Noi.md

Analiză: În proiectul de lege al Ministerului Justiției cu privire la deoligarhizare trezește obiecții componența Comitetului național

Proiectul de lege cu privire la limitarea influenței excesive economice și politice în viața publică (deoligarhizare), deși prevede limitarea drepturilor persoanelor, corespunde cerințelor constituționale și standardelor internaționale. Aspectul care ar putea fi îmbunătățit se referă la mărirea numărului membrilor independenți în Comitetul național deoligarhizare, prin includerea Avocatului Poporului, reprezentanților uniunilor profesionale și reprezentanților organizațiilor societății civile”. Este concluzia experților Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), care au analizat proiectul de lege elaborat de Ministerul Justiției.

Potrivit autorului, scopul proiectului legii este prevenirea și soluționarea conflictului de interese cauzat de fuziunea intereselor exponenților politici, a reprezentanților mass-media și ai celor din domeniul de afaceri, împiedicând autoritățile publice să-și exercite atribuțiile și să asigure securitatea națională a Republicii Moldova în sferele economice, politice și informaționale, să protejeze drepturile și libertățile constituționale ale cetățeanului, democrația, să asigure suveranitatea statului.

Astfel, cu referire la procedura de recunoaștere a calității de oligarh, experții CAPC consideră că trezește anumite obiecții componența Comitetului național deoligarhizare, din care fac parte: prim-ministru, prim viceprim-ministru, viceprim-miniștri, Ministrul Justiției, Ministrul Economiei, Ministrul Finanțelor, Ministrul Afacerilor Interne, Guvernator al unității teritoriale autonome Găgăuzia, Directorul Serviciilor de informații și securitate, Președintele Consiliului Audiovizualului, Președintele Consiliului Concurenței, Președintele Comisiei Electorale Centrale, Procurorul General, Directorul Centrului Național Anticorupție.

„Componența numită este în majoritatea sa alcătuită din reprezentanți ai puterii executive, respectiv ai majorității politice care exercită actul guvernării. Ar fi binevenită regândirea componenței, pentru a exclude orice posibil risc în procedura de recunoaștere a persoanei ca având o influență economică și politică excesivă în viața publică (Oligarh)”, explică experții.

De asemenea, aceștia susțin că recunoașterea calității de oligarh necesită existența cumulativă a influenței politice importante sau excesive și dispunerea de resurse financiare sau mediatice importante. „În context, considerăm că restrângerea drepturilor acestor persoane de finanțare a întrunirilor sau partidelor politice și de privatizare a bunurilor publice, respectă echilibrul intereselor publice și drepturilor private”, se arată în opinia CAPC.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Captură video/Ion Ceban/Facebook

Ceban neagă „legăturile cu Rusia”, invocate de ministra de Externe a României: „Nu există și ei cunosc asta”

Primarul Chișinăului și liderul MAN, Ion Ceban, condamnă acuzațiile lansate de ministra de Externe a României, Oana Țoiu, privind presupusele sale „legături complicate cu reprezentanți ai Rusiei”, invocate ca motiv pentru interdicția de intrare în România. Ceban respinge public acuzațiile, pe care le califică drept nefondate.

„Acest tip de legături complicate nu există și ei cunosc acest lucru. Iar ca dovadă a faptului, există oameni, politicieni, atât în România, cât și în Republica Moldova, cât și în statele UE, care nu neapărat au „legături complicate”, dacă este să vorbim în terminologia dumneei, dar au chiar aceste legături deschise și nu li se întâmplă nimic. Aceasta este prima teză în bază căreia afirm că este o comandă politică”, a declarat Ion Ceban într-un mesaj video publicat pe rețele.

Primarul acuză la rândul său autoritățile de la București că pasează responsabilitatea între instituții și că, până în prezent, nu i-a fost prezentată nicio probă concretă: „Vreau dovadă că ar exista ceva, pentru că acel ceva nu există”.

Ceban califică totodată decizia autorităților române, luată în ajun de alegerile parlamentare, drept o tentativă de influențare a opiniei publice: „Orice tip de acest fel de ingerință poate fi calificat ca implicare directă în influențarea publică a diferitor opinii a oamenilor care vor merge să-și expună votul”.

Amintim că Ion Ceban are interdicție de intrare pe teritoriul României începând cu 9 iulie, pentru o perioadă de cinci ani. Măsura este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții. Ceban califică decizia drept una politică.

Ministra de Externe de la București, Oana Țoiu, a declarat, pe 17 iulie, că decizia de a-i interzice primarului Chișinăului accesul în România a fost luată în contextul în care, de ceva timp, autoritățile române documentează „legături complicate” ale acestuia cu reprezentanți ai Federației Ruse. Oficiala a reiterat, totodată, că decizia prin care Ceban și încă doi cetățeni moldoveni au primit interdicție de intrare pe teritoriul României a fost luată strict „din rațiuni care țin de siguranța națională”. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: