Janis Mazeiks

Ambasadorul UE, către „cei cu memorie scurtă“: „Voi insista întotdeauna ca instituțiile să respecte libertatea presei”

Ambasadorul UE în R.Moldova, Janis Mažeiks, a declarat că va insista întotdeauna ca instituțiile să respecte libertatea presei. „Așa cum am făcut-o în trecut”, a adăugat diplomatul, atașând materiale jurnalistice din anul 2023, în care i-a fost relatată opinia în contextul suspendării licențelor mai multor posturi de televiziune din Moldova. Reacția ambasadorului vine după ce mai mulți politicieni din opoziție l-au criticat pentru declarațiile sale despre presa independentă și activiști, menționând că atunci când „canalele de televiziune și site-urile opoziției erau închise, nimeni dintre reprezentanții UE nu a ținut discursuri aprinse”.

„Într-o democrație, mass-media ar trebui să fie atât independentă, cât și responsabilă. Dar jurnaliştii nu ar trebui să aibă niciodată motive să se teamă doar pentru că îşi fac munca. Pentru cei cu memorie scurtă – voi insista întotdeauna ca instituțiile să respecte libertatea presei, așa cum am făcut-o în trecut”, a scris ambasadorul pe o rețea de socializare și a atașat câteva materiale din presă din anul 2023, în care este expusă opinia diplomatului cu privire la suspendarea licențelor mai multor posturi de televiziune din Moldova, în condițiile stării de urgență.

Potrivit acestor materiale, Mažeiks declara că suspendarea licențelor „ar putea amenința libertatea presei și încrederea cetățenilor”. „Deși este esențial să protejăm publicul de efectele nocive ale dezinformării, să apărăm instituțiile și procesele democratice, este la fel de important să protejăm libertatea de exprimare, iar în condițiile stării de urgență ar trebui respectate standardele înalte ale statului de drept și ale unui proces echitabil și ar trebui evitată restricționarea disproporționată a libertății de exprimare”, mai declara ambasadorul.

***

Amintim, pe 5 martie, ambasadorul a condamnat „recenta campanie de defăimare online împotriva presei independente și a organizațiilor societății civile”. Diplomatul a adăugat că se înregistrează „o tendință îngrijorătoare de a folosi problema finanțării străine pentru a stigmatiza jurnaliștii și activiștii, pentru a le submina credibilitatea și rolul esențial în societate”. Prin urmare, ambasadorul a declarat că „actele de intimidare, amenințările, defăimarea și răspândirea de informații false împotriva jurnaliștilor și organizațiilor societății civile sunt pedepsite prin lege și trebuie investigate și sancționate prompt”. 

Declarațiile ambasadorului au nemulțumit pe unii politicieni din opoziție. „Este revoltător cum ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Janis Mazeiks, aplică standarde duble fără pic de jenă. Atunci când puterea pe care o susține închide televiziuni fără nicio decizie judecătorească, tace aprobator. (…) Domnule Mazeiks, dacă vreți să vă asumați cu adevărat rolul de apărător al valorilor europene, începeți prin a fi consecvent și a condamna toate încălcările libertății presei, nu doar cele care vă convin politic”, a comunicat deputata socialistă Adela Răileanu. „Când canalele de televiziune și site-urile opoziției erau închise pe bandă rulantă, nimeni din reprezentanții UE nu a ținut discursuri aprinse”, a menționat liderul partidului politic „Șansă”, apropiat politicianului fugar Ilan Șor, Alexei Lungu.

***

La sfârșitul anului 2022, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a suspendat activitatea postului TV Primul în Moldova și a altor cinci posturi TV (TV6, Orhei TV, Accent TV, NTV Moldova și RTR Moldova), până la anularea stării de urgență din țară. Ulterior, în octombrie 2023, la propunerea șefului Serviciului de Informații și Securitate, CSE a suspendat temporar licența altor șase posturi de televiziune: Orizont TV, ITV, Prime, Publika, Canal 2 și Canal 3.

Pe 29 decembrie 2023, cu o zi înainte ca starea de urgență să expire, Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională a impus sistarea temporară a valabilității actelor permisive ale companiilor în gestiunea cărora se aflau 8 televiziuni cu licența suspendată pe perioada stării de urgență. Este vorba de SRL „Telesistem TV”, SRL „Media Resurse”, SRL „Archidoc Group”, SRL „Media Pro Group”, SRL „General Media Group Corp” și SRL „Telestar Media”.

Compania General Media Group, afiliată fostului lider democrat Vlad Plahotniuc, a venit cu o reacție, după ce Consiliul a impus sistarea temporară a valabilității actelor permisive. GMG a calificat decizia autorităților drept „un nou abuz împotriva presei și a libertății de exprimare”.

Guvernul a anunțat atunci că toate companiile care activează în domeniul emisiilor de televiziune/serviciile audiovizuale vor trece o verificare a beneficiarilor săi efectivi. Mai exact, aceștia urmează a fi verificați în ceea ce privește implicarea în activități de spălare ale banilor, infracțiuni grave sau deosebit de grave, acțiuni de corupție sau activități care afectează securitatea statului sau ordinea publică. Pe 10 ianuarie 2024, purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă a spus că posturile TV interzise în Moldova vor rămâne fără licență de emisie până când nu va fi clar cine sunt proprietarii efectivi ai acestora.

Pe 16 ianuarie 2024, opt organizații neguvernamentale au declarat că noul mecanism de suspendare a licențelor posturilor TV a fost elaborat într-o manieră netransparentă și că până la 29 decembrie 2023 „autoritățile au ținut în secret mecanismele juridice pe care intenționează să le implementeze, în pofida tentativelor presei de a afla informații”. Organizațiile au cerut autorităților „să renunțe la astfel de practici”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

La Chișinău a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Grosu: „Niciun popor nu-și poate construi viitorul fără a-și onora trecutul”

Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.

„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.

Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.

„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.

Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: