Jānis Mažeiks

Ambasadorul UE în Moldova, prima reacție după ce Ion Ceban a câștiga alegerile în Chișinău, iar Arina Corșicova a fost exclusă din campanie

Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Janis Mazeiks, susține că revenirea lui Ion Ceban din primul tur al alegerilor locale la șefia Primăriei Chișinău era una din posibilitățile analizate. Diplomatul european a comentat, inclusiv, în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei, eliminarea candidatei independente Arina Corșicova la șefia Primăriei Bălți, din cursa electorală. Potrivit lui, deciziile luate de Chișinău în ajun de alegeri, de instituții care nu sunt permanente, trezesc mai multe îngrijorări, comparativ cu decizia CEC de a o elimina pe candidata susținută de fugarul Ilan Șor din cursă.

Întrebat dacă a fost surprins de câștigul fostului socialist, în prezent lider al Mișcării Alternativa Națională (MAN), Ion Ceban, la cârma municipiului Chișinău din primul tur, ambasadorul UE a declarat că, ca și restul, a urmărit sondajele de opinie. „Aceasta era una din posibilități”, a declarat el.

Șeful diplomației UE în Moldova susține că în Chișinău s-au întâmplat „multe lucruri bune”, realizate „inclusiv cu suportul UE”. Janis Mazeiks a declarat, în acest context, că „este important ca suportul pentru integrarea europeană să nu fie asociat cu un anumit partid”.

„De exemplu, noi am avut un proiect în Chișinău care a îmbunătățit viața chișinăuienilor, atunci când ei merg cu troleibuzul sunt filtre de aer instalate acolo și aerul e mai bun. Deci este important pentru noi ca de beneficiile cooperării cu UE să beneficieze și să avantajeze capitala Chișinău”, a precizat Janis Mazeiks.

Întrebat ce crede despre decizia Consiliul electoral al circumscripției electorale Bălți de a o exclude pe candidata independentă Arina Corșicova, care urma să lupe în turul doi din 19 noiembrie pentru șefia primăriei din Bălți, din campania electorală, diplomatul european a declarat: „Eu pot doar să spun că dacă decizia a fost luată în baza informației despre încălcarea campaniei și dacă această decizie a fost luată de organele electorale competente, atunci nu văd de ce trebuie să fie foarte multe întrebări în ce privește motivele. Preocupările noastre sunt mai mult în situațiile în care ceva este făcut cu puțin timp înainte de ziua votului prin organe care ar putea să nu fie permanente, e vorba despre CSE”.

***

Amintim că, pe 5 noiembrie, în Republica Moldova s-au desfășurat alegeri locale generale. În municipiul Chișinău, câștigător a devenit, potrivit datelor preliminare, fostul primar Ion Ceban. În municipiul Bălți, însă, niciunul din cei 14 candidați înregistrați în cursa electorală nu a acumulat pragul minim de 50% + 1 vot necesar pentru a câștiga. Astfel, pe 19 noiembrie, va avea loc al doilea tur de alegeri, în cadrul căruia ar fi trebuit să acceadă doi candidați care au acumulat cele mai multe voturi: Alexandr Petkov de la Partidul „Nostru” și candidata independentă, susținută de fugarul Ilan Șor, Arina Corșicova.

Pe 7 noiembrie, însă, Arina Corșicova, candidată susținută de Ilan Șor la funcția de primar al mun. Bălți, a fost exclusă din cursa electorală. În oraș a avut loc un protest față de această decizie. Hotărârea a fost menținută în vigoare, prin decizia din 10 noiembrie a CEC.

Pe 8 noiembrie, Corșicova a declarat că a contestat decizia. Ea se arată sigură că va obține „o decizie corectă prin instanță” și că va ajunge să implementeze „planul convenit cu locuitorii municipiului imediat după victorie”.

Dacă decizia Consiliului electoral de circumscripție din Bălți în privința Arinei Corșicova va fi menținută, cel mai probabil, Alexandr Petkov se va duela în turul doi cu candidatul PSRM, Maxim Moroșan.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Mihai Popșoi

Ce crede România despre o separare a Moldovei și Ucrainei în procesul de integrare europeană? Țoiu: „Trebuie să găsim o soluție”

Ministra Afacerilor Externe de la București, Oana Țoiu, a declarat că România este de părere că procesul de integrare al Republicii Moldova și Ucrainei trebuie evaluat după principiul meritelor fiecărei țări în parte. Diplomata a spus că Republica Moldova a înregistrat progrese „extraordinare”, iar Ucraina a făcut progrese „semnificative” și a sugerat că, până la sfârșitul acestui an, trebuie să fie identificată o soluție cu privire la continuarea procesului de aderare a celor două țări în tandem sau separat, astfel încât să poată fi deschise clustere de negocieri. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă cu omologul său din R. Moldova, Mihai Popșoi, din 22 iulie, la Chișinău.

Mihai Popșoi și Oana Țoiu au fost întrebați ce părere au despre o potențială decuplare a Republicii Moldova și Ucrainei în procesul de integrare europeană și dacă aceasta este „necesară”.

Șeful diplomației de la Chișinău a declarat că Republica Moldova își dorește să fie țară-membră a Uniunii Europene „împreună cu Ucraina”. „Ucraina este scutul care ne ferește de mai bine de trei ani de urgia agresorului. Și noi sprijinim Ucraina nu doar prin ajutorul umanitar pe care-l oferim, prin generozitatea de care au dat dovadă cetățenii Republicii Moldova vizavi de criza refugiaților, ceea ce ne-a oferit drept răspuns din partea comunității internaționale titlurile de știri „țară mică cu inimă mare”. Da această deschidere generozitate pe care au oferit-o cetățenii noștri este apreciată atât la Kiev, cât și în capitalele europene. Și avem ferma convingere că vom continua acest parcurs european așa încât să ajungem în mare familie europeană împreună, pentru că doar așa putem asigura pacea, stabilitatea și prosperitatea în întreaga regiune”, a adăugat Mihai Popșoi.

La rândul său, Oana Țoiu a spus că, din punctul de vedere al României, în procesul de integrare trebuie respectat „principiul de evaluare pe baza meritelor fiecărei țări”.

Dar când vorbim de meritele fiecărei țări, trebuie să fie foarte clar că Moldova a făcut niște progrese extraordinare, care sunt recunoscute de statele membre ale Uniunii Europene. Trebuie să fie foarte clar că Ucraina a făcut progrese semnificative. Și că, din perspectiva meritelor fiecărei țări, trebuie să găsim o soluție până la sfârșitul acestui an, astfel încât să fie deschise negocierile, și nu doar clusterul 1. Noi credem că există temei pentru deschiderea mai multor clustere pe parcursul acestui an”, a precizat ministra de Externe a României.

Amintim că Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări-candidate la aderarea la UE în iunie 2022, iar aprobarea Consiliului European pentru deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024.

În prezent, cele două țări parcurg împreună procesul de aderare la UE, aflându-se în faza de screening bilateral. Pe 26 iunie, în cadrul Summit-ului Consiliului European, liderii celor 27 de state-membre ale blocului comunitar au adoptat o declarație în care remarcă, între altele, „progresele semnificative” înregistrate de Republica Moldova în procesul său de aderare și a încurajat Consiliul UE să treacă la următoarele etape, prin deschiderea grupurilor tematice, „atunci când sunt îndeplinite condițiile”. De asemenea, aceștia au luat act de evaluarea Comisiei Europene, potrivit căreia grupul tematic al elementelor fundamentale este gata să fie deschis.

În cazul Ucrainei, însă, Ungaria se opune începerii negocierilor de aderare.

Pe 26 iunie, aflat într-o vizită la Chișinău, eurodeputatul Nicu Ștefănuță a declarat că Parlamentul European exercită presiune asupra Budapestei pentru a debloca începerea negocierilor de aderare cu Ucraina – un blocaj care ar putea afecta și Republica Moldova. El a mai spus că nu este corect ca cele două țări să depindă una de alta în procesul de aderare la Uniunea Europeană, întrucât Moldova înregistrează progrese de două ori mai rapide decât oricare alt stat, iar acest lucru ar trebui să se reflecte în modul de desfășurare a negocierilor.

Iar pe 7 iulie, vicepremierul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a declarat că Republica Moldova va parcurge un traseu separat de Ucraina, în procesul de aderare, după deschiderea primului cluster de negocieri.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: