Janis Mazeiks

Ambasadorul UE, către „cei cu memorie scurtă“: „Voi insista întotdeauna ca instituțiile să respecte libertatea presei”

Ambasadorul UE în R.Moldova, Janis Mažeiks, a declarat că va insista întotdeauna ca instituțiile să respecte libertatea presei. „Așa cum am făcut-o în trecut”, a adăugat diplomatul, atașând materiale jurnalistice din anul 2023, în care i-a fost relatată opinia în contextul suspendării licențelor mai multor posturi de televiziune din Moldova. Reacția ambasadorului vine după ce mai mulți politicieni din opoziție l-au criticat pentru declarațiile sale despre presa independentă și activiști, menționând că atunci când „canalele de televiziune și site-urile opoziției erau închise, nimeni dintre reprezentanții UE nu a ținut discursuri aprinse”.

„Într-o democrație, mass-media ar trebui să fie atât independentă, cât și responsabilă. Dar jurnaliştii nu ar trebui să aibă niciodată motive să se teamă doar pentru că îşi fac munca. Pentru cei cu memorie scurtă – voi insista întotdeauna ca instituțiile să respecte libertatea presei, așa cum am făcut-o în trecut”, a scris ambasadorul pe o rețea de socializare și a atașat câteva materiale din presă din anul 2023, în care este expusă opinia diplomatului cu privire la suspendarea licențelor mai multor posturi de televiziune din Moldova, în condițiile stării de urgență.

Potrivit acestor materiale, Mažeiks declara că suspendarea licențelor „ar putea amenința libertatea presei și încrederea cetățenilor”. „Deși este esențial să protejăm publicul de efectele nocive ale dezinformării, să apărăm instituțiile și procesele democratice, este la fel de important să protejăm libertatea de exprimare, iar în condițiile stării de urgență ar trebui respectate standardele înalte ale statului de drept și ale unui proces echitabil și ar trebui evitată restricționarea disproporționată a libertății de exprimare”, mai declara ambasadorul.

***

Amintim, pe 5 martie, ambasadorul a condamnat „recenta campanie de defăimare online împotriva presei independente și a organizațiilor societății civile”. Diplomatul a adăugat că se înregistrează „o tendință îngrijorătoare de a folosi problema finanțării străine pentru a stigmatiza jurnaliștii și activiștii, pentru a le submina credibilitatea și rolul esențial în societate”. Prin urmare, ambasadorul a declarat că „actele de intimidare, amenințările, defăimarea și răspândirea de informații false împotriva jurnaliștilor și organizațiilor societății civile sunt pedepsite prin lege și trebuie investigate și sancționate prompt”. 

Declarațiile ambasadorului au nemulțumit pe unii politicieni din opoziție. „Este revoltător cum ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Janis Mazeiks, aplică standarde duble fără pic de jenă. Atunci când puterea pe care o susține închide televiziuni fără nicio decizie judecătorească, tace aprobator. (…) Domnule Mazeiks, dacă vreți să vă asumați cu adevărat rolul de apărător al valorilor europene, începeți prin a fi consecvent și a condamna toate încălcările libertății presei, nu doar cele care vă convin politic”, a comunicat deputata socialistă Adela Răileanu. „Când canalele de televiziune și site-urile opoziției erau închise pe bandă rulantă, nimeni din reprezentanții UE nu a ținut discursuri aprinse”, a menționat liderul partidului politic „Șansă”, apropiat politicianului fugar Ilan Șor, Alexei Lungu.

***

La sfârșitul anului 2022, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a suspendat activitatea postului TV Primul în Moldova și a altor cinci posturi TV (TV6, Orhei TV, Accent TV, NTV Moldova și RTR Moldova), până la anularea stării de urgență din țară. Ulterior, în octombrie 2023, la propunerea șefului Serviciului de Informații și Securitate, CSE a suspendat temporar licența altor șase posturi de televiziune: Orizont TV, ITV, Prime, Publika, Canal 2 și Canal 3.

Pe 29 decembrie 2023, cu o zi înainte ca starea de urgență să expire, Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională a impus sistarea temporară a valabilității actelor permisive ale companiilor în gestiunea cărora se aflau 8 televiziuni cu licența suspendată pe perioada stării de urgență. Este vorba de SRL „Telesistem TV”, SRL „Media Resurse”, SRL „Archidoc Group”, SRL „Media Pro Group”, SRL „General Media Group Corp” și SRL „Telestar Media”.

Compania General Media Group, afiliată fostului lider democrat Vlad Plahotniuc, a venit cu o reacție, după ce Consiliul a impus sistarea temporară a valabilității actelor permisive. GMG a calificat decizia autorităților drept „un nou abuz împotriva presei și a libertății de exprimare”.

Guvernul a anunțat atunci că toate companiile care activează în domeniul emisiilor de televiziune/serviciile audiovizuale vor trece o verificare a beneficiarilor săi efectivi. Mai exact, aceștia urmează a fi verificați în ceea ce privește implicarea în activități de spălare ale banilor, infracțiuni grave sau deosebit de grave, acțiuni de corupție sau activități care afectează securitatea statului sau ordinea publică. Pe 10 ianuarie 2024, purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă a spus că posturile TV interzise în Moldova vor rămâne fără licență de emisie până când nu va fi clar cine sunt proprietarii efectivi ai acestora.

Pe 16 ianuarie 2024, opt organizații neguvernamentale au declarat că noul mecanism de suspendare a licențelor posturilor TV a fost elaborat într-o manieră netransparentă și că până la 29 decembrie 2023 „autoritățile au ținut în secret mecanismele juridice pe care intenționează să le implementeze, în pofida tentativelor presei de a afla informații”. Organizațiile au cerut autorităților „să renunțe la astfel de practici”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

NM Espresso: Munteanu a anunțat candidații pentru funcțiile de miniștri, Ceban vrea în Guvern și Moldova ar putea contribui la reconstrucția Ucrainei

Guvernul Munteanu: nume noi

Candidatul la funcția de premier, Alexandru Munteanu, a anunțat ieri încă câteva nume de candidați pentru fotoliile ministeriale. Astfel, el propune ca ministru al Economiei pe Eugeniu Osmochescu, care a colaborat timp de mai mulți ani cu Banca Mondială, ca ministru al Finanțelor — pe specialistul în domeniul economic Adrian Gavriliță, iar în funcția de vicepremier pentru reintegrare — pe fostul ambasador al Republicii Moldova în Ucraina, Valeriu Chiveri.

Cu o zi înainte, Munteanu a anunțat alte trei nume: ministru al Sănătății ar putea deveni rectorul Universității de Medicină, Emil Ceban, ministru al Justiției — secretarul general al Ministerului Afacerilor Interne, Vladislav Cojuhar, iar ministru al Culturii — jurnalistul Cristian Jardan.

Întreaga sa echipă, precum și programul de guvernare, vor fi prezentate în cadrul ședinței Parlamentului din 31 octombrie, a precizat liderul PAS și președintele Parlamentului, Igor Grosu. Tot atunci urmează să aibă loc și votul de învestitură pentru Guvernul Munteanu.


Ceban țintește un loc în Guvern?

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a declarat între timp că și primarul capitalei ar trebui să facă parte din componența Guvernului. Potrivit lui Ceban, acest lucru ar fi «logic și corect», având în vedere rolul economic și administrativ al municipiului.

«În Guvern nu sunt locuri libere», i-a răspuns primarului purtătorul de cuvânt al executivului, Daniel Vodă, care părăsește funcția odată cu cabinetul Recean.


Usatîi propune rotația deputaților

Liderul «Partidului Nostru» (PN), Renato Usatîi, a propus introducerea unei rotații a deputaților fracțiunii. El a explicat că în echipa partidului există «mulți specialiști buni, cu potențial pentru țară», însă PN a obținut doar șase mandate de deputat. Din acest motiv, Usatîi sugerează ca deputații să fie schimbați anual cu următorii de pe listă.


Nichita despre diplomele sale

Deputata PAS și sportiva Anastasia Nichita, deranjată de discuțiile privind calificarea sa pentru funcția de parlamentar, și-a publicat diplomele de studii superioare.


Alegeri și publicitate pe Facebook

Partidele și candidații independenți care au participat la alegerile parlamentare au cheltuit în total aproximativ 237 de mii de euro pentru publicitate pe Facebook, potrivit calculelor organizației WatchDog. Cu 93,3 mii de euro, PAS este lider la cheltuieli, pe locul doi este Blocul «Alternativa» cu 33,3 mii de euro, și candidatul independent Andrei Năstase, pe locul trei, cu 28,3 mii de euro.


Grosu despre «racolarea» primarilor

«Nu este cazul nostru», a declarat Igor Grosu, comentând acuzațiile privind racolarea primarilor în partidul PAS. Potrivit acestuia, «turismul politic» înseamnă atunci când o persoană este constrânsă să adere la un partid, însă PAS «nu constrânge, ci convinge».


Sandu la București

Președinta Maia Sandu, aflată într-o vizită oficială la București, a participatla inaugurarea solemnă a Catedralei Mântuirii Neamului — cea mai mare biserică ortodoxă din lume. De asemenea, Sandu s-a întâlnit cu omologul săuromân, Nicușor Dan. Cei doi au discutat despre cooperarea dintre Republica Moldova și România.


Interviu cu ambasadorul Ucrainei

Când va fi construită autostrada express Chișinău—Odesa? Se teme Kievul de provocări pe segmentul transnistrean al frontierei? De ce este mai bine ca Moldova și Ucraina să avanseze împreună spre Uniunea Europeană? Și cum poate contribui Moldova la reconstrucția Ucrainei? Despre toate acestea a vorbit ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Paun Rogovei, în interviul acordat NM, intitulat «Putin trebuie oprit».


Percheziții și rețineri

În nordul Moldovei au avut loc percheziții într-un dosar privind pregătirea dezordinilor în masă. Poliția a promis că va oferi mai multe detalii mai târziu. În urma perchezițiilor a fost reținut președintele raionului Râșcani, Vladimir Mizdrenco. Potrivit presei, în dosar figurează și consilierul municipal din Bălți, Maxim Moroșan, care, la fel ca Mizdrenco, este membru al PSRM. Partidul Socialiștilor a respins acuzațiile, calificând cele întâmplate drept «un nou val de represiuni politice».


Procesul Plahotniuc

Ieri, instanța a audiat primii martori în dosarul de complicitate la furtul miliardului a lui Vladimir Plahotniuc. Au depus mărturii fostul președinte al Parlamentului, Igor Corman, și fostul secretar general al Aparatului Președintelui, Ion Păduraru. Ce au relatat aceștia, aflați în materialul «După Filat, a vorbit Plahotniuc».


Agenda zilei, 28 octombrie:

  • 09:00 — Conferință de presă a Ministerului Sănătății și a Biroul de Cooperare al Elveției în Republica Moldova
  • 10:00 — Conferință de presă a ministrei Economiei, Doina Nistor.
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: