțiuni grave sau deosebit de grave, acțiuni de corupție sau activități care afectează securitatea statului sau ordinea publică. Pe 10 ianuarie 2024, purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă a spus că posturile TV interzise în Moldova vor rămâne fără licență de emisie până când nu va fi clar cine sunt proprietarii efectivi ai acestora.

Pe 16 ianuarie 2024, opt organizații neguvernamentale au declarat că noul mecanism de suspendare a licențelor posturilor TV a fost elaborat într-o manieră netransparentă și că până la 29 decembrie 2023 „autoritățile au ținut în secret mecanismele juridice pe care intenționează să le implementeze, în pofida tentativelor presei de a afla informații”. Organizațiile au cerut autorităților „să renunțe la astfel de practici”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

mfa.gov.md

Popșoi, despre o potențială aderare la NATO: „Trebuie să recunoaștem că politicienii au cam evitat subiectul”

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, consideră că, în prezent, scenariul unei potențiale aderări a Republicii Moldova la NATO este nerealist, deoarece majoritatea cetățenilor nu susțin această idee, în pofida riscurilor de securitate din regiune. El a declarat că, de-a lungul timpului, politicienii au evitat abordarea subiectului și că acesta ar trebui discutat mai des în public și detabuizat. Afirmațiile au fost făcute în cadrul ediției din 30 mai a emisiunii „Eurosecuritate” de la Vocea Basarabiei.

Ministrul de Externe a fost întrebat dacă crede că Republica Moldova ar trebui să se apropie de NATO sau chiar să adere la blocul militar, în contextul situației fragile de securitate din regiune, create de Federația Rusă.

Integrarea în NATO, ca și în orice altă structură internațională, ține de voința cetățenilor noștri. Atunci când va exista un sprijin majoritar, semnificativ, pentru aderarea la Alianța Nord-Atlantică, aceasta va putea fi examinată ca o opțiune firească și poate apărea pe agenda decizională a unui stat sau altul. În cazul nostru, cunoașteți bine istoric, din motive diverse nu a existat această majoritate semnificativă”, a declarat Mihai Popșoi.

Diplomatul a mai spus că guvernarea, societatea civilă și mass-media ar trebui să introducă în dezbaterea publică subiectul unei potențiale aderării la NATO, astfel încât acesta să fie detabuizat. „Trebuie să recunoaștem că politicienii au cam evitat acest subiect”, a menționat el.

În același timp, Ministrul de Externe a spus că, personal, este un susținător al NATO.

Eu mereu am fost cât se poate de deschis. Or, pentru mine, Alianța Nord-Atlantică este și o experiență personală: primul meu job, după absolvirea FRIȘPA, a fost Centrul de informare și documentare NATO de la Chișinău. Și eu sunt un mare adept a tot ce înseamnă securitate euroatlantică. Nu trebuie să ai studii de doctorat în securitate să-ți dai seama că adevărata garanție de securitate o poate oferi doar Alianța-Nord Atlantică”, a spus el.

Precizăm că un sondaj iData, realizat în luna mai, a arătat că 54,5% dintre cetățenii Republicii Moldova nu sprijină ideea unei eventuale aderări la NATO. În același timp, 33,6% pledează pentru integrarea în blocul militar, iar 11,9% nu știu sau nu au răspuns.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: