Андрей Мардарь / NewsMaker

Andrei Năstase anunță inițiarea discuțiilor cu alte partide, pentru depășirea crizei. Reacția PAS

Liderul Platformei Demnitate și Adevăr Andrei Năstase a inițiat discuții cu liderii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), în vederea găsirii unei soluții pentru ieșirea din criza politică. Contactată de NM, purtătoarea de cuvânt a PAS a declarat că reprezentanții formațiunii vor merge la consultări.

„Politicienii responsabili sunt doar cei care știu cum și reușesc să găsească soluții în favoarea oamenilor, fără a se abate de la litera și spiritul legii și fără a compromite prin abordările, deciziile și activitatea lor idealul național, democrația, statul de drept și dreptul poporului la un viitor mai bun. Platforma DA își asumă în continuare misiunea de a găsi soluții și a scoate țara din criză și de a organiza exemplar viitoarele alegeri”, a declarat Năstase.

Liderul Platformei DA a anunțat că a inițiat discuții cu liderii altor partide.

„Am demarat deja exercițiul necesar, democratic, de a discuta cu șefii partidelor pro-europene responsabile din parlamentul Republicii Moldova și, mai întâi de toate, cu PAS, și ulterior să discutăm și cu alte partide responsabile din parlament și din afara lui. Trebuie să căutăm soluții pentru oameni și nu pretexte împotriva lor”, a declarat Năstase.

Contactată de NM, Aurica Rusnac-Jardan a declarat: „vom merge la discuții pentru clarificarea pozițiilor partidelor și căutarea soluțiilor pentru îndeplinirea voinței cetățenilor”.

Tot astăzi, liderul PSRM Igor Dodon a anunțat că socialiștii vor iniția discuții cu reprezentanții celorlalte fracțiuni și grupuri parlamentare pentru a începe un dialog, în vederea depășirii crizei politice.

***

Amintim că, pe 23 februarie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional decretul prin care Natalia Gavrilița a fost desemnată, repetat, la funcția de premier, în pofida faptului că majoritatea parlamentară a propus candidatura Marianei Durleșteanu. Magistrații Curții Constituționale au ajuns la concluzia că șefa statului trebuie să desfășoare noi consultări cu fracțiunile parlamentare.

Seara, președinta Maia Sandu a susținut un briefing de presă. Aceasta nu a precizat cum anume va acționa în continuare, însă a argumentat că „poporul va decide soarta țării la alegerile anticipate sau la un referendum”.

Ulterior, liderul fracțiunii parlamentare PSRM, Corneliu Furculiță, a declarat că socialiștii va insista în continuare pe candidatura Marianei Durleșteanu la funcția de prim-ministru. O poziție similară a anunțat în dimineața de 24 februarie și Platforma „Pentru Moldova” din care face parte fracțiunea Partidului „ȘOR” și deputații neafiliați care au părăsit Partidul „Pro Moldova”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Eforturi sortite eșecului”: Reacția Rusiei la noul pachet de sancțiuni impus de UE

Ministerul rus de Externe a reacționat vineri seară, 18 iulie, la adoptarea celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni de către Uniunea Europeană, calificând noile măsuri drept „nelegitime” și ineficiente. Într-un comunicat, Moscova a declarat că UE continuă un „curs confruntațional” care se întoarce „ca un bumerang” împotriva propriei economii.

„Uniunea Europeană a smuls cu greu un nou, al 18-lea la număr, „pachet” de măsuri restrictive nelegitime. Cuvântul smuls nu este aici doar o figură de stil, ci reflectă fidel procesul epuizant prin care statele membre ale UE se supun de fiecare dată, în speranța zadarnică de a aplica un lovitură devastatoare economiei ruse. Trebuie reiterat că toate aceste eforturi sunt sortite eșecului încă de la început. Ele nu doar că nu vor avea efectul scontat, dar vor continua să agraveze starea deja deplorabilă a economiei europene”, se arată în reacția diplomației ruse.

Ministerul susține că noile restricții privind importul de produse petroliere din țări terțe, obținute din petrol rusesc, vor duce „inevitabil” la o creștere a prețurilor la combustibil pe piața UE.

„Acest lucru va duce la o scădere și mai accentuată a competitivității economiei europene. Un alt exemplu absurd este includerea în regimul de sancțiuni al UE a gazoductelor „Nord Stream 1” și „Nord Stream 2”, distruse în septembrie 2022. Este de remarcat că banii pentru implementarea acestor proiecte au fost furnizați de mari companii europene în calitate de acționari – un fapt care, evident, nu îi preocupă pe birocrații europeni. În plus, gazoductele nu pot fi operate în prezent, iar singura conductă rămasă din „Nord Stream 2” nici măcar nu are autorizația necesară din partea autorităților de reglementare. De aici și cinismul deosebit al acestor sancțiuni”, susțin autoritățile de la Moscova.

Ministerul rus de Externe cere UE să „recunoască realitățile existente și cauzele fundamentale ale crizei din Ucraina”, afirmând că responsabilitatea pentru declanașarea acesteia „revine chiar Bruxellesului”.

În interesul său, UE ar trebui să renunțe la cursul său confruntațional, care se întoarce împotriva ei ca un bumerang, și să recunoască realitățile existente și cauzele fundamentale ale crizei din Ucraina – responsabilitatea pentru declanșarea căreia revine chiar Bruxellesului. Fără acest pas, o reglementare viabilă a conflictului din Ucraina este imposibilă”, se mai arată în declarație.

Aminrim că Uniunea Europeană a aprobat vineri, 18 iulie, cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, care introduce măsuri fără precedent. Printre acestea se numără plafonarea prețului petrolului, interzicerea conductelor Nord Stream și restricții impuse băncilor chineze care ajută Moscova să ocolească sancțiunile.

Potrivit unor surse diplomatice citate de Reuters, plafonul G7 pentru prețul petrolului rusesc va fi coborât la 47,6 dolari pe baril.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von de Leyen, a declarat că prin cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni Uniunea Europeană lovește „în inima mașinii de război a Rusiei”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: