Janis Mazeiks

Ambasadorul UE, către „cei cu memorie scurtă“: „Voi insista întotdeauna ca instituțiile să respecte libertatea presei”

Ambasadorul UE în R.Moldova, Janis Mažeiks, a declarat că va insista întotdeauna ca instituțiile să respecte libertatea presei. „Așa cum am făcut-o în trecut”, a adăugat diplomatul, atașând materiale jurnalistice din anul 2023, în care i-a fost relatată opinia în contextul suspendării licențelor mai multor posturi de televiziune din Moldova. Reacția ambasadorului vine după ce mai mulți politicieni din opoziție l-au criticat pentru declarațiile sale despre presa independentă și activiști, menționând că atunci când „canalele de televiziune și site-urile opoziției erau închise, nimeni dintre reprezentanții UE nu a ținut discursuri aprinse”.

„Într-o democrație, mass-media ar trebui să fie atât independentă, cât și responsabilă. Dar jurnaliştii nu ar trebui să aibă niciodată motive să se teamă doar pentru că îşi fac munca. Pentru cei cu memorie scurtă – voi insista întotdeauna ca instituțiile să respecte libertatea presei, așa cum am făcut-o în trecut”, a scris ambasadorul pe o rețea de socializare și a atașat câteva materiale din presă din anul 2023, în care este expusă opinia diplomatului cu privire la suspendarea licențelor mai multor posturi de televiziune din Moldova, în condițiile stării de urgență.

Potrivit acestor materiale, Mažeiks declara că suspendarea licențelor „ar putea amenința libertatea presei și încrederea cetățenilor”. „Deși este esențial să protejăm publicul de efectele nocive ale dezinformării, să apărăm instituțiile și procesele democratice, este la fel de important să protejăm libertatea de exprimare, iar în condițiile stării de urgență ar trebui respectate standardele înalte ale statului de drept și ale unui proces echitabil și ar trebui evitată restricționarea disproporționată a libertății de exprimare”, mai declara ambasadorul.

***

Amintim, pe 5 martie, ambasadorul a condamnat „recenta campanie de defăimare online împotriva presei independente și a organizațiilor societății civile”. Diplomatul a adăugat că se înregistrează „o tendință îngrijorătoare de a folosi problema finanțării străine pentru a stigmatiza jurnaliștii și activiștii, pentru a le submina credibilitatea și rolul esențial în societate”. Prin urmare, ambasadorul a declarat că „actele de intimidare, amenințările, defăimarea și răspândirea de informații false împotriva jurnaliștilor și organizațiilor societății civile sunt pedepsite prin lege și trebuie investigate și sancționate prompt”. 

Declarațiile ambasadorului au nemulțumit pe unii politicieni din opoziție. „Este revoltător cum ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Janis Mazeiks, aplică standarde duble fără pic de jenă. Atunci când puterea pe care o susține închide televiziuni fără nicio decizie judecătorească, tace aprobator. (…) Domnule Mazeiks, dacă vreți să vă asumați cu adevărat rolul de apărător al valorilor europene, începeți prin a fi consecvent și a condamna toate încălcările libertății presei, nu doar cele care vă convin politic”, a comunicat deputata socialistă Adela Răileanu. „Când canalele de televiziune și site-urile opoziției erau închise pe bandă rulantă, nimeni din reprezentanții UE nu a ținut discursuri aprinse”, a menționat liderul partidului politic „Șansă”, apropiat politicianului fugar Ilan Șor, Alexei Lungu.

***

La sfârșitul anului 2022, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a suspendat activitatea postului TV Primul în Moldova și a altor cinci posturi TV (TV6, Orhei TV, Accent TV, NTV Moldova și RTR Moldova), până la anularea stării de urgență din țară. Ulterior, în octombrie 2023, la propunerea șefului Serviciului de Informații și Securitate, CSE a suspendat temporar licența altor șase posturi de televiziune: Orizont TV, ITV, Prime, Publika, Canal 2 și Canal 3.

Pe 29 decembrie 2023, cu o zi înainte ca starea de urgență să expire, Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională a impus sistarea temporară a valabilității actelor permisive ale companiilor în gestiunea cărora se aflau 8 televiziuni cu licența suspendată pe perioada stării de urgență. Este vorba de SRL „Telesistem TV”, SRL „Media Resurse”, SRL „Archidoc Group”, SRL „Media Pro Group”, SRL „General Media Group Corp” și SRL „Telestar Media”.

Compania General Media Group, afiliată fostului lider democrat Vlad Plahotniuc, a venit cu o reacție, după ce Consiliul a impus sistarea temporară a valabilității actelor permisive. GMG a calificat decizia autorităților drept „un nou abuz împotriva presei și a libertății de exprimare”.

Guvernul a anunțat atunci că toate companiile care activează în domeniul emisiilor de televiziune/serviciile audiovizuale vor trece o verificare a beneficiarilor săi efectivi. Mai exact, aceștia urmează a fi verificați în ceea ce privește implicarea în activități de spălare ale banilor, infracțiuni grave sau deosebit de grave, acțiuni de corupție sau activități care afectează securitatea statului sau ordinea publică. Pe 10 ianuarie 2024, purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă a spus că posturile TV interzise în Moldova vor rămâne fără licență de emisie până când nu va fi clar cine sunt proprietarii efectivi ai acestora.

Pe 16 ianuarie 2024, opt organizații neguvernamentale au declarat că noul mecanism de suspendare a licențelor posturilor TV a fost elaborat într-o manieră netransparentă și că până la 29 decembrie 2023 „autoritățile au ținut în secret mecanismele juridice pe care intenționează să le implementeze, în pofida tentativelor presei de a afla informații”. Organizațiile au cerut autorităților „să renunțe la astfel de practici”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

obozrevatel.com

Fiica lui Putin a deschis un laborator pentru studierea longevității: știința îl va putea „păcăli pe Dumnezeu”

Maria Voronțova, fiica președintelui rus Vladimir Putin, a deschis un laborator pentru studierea longevității la Școala de Management „Skolkovo” din Moscova, scrie The Moscow Times, cu referire la „Vedomosti”. În cadrul unui forum organizat cu această ocazie, Voronțova a vorbit despre posibilitatea de a depăși limitele naturale ale vieții, pe care a descris-o drept o încercare de „a-l păcăli pe Dumnezeu sau natura”.

Laboratorul va studia influența creșterii duratei vieții asupra politicilor de stat, economiei și pieței muncii. Voronțova, care conduce Institutul de Cercetare și Educație Medicală al Universității de Stat din Moscova, consideră că longevitatea trebuie împărțită în două etape.

În prima, omul trebuie să atingă „potențialul de 85–90 de ani stabilit de natură”. Pentru aceasta, spune ea, este necesară formarea obiceiului de a avea grijă de sănătate încă din copilărie, o alimentație corectă și controale medicale regulate.

A doua etapă presupune o încercare de „a-l păcăli pe Dumnezeu sau natura” și de a depăși limitele potențialului natural al omului.

Voronțova a recunoscut că progresele științifice în acest domeniu sunt deocamdată modeste. În opinia sa, unul dintre obstacolele în calea longevității este faptul că îmbătrânirea nu este considerată o boală. Drept urmare, dezvoltarea medicamentelor pentru combaterea acesteia este îngreunată, deoarece procesul necesită un diagnostic clar și studii clinice.

Totodată, Voronțova și-a exprimat convingerea că „frica de moarte comună tuturor oamenilor” va determina sistemul de sănătate să abordeze problema îmbătrânirii în următorii 10–20 de ani.

În Rusia se lucrează deja la un „vaccin împotriva îmbătrânirii” – un preparat care ar urma să blocheze o genă asociată modificărilor celulare provocate de înaintarea în vârstă, potrivit viceministrului Științei și Învățământului Superior, Denis Sekirinski. Preparatul este dezvoltat de Institutul de Biologie a Îmbătrânirii și Medicină.

Vicepremiera Tatiana Golikova a promis că producția unui astfel de medicament va începe în perioada 2028–2030. Cercetările fac parte din proiectul național „Noi tehnologii pentru protejarea sănătății”, lansat în 2025, la cererea lui Putin.

Tot la cererea lui Putin, în 2025 a fost lansat proiectul național „O viață lungă și activă”. Pentru cele două programe sunt prevăzute cheltuieli totale de peste două trilioane de ruble. Liderul de la Kremlin a cerut creșterea speranței medii de viață în Rusia de la nivelul actual de 74,2 ani la 78 de ani până în 2030 și la 81 de ani până în 2036.

Putin are 74 de ani, iar majoritatea înalților oficiali ruși au vârste apropiate. În comparație, speranța medie de viață a bărbaților din Rusia este de 68 de ani.

Potrivit presei, liderul rus este interesat de multă vreme de metodele de întinerire a organismului. În septembrie 2025, în timpul unei vizite la Beijing, a discutat cu președintele chinez Xi Jinping despre posibilitatea de a atinge nemurirea prin tehnologii moderne și transplanturi de organe. Xi l-a asigurat atunci că „șansa de a trăi până la 150 de ani există deja în acest secol”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: