Janis Mazeiks

Ambasadorul UE, către „cei cu memorie scurtă“: „Voi insista întotdeauna ca instituțiile să respecte libertatea presei”

Ambasadorul UE în R.Moldova, Janis Mažeiks, a declarat că va insista întotdeauna ca instituțiile să respecte libertatea presei. „Așa cum am făcut-o în trecut”, a adăugat diplomatul, atașând materiale jurnalistice din anul 2023, în care i-a fost relatată opinia în contextul suspendării licențelor mai multor posturi de televiziune din Moldova. Reacția ambasadorului vine după ce mai mulți politicieni din opoziție l-au criticat pentru declarațiile sale despre presa independentă și activiști, menționând că atunci când „canalele de televiziune și site-urile opoziției erau închise, nimeni dintre reprezentanții UE nu a ținut discursuri aprinse”.

„Într-o democrație, mass-media ar trebui să fie atât independentă, cât și responsabilă. Dar jurnaliştii nu ar trebui să aibă niciodată motive să se teamă doar pentru că îşi fac munca. Pentru cei cu memorie scurtă – voi insista întotdeauna ca instituțiile să respecte libertatea presei, așa cum am făcut-o în trecut”, a scris ambasadorul pe o rețea de socializare și a atașat câteva materiale din presă din anul 2023, în care este expusă opinia diplomatului cu privire la suspendarea licențelor mai multor posturi de televiziune din Moldova, în condițiile stării de urgență.

Potrivit acestor materiale, Mažeiks declara că suspendarea licențelor „ar putea amenința libertatea presei și încrederea cetățenilor”. „Deși este esențial să protejăm publicul de efectele nocive ale dezinformării, să apărăm instituțiile și procesele democratice, este la fel de important să protejăm libertatea de exprimare, iar în condițiile stării de urgență ar trebui respectate standardele înalte ale statului de drept și ale unui proces echitabil și ar trebui evitată restricționarea disproporționată a libertății de exprimare”, mai declara ambasadorul.

***

Amintim, pe 5 martie, ambasadorul a condamnat „recenta campanie de defăimare online împotriva presei independente și a organizațiilor societății civile”. Diplomatul a adăugat că se înregistrează „o tendință îngrijorătoare de a folosi problema finanțării străine pentru a stigmatiza jurnaliștii și activiștii, pentru a le submina credibilitatea și rolul esențial în societate”. Prin urmare, ambasadorul a declarat că „actele de intimidare, amenințările, defăimarea și răspândirea de informații false împotriva jurnaliștilor și organizațiilor societății civile sunt pedepsite prin lege și trebuie investigate și sancționate prompt”. 

Declarațiile ambasadorului au nemulțumit pe unii politicieni din opoziție. „Este revoltător cum ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Janis Mazeiks, aplică standarde duble fără pic de jenă. Atunci când puterea pe care o susține închide televiziuni fără nicio decizie judecătorească, tace aprobator. (…) Domnule Mazeiks, dacă vreți să vă asumați cu adevărat rolul de apărător al valorilor europene, începeți prin a fi consecvent și a condamna toate încălcările libertății presei, nu doar cele care vă convin politic”, a comunicat deputata socialistă Adela Răileanu. „Când canalele de televiziune și site-urile opoziției erau închise pe bandă rulantă, nimeni din reprezentanții UE nu a ținut discursuri aprinse”, a menționat liderul partidului politic „Șansă”, apropiat politicianului fugar Ilan Șor, Alexei Lungu.

***

La sfârșitul anului 2022, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a suspendat activitatea postului TV Primul în Moldova și a altor cinci posturi TV (TV6, Orhei TV, Accent TV, NTV Moldova și RTR Moldova), până la anularea stării de urgență din țară. Ulterior, în octombrie 2023, la propunerea șefului Serviciului de Informații și Securitate, CSE a suspendat temporar licența altor șase posturi de televiziune: Orizont TV, ITV, Prime, Publika, Canal 2 și Canal 3.

Pe 29 decembrie 2023, cu o zi înainte ca starea de urgență să expire, Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională a impus sistarea temporară a valabilității actelor permisive ale companiilor în gestiunea cărora se aflau 8 televiziuni cu licența suspendată pe perioada stării de urgență. Este vorba de SRL „Telesistem TV”, SRL „Media Resurse”, SRL „Archidoc Group”, SRL „Media Pro Group”, SRL „General Media Group Corp” și SRL „Telestar Media”.

Compania General Media Group, afiliată fostului lider democrat Vlad Plahotniuc, a venit cu o reacție, după ce Consiliul a impus sistarea temporară a valabilității actelor permisive. GMG a calificat decizia autorităților drept „un nou abuz împotriva presei și a libertății de exprimare”.

Guvernul a anunțat atunci că toate companiile care activează în domeniul emisiilor de televiziune/serviciile audiovizuale vor trece o verificare a beneficiarilor săi efectivi. Mai exact, aceștia urmează a fi verificați în ceea ce privește implicarea în activități de spălare ale banilor, infracțiuni grave sau deosebit de grave, acțiuni de corupție sau activități care afectează securitatea statului sau ordinea publică. Pe 10 ianuarie 2024, purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă a spus că posturile TV interzise în Moldova vor rămâne fără licență de emisie până când nu va fi clar cine sunt proprietarii efectivi ai acestora.

Pe 16 ianuarie 2024, opt organizații neguvernamentale au declarat că noul mecanism de suspendare a licențelor posturilor TV a fost elaborat într-o manieră netransparentă și că până la 29 decembrie 2023 „autoritățile au ținut în secret mecanismele juridice pe care intenționează să le implementeze, în pofida tentativelor presei de a afla informații”. Organizațiile au cerut autorităților „să renunțe la astfel de practici”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Jardan Cristian / Facebook

Moldova s-a alăturat declarației de condamnare a participării Rusiei la Bienala de la Veneția. Jardan: „Un mesaj de solidaritate cu Ucraina”

Republica Moldova, Ucraina, Polonia, Lituania și Estonia au semnat miercuri, 6 mai, o declarație comună de condamnare a participării Federației Ruse la Bienala de la Veneția – una dintre cele mai prestigioase expoziții de artă din lume. Anunțul a fost făcut de ministrul Culturii, Cristian Jardan, care a numit documentul un „mesaj de solidaritate” cu Ucraina.

Cristian Jardan, care se află la Veneția, a transmis într-un mesaj pe Facebook că a semnat declarația comună alături de omoloagele sale din Ucraina, Estonia, Lituania și Polonia.

Este un mesaj de solidaritate cu Ucraina, cu oamenii săi și cu artiștii care continuă să creeze, în timp ce țara lor trece printr-un război brutal. Cultura nu poate fi separată de realitatea în care trăim. Atunci când un stat atacă o altă țară, distruge vieți, patrimoniu, memorie și identitate, prezența sa pe marile scene culturale internaționale nu poate fi tratată ca o normalitate”, a menționat ministrul Culturii.

Bienala de la Veneția este una dintre cele mai importante și prestigioase manifestări culturale din lume, dedicată în principal artei contemporane. Expoziția internațională de artă organizată o dată la doi ani, unde țări din întreaga lume își prezintă artiștii în pavilioane naționale.

În luna martie, organizatorii Bienalei de la Veneția au anunțat că Rusia va participa din nou la expoziție, pentru prima dată de la declanșarea invaziei la scară largă asupra Ucrainei în 2022. Decizia organizatorilor de a permite revenirea Rusiei la eveniment a declanșat un val de critici, iar Comisia Europeană a avertizat că ar putea suspenda grantul acordat bienalei pentru o perioadă de trei ani, în valoare de 2 milioane de euro. În acest context tensionat, juriul bienalei a decis să excludă Rusia și Israel din competiția pentru premii, după care și-a prezentat demisia.

Potrivit Meduza, pavilionul Rusiei la Bienala de la Veneția va fi accesibil exclusiv publicului profesionist — inclusiv jurnaliștilor și criticilor de artă — timp de trei zile, între 6 și 8 mai. Pe 9 mai, când expoziția se deschide publicului larg, pavilionul va fi închis și va putea fi văzut doar din exterior.

Agenția pentru cultură a Comisiei Europene a transmis organizatorilor o scrisoare în care susține că permiterea participării Rusiei la expoziție încalcă sancțiunile UE împotriva statului rus și pune sub semnul întrebării angajamentul lor față de valorile Uniunii Europene. Într-o altă scrisoare, adresată Guvernului Italiei, Comisia Europeană arată că bienala ar putea beneficia de faptul că Rusia acoperă costurile participării artiștilor săi la expoziție — situație care, în opinia instituției, poate fi interpretată drept „sprijin economic indirect”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: