Andrei Jidobin: Construcțiile modulare ar putea schimba industria construcțiilor din Moldova

Industria construcțiilor trece printr-o schimbare structurală la nivel global. Presiunea costurilor, lipsa forței de muncă și nevoia de execuție rapidă împing piața către soluții industrializate, iar construcțiile modulare devin tot mai frecvent discutate ca alternativă la modelul clasic de construcție.

În Republica Moldova, această tendință începe să apară timid, pe fondul unui sector imobiliar în care timpii de execuție și incertitudinea costurilor rămân printre principalele provocări pentru investitori și dezvoltatori.

În cadrul unui dialog din Podcast Economic, antreprenorul Andrei Jidobin, fondator Perfectum Module,  explică de ce construcțiile modulare câștigă interes în piață.

„Momentul important la ziua de azi este timpul. Construcția modulară permite prefabricarea în fabrică, iar montarea la fața locului poate dura de la jumătate de zi până la două-trei zile, în funcție de numărul de module.”

De la șantier la linie de producție

Modelul modular mută o mare parte din procesul de construcție din șantier într-un mediu industrial controlat. Structura, pereții, instalațiile și o parte din finisaje sunt prefabricate în fabrică, iar pe șantier rămâne în principal montarea modulelor.

Această schimbare reduce atât durata proiectului, cât și riscurile asociate cu execuția tradițională.

„Ceea ce se întâmplă pe șantier nu este întotdeauna previzibil. În fabrică avem claritate — prețul și produsul final sunt stabilite din start.”, explică  Andrei Jidobin, fondator Perfectum Module.

Pentru investitori, acest lucru înseamnă o predictibilitate mai mare a costurilor și o planificare mai stabilă a proiectelor.

Flexibilitate și mobilitate

Un alt element care diferențiază construcțiile modulare este mobilitatea. Spre deosebire de construcțiile clasice, unele proiecte modulare pot fi mutate, extinse sau reconfigurate în funcție de nevoile proprietarului.

„Astăzi un modul poate fi transportat în altă locație, extins sau divizat și montat în alte spații, în funcție de proiect.” a declarat  Andrei Jidobin, fondator Perfectum Module.

Această caracteristică schimbă inclusiv logica investițiilor imobiliare, mai ales pentru spațiile comerciale sau proiectele temporare.

O piață dominată încă de construcția tradițională

Cu toate acestea, adoptarea construcțiilor modulare rămâne limitată. Percepția publică și tradiția construcțiilor din beton continuă să influențeze deciziile de investiție.

„Prima barieră este mentalitatea. Mulți oameni încă spun: casă de piatră și atât. Când văd un modul spun ‘container’.” 

În realitate, tehnologia modulară modernă utilizează structuri metalice zincate și sisteme avansate de izolare termică, ceea ce poate duce la performanțe energetice comparabile sau chiar superioare construcțiilor clasice.

Presiunea timpului schimbă piața

Pe termen lung, factorul care ar putea accelera adoptarea construcțiilor modulare este economia timpului.

Proiectele clasice pot dura ani, în timp ce construcțiile modulare pot fi realizate în câteva săptămâni sau luni.

„Astăzi timpul este cea mai scumpă resursă. Oamenii nu mai vor să stea ani de zile pe șantier.” a declarat Andrei Jidobin, fondator Perfectum Module.

Această realitate este vizibilă mai ales în sectorul comercial și în proiectele turistice, unde rapiditatea execuției poate influența direct rentabilitatea investiției.

O industrie aflată la începutul transformării

La nivel global, construcțiile modulare reprezintă încă o mică parte din piața totală a construcțiilor, însă ritmul de creștere este constant. În multe țări europene, această tehnologie este deja utilizată pentru locuințe, hoteluri, școli sau spitale.

Pentru Republica Moldova, dezvoltarea acestui segment ar putea depinde de două elemente esențiale: acceptarea publică și apariția unor proiecte vizibile care să demonstreze avantajele modelului modular.

Într-o industrie dominată de metode tradiționale, schimbarea ar putea veni treptat — dar presiunea timpului și a costurilor sugerează că transformarea este inevitabilă.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Nicușor Dan

Maia Sandu și Nicușor Dan, în drum împreună spre Erevan: ce spun cei doi președinți

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și președintele României, Nicușor Dan, se deplasează împreună spre capitala Armeniei. În acest sens, ambii au postat imagini pe rețelele de socializare. Menționăm că, la Erevan, cei doi șefi de stat vor participa la summitul Comunității Politice Europene. Potrivit lui Nicușor Dan, în cadrul reuniunii Comunității Politice Europene va avea loc și reuniunea liderilor „Grupului de coordonare pentru Moldova”.

„Împreună cu Președintele Nicușor Dan, suntem în drum spre capitala Armeniei, Erevan, unde mâine are loc summitul Comunității Politice Europene”, a scris Maia Sandu pe Facebook.

„În drum spre Armenia, unde voi participa, alături de doamna Președintă, Maia Sandu, la Grupul pentru Republica Moldova, care se va desfășura în cadrul reuniunii Comunității Politice Europene. Înființat în 2024, la inițiativa comună a României și Franței, acest grup are ca obiectiv consolidarea sprijinului internațional acordat Republicii Moldova. Mâine voi organiza o discuție informală privind impactul Coridorului Vertical de Gaze asupra securității energetice regionale, la care vor participa o serie de lideri regionali. Totodată, voi co-prezida, alături de președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, o masă rotundă pe tema dezinformării și amenințărilor hibride”, a comunicat Nicușor Dan.

Despre vizita Maiei Sandu la Erevan a anunțat instituția prezidențială pe 2 mai. Președinția menționa că șefa statului va participa pe 4 mai la Summitul Comunității Politice Europene, găzduit la Erevan de prim-ministrul Armeniei, Nikol Pașinian. Se preciza că, la eveniment, șefa statului va avea mai multe întrevederi bilaterale și multilaterale, axate pe avansarea procesului de aderare a R. Moldova la UE și pe consolidarea parteneriatelor de securitate. Totodată, Maia Sandu va co-prezida, alături de președintele Franței, Emmanuel Macron, o sesiune dedicată rezilienței democratice în fața amenințărilor hibride. De asemenea, șefa statului va lua parte la reuniunea Coaliției Europene Împotriva Drogurilor, inițiativă lansată anul trecut de Emmanuel Macron și președinta Consiliului de Miniștri al Italiei, Giorgia Meloni. 

Potrivit administrației prezidențiale din România, agenda lui Nicușor Dan pentru 4 mai prevede, printre altele, participarea la Reuniunea Liderilor „Grupului de coordonare pentru Moldova”, precum și la Reuniunea privind Coridorul Vertical, organizată de România, cu participarea reprezentanților Bulgariei, Greciei, Republicii Moldova, Ucrainei, Serbiei, Ungariei, Slovaciei, Macedoniei de Nord, Albaniei.

Colaj NM

„Cu această doamnă nu suntem la prima experiență”. Maia Sandu a comentat scandalul de la întâlnirea cu diaspora din Irlanda

Șefa statului, Maia Sandu, a declarat că, la întâlnirile sale cu cetățenii, ajung oameni care adresează întrebări ca să audă răspunsuri și oameni care vin doar să pună întrebări. Declarația a fost făcută în contextul scandalului de la întâlnirea cu diaspora din Irlanda, în urma căreia o cetățeană a Republicii Moldova s-a plâns că nu a fost lăsată să vorbească. Maia Sandu a menționat că a ascultat-o atent pe cetățeană, „doar că trec niște minute, și mai trec niște minute, și mai trec niște minute, și când omul nu se mai oprește din vorbit, evident că auditoriul începe să-și exprime nemulțumirea”. „Cu această doamnă nu suntem la prima experiență”, a declarat Maia Sandu în cadrul podcastului „Jurnal Politic, publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale.

În timpul podcastului, Maia Sandu a fost solicitată să comenteze afirmațiile potrivit cărora, în timpul întâlnirii sale cu diaspora din Irlanda, o cetățeană a Republicii Moldova nu a fost lăsată să vorbească.

„Eu, întotdeauna, ascult oamenii, indiferent de obiectivul lor, pentru că la întâlniri vin oameni care pun întrebări ca să audă răspunsuri și vin și oameni care vin doar să pună întrebări și nu se mai ajunge la a doua parte, ca să dai răspunsul. Doamna a pus o întrebare pertinentă, legată de cazul Vartic. Eu am ascultat-o foarte atent, doar că trec niște minute, și mai trec niște minute, și mai trec niște minute, și când omul nu se mai oprește din vorbit, evident că auditoriul, ceilalți oameni din sală, încep să-și exprime nemulțumirea, pentru că ei au venit la întâlnire cu mine, nu cu această persoană. Au ascultat-o 5, 10 minute, după care vor să aibă și ei ocazia să vorbească. Iată aici întotdeauna se întâmplă situația în care cum procedezi când un om ia microfonul și nu-i ajunge nici 10 minute ca să-și spună întrebarea”, a comunicat șefa statului.

Potrivit Maiei Sandu, în aceste cazuri se încearcă menținerea unui „dialog civilizat, dar sunt oameni din sală care merg, încearcă să ia microfonul, care încerc să oprească” intervenția.

„După mine, nu există o modalitate foarte elegantă de a ieși din această situație și, mă rog, cu această doamnă nu suntem la prima experiență, în sensul în care știm și îi cunosc pe mulți din aceștia care vin doar ca să vorbească ei, să-și spună punctul de vedere. Dar, la un moment, evident, trebuie să oferim spațiu pentru discuții și celorlalți oameni. (…) Întotdeauna am ascultat cu atenție toate întrebările, și cele care îmi plac, și cele care nu-mi plac, și cele care vin de la oameni interesați de răspunsurile mele, și cele care vin de la oameni pe care nu-i interesează răspunsurile mele”, a adăugat președinta.

***

Amintim că, pe 10 aprilie 2026, Olesea Stamati, o moldoveancă stabilită în Irlanda de 18 ani, a postat pe Facebook mai multe secvențe video dintr-o intervenție avută în timpul întâlnirii Maiei Sandu cu diaspora din Irlanda. În timpul discursului din 8 aprilie, moldoveanca s-a referit la cazul Ludmilei Vartic, menționând că nu ar fi fost cunoscut dacă nu ar fi fost mediatizat în spațiul public, și a solicitat explicații privind acțiunile poliției, afirmând totodată că „instituțiile statului au eșuat”. Potrivit imaginilor video, în timpul intervenției sale au fost mai multe persoane care au cerut să i se ia microfonul. Într-un final, acesta i-a fost luat. Pe Facebook, Olesea Stamati a precizat că intervenția sa a durat mai puțin de 4 minute, totodată a acuzat că i-a fost „închisă gura” și că „doamna președinte n-a intervenit la acest abuz”. Detalii AICI.

Screenshot. Sursă imagine: Facebook/Irina Ionitsa

Un camion a fost cuprins de flăcări în Chișinău: ce spun pompierii (FOTO/VIDEO)

Un camion a fost cuprins de flăcări pe 3 mai, în apropierea fabricii Bucuria din Chișinău. La fața locului au intervenit două echipaje de pompieri, care au lichidat incendiul. În urma incendiului, 20% din camion a ars. Informațiile au fost comunicate pentru NewsMaker de către purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), Liliana Pușcașu.

Serviciul 112 a fost alertat despre faptul că un camion a fost cuprins de flăcări pe strada Columna din capitală la ora 09:20. Potrivit purtătoarei de cuvânt a IGSU, la fața locului au intervenit două echipaje ale instituției. Acestea au lichidat incendiul la ora 10:01.

Urmare a incidentului, 20% din camion a ars. Victime nu au fost înregistrate.

Cauza incendiului nu a fost încă stabilită, urmând să fie determinată.

Tudor Mardei | NewsMaker

Președinta acuză „lipsă de curaj” în investigarea cazurilor de trădare de patrie în Moldova

Sancționarea pentru trădarea de patrie în Republica Moldova este de mult timp în lege, însă investigații pe trădare de patrie au fost puține. În acest sens, organele de drept trebuie să își schimbe atitudinea. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu în cadrul podcastului „Jurnal Politic”, publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale. „E cumva o lipsă de curaj din partea organelor de drept și aici mă refer și la procuratură și la justiție”, a adăugat șefa statului.

În cadrul interviului, Maia Sandu a fost întrebată dacă statul întreprinde acțiuni în privința celor care trădează patria. În context, șefa statului a ținut să precizeze că, în cazul celor doi ofițeri SIS aduși acasă în cadrul schimbului de deținuți, „sunt întrebări de ce acești doi oameni au fost reținuți” în Rusia, iar „Procuratura trebuie să ofere răspuns”.

Ulterior, președinta a spus ce trebuie să se întâmple „dincolo de reformele pe care le facem în instituții, inclusiv în Serviciul de Informații și Securitate”.

„Eu cred că organele de drept trebuie să își schimbe atitudinea, pentru că sancționarea pentru trădarea de patrie este în lege și este de mult timp, dar nu am văzut prea multe cazuri care să fie duse la bun sfârșit. Deci, investigații pe trădare de patrie am văzut foarte puține. E cumva o lipsă de curaj, dacă pot să spun așa, din partea organelor de drept și aici mă refer și la procuratură și la justiție, ca să sancționeze asemenea cazuri. Putem să presupunem și de ce s-a ajuns în această situație, pentru că am avut de-a lungul timpului, în funcții de răspundere, oameni care au fost implicați în trădare de patrie și, respectiv, au creat niște așteptări și în raport cu angajații acestor instituții că trebuie să se închidă ochii la trădarea de patrie”, a comunicat Maia Sandu.

La afirmația intervievatorului că un motiv ar fi și salariile mici, șefa statului a reacționat: „Eu nu sunt de acord aici. (…) În cadrul Serviciului de Informații și Securitate au existat întotdeauna, indiferent de cine a fost la conducerea țării, oameni care au fost patrioți și, indiferent de salariile pe care le-au avut, foarte mici sau poate un pic mai mari, ei și-au slujit țara. (…) Putem să demonstrăm și să arătăm cazuri când și la salarii mari, oamenii își vând țara, pentru că, sigur, Rusia are bani mult mai mulți decât Republica Moldova și întotdeauna poate să ofere… Și am văzut asta și în ultimele alegeri, despre câți bani s-au alocat și despre câți oameni au ales să-și vândă țara. Deci, salariile sunt un subiect important și încercăm să îmbunătățim situația, dar nu sunt o justificare pentru ca cineva să caute să câștige bani vânzându-și țara. Ce a lipsit în această țară sunt dovezi clare că trădarea de țară se sancționează și se sancționează dur”.

Tudor Mardei/NewsMaker

Maia Sandu, de Ziua Libertății Presei: „O democrație poate dăinui doar dacă există jurnaliști curajoși”

Cu ocazia Zilei Internaționale a Libertății Presei, președinta Maia Sandu a transmis un mesaj de mulțumire jurnaliștilor din Republica Moldova. Mesajul a fost adresat celor „care, prin eforturile lor, au contribuit la consolidarea rezilienței și la apărarea democrației, în condițiile unor atacuri fără precedent asupra dreptului Republicii Moldova de a-și decide singură viitorul”.

„O democrație poate dăinui doar dacă există jurnaliști curajoși, corecți și dedicați. Cu ocazia Zilei Internaționale a Libertății Presei, le mulțumesc tuturor profesioniștilor din mass-media din țara noastră care, prin eforturile lor, au contribuit la consolidarea rezilienței și la apărarea democrației, în condițiile unor atacuri fără precedent asupra dreptului Republicii Moldova de a-și decide singură viitorul”, a comunicat Maia Sandu pe pagina sa de Facebook.

Potrivit șefei statului, „este îmbucurător că seriozitatea presei noastre se reflectă în evoluția din Indexul Libertății Presei al organizației „Reporteri fără Frontiere” (RSF), unde țara noastră a urcat în acest an cu patru poziții, până pe locul 31”. „Am obținut astfel cel mai bun scor dintre statele candidate pentru aderare la Uniunea Europeană și suntem singura țară din regiune încadrată la categoria „satisfăcător”. Mai avem însă mult de lucru, mai ales în contracararea instrumentelor tot mai sofisticate de răspândire a falsurilor și dezinformării, menite să manipuleze opinia publică”, a adăugat președinta.

Maia Sandu a mai declarat că „libertatea de exprimare nu poate fi echivalată cu libertatea de a răspândi minciuni, iar protejarea adevărului rămâne o responsabilitate a întregii societăți”. „Pentru a ne apăra valorile, este esențial să construim o colaborare solidă între presă, instituții și cetățeni — pe bază de încredere, respect reciproc și a unui angajament fără echivoc pentru democrație și binele comun”, a conchis șefa statului.

***

Amintim că Republica Moldova a urcat cu patru poziții în Indexul mondial al libertății presei pentru anul 2026, publicat pe 30 aprilie de organizația Reporteri fără Frontiere. Astfel, dacă în 2025 țara noastră se afla pe locul 35, în 2026 a ajuns pe locul 31. Totodată, situația privind libertatea presei în Republica Moldova este catalogată drept „satisfăcătoare”. Clasamentul este condus de Norvegia, urmată de Olanda, Estonia, Danemarca și Suedia. România se află pe locul 49, iar Ucraina pe locul 55.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: