Janis Mazeiks

Ambasadorul UE, către „cei cu memorie scurtă“: „Voi insista întotdeauna ca instituțiile să respecte libertatea presei”

Ambasadorul UE în R.Moldova, Janis Mažeiks, a declarat că va insista întotdeauna ca instituțiile să respecte libertatea presei. „Așa cum am făcut-o în trecut”, a adăugat diplomatul, atașând materiale jurnalistice din anul 2023, în care i-a fost relatată opinia în contextul suspendării licențelor mai multor posturi de televiziune din Moldova. Reacția ambasadorului vine după ce mai mulți politicieni din opoziție l-au criticat pentru declarațiile sale despre presa independentă și activiști, menționând că atunci când „canalele de televiziune și site-urile opoziției erau închise, nimeni dintre reprezentanții UE nu a ținut discursuri aprinse”.

„Într-o democrație, mass-media ar trebui să fie atât independentă, cât și responsabilă. Dar jurnaliştii nu ar trebui să aibă niciodată motive să se teamă doar pentru că îşi fac munca. Pentru cei cu memorie scurtă – voi insista întotdeauna ca instituțiile să respecte libertatea presei, așa cum am făcut-o în trecut”, a scris ambasadorul pe o rețea de socializare și a atașat câteva materiale din presă din anul 2023, în care este expusă opinia diplomatului cu privire la suspendarea licențelor mai multor posturi de televiziune din Moldova, în condițiile stării de urgență.

Potrivit acestor materiale, Mažeiks declara că suspendarea licențelor „ar putea amenința libertatea presei și încrederea cetățenilor”. „Deși este esențial să protejăm publicul de efectele nocive ale dezinformării, să apărăm instituțiile și procesele democratice, este la fel de important să protejăm libertatea de exprimare, iar în condițiile stării de urgență ar trebui respectate standardele înalte ale statului de drept și ale unui proces echitabil și ar trebui evitată restricționarea disproporționată a libertății de exprimare”, mai declara ambasadorul.

***

Amintim, pe 5 martie, ambasadorul a condamnat „recenta campanie de defăimare online împotriva presei independente și a organizațiilor societății civile”. Diplomatul a adăugat că se înregistrează „o tendință îngrijorătoare de a folosi problema finanțării străine pentru a stigmatiza jurnaliștii și activiștii, pentru a le submina credibilitatea și rolul esențial în societate”. Prin urmare, ambasadorul a declarat că „actele de intimidare, amenințările, defăimarea și răspândirea de informații false împotriva jurnaliștilor și organizațiilor societății civile sunt pedepsite prin lege și trebuie investigate și sancționate prompt”. 

Declarațiile ambasadorului au nemulțumit pe unii politicieni din opoziție. „Este revoltător cum ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Janis Mazeiks, aplică standarde duble fără pic de jenă. Atunci când puterea pe care o susține închide televiziuni fără nicio decizie judecătorească, tace aprobator. (…) Domnule Mazeiks, dacă vreți să vă asumați cu adevărat rolul de apărător al valorilor europene, începeți prin a fi consecvent și a condamna toate încălcările libertății presei, nu doar cele care vă convin politic”, a comunicat deputata socialistă Adela Răileanu. „Când canalele de televiziune și site-urile opoziției erau închise pe bandă rulantă, nimeni din reprezentanții UE nu a ținut discursuri aprinse”, a menționat liderul partidului politic „Șansă”, apropiat politicianului fugar Ilan Șor, Alexei Lungu.

***

La sfârșitul anului 2022, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a suspendat activitatea postului TV Primul în Moldova și a altor cinci posturi TV (TV6, Orhei TV, Accent TV, NTV Moldova și RTR Moldova), până la anularea stării de urgență din țară. Ulterior, în octombrie 2023, la propunerea șefului Serviciului de Informații și Securitate, CSE a suspendat temporar licența altor șase posturi de televiziune: Orizont TV, ITV, Prime, Publika, Canal 2 și Canal 3.

Pe 29 decembrie 2023, cu o zi înainte ca starea de urgență să expire, Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională a impus sistarea temporară a valabilității actelor permisive ale companiilor în gestiunea cărora se aflau 8 televiziuni cu licența suspendată pe perioada stării de urgență. Este vorba de SRL „Telesistem TV”, SRL „Media Resurse”, SRL „Archidoc Group”, SRL „Media Pro Group”, SRL „General Media Group Corp” și SRL „Telestar Media”.

Compania General Media Group, afiliată fostului lider democrat Vlad Plahotniuc, a venit cu o reacție, după ce Consiliul a impus sistarea temporară a valabilității actelor permisive. GMG a calificat decizia autorităților drept „un nou abuz împotriva presei și a libertății de exprimare”.

Guvernul a anunțat atunci că toate companiile care activează în domeniul emisiilor de televiziune/serviciile audiovizuale vor trece o verificare a beneficiarilor săi efectivi. Mai exact, aceștia urmează a fi verificați în ceea ce privește implicarea în activități de spălare ale banilor, infracțiuni grave sau deosebit de grave, acțiuni de corupție sau activități care afectează securitatea statului sau ordinea publică. Pe 10 ianuarie 2024, purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă a spus că posturile TV interzise în Moldova vor rămâne fără licență de emisie până când nu va fi clar cine sunt proprietarii efectivi ai acestora.

Pe 16 ianuarie 2024, opt organizații neguvernamentale au declarat că noul mecanism de suspendare a licențelor posturilor TV a fost elaborat într-o manieră netransparentă și că până la 29 decembrie 2023 „autoritățile au ținut în secret mecanismele juridice pe care intenționează să le implementeze, în pofida tentativelor presei de a afla informații”. Organizațiile au cerut autorităților „să renunțe la astfel de practici”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: