Apartament de 65 m² la 34 000 de euro? Cum explică procurorul general interimar prețul achiziției din 2018

Achiziția în 2018 a unui apartament de 65 de metri pătrați pentru suma de 34.000 de euro de către procurorul general interimar, Alexandru Machidon, „ridică semnale de alarmă” pentru Comisia de Evaluare a Procurorilor. În cadrul audierilor de integritate din 10 decembrie, membrii comisiei l-au întrebat cum a fost posibil ca locuința să fie cumpărată cu 9.000 de euro sub prețul mediu al pieței din acea perioadă și ce legături ar fi putut exista între el și proprietara imobilului. Machidon a afirmat că prețul scăzut s-ar explica prin problemele blocului, zona dezavantajoasă și necesitatea urgentă de vânzare.

Membra Comisiei, Nadejda Hriptievschi, a punctat în debutul audierilor că Alexandru Machidon a declarat în 2018 o achiziție de 34.000 de euro, exact cât a plătit și proprietara inițială în 2016, înainte ca apartamentul să fie renovat. Potrivit informațiilor analizate de comisie, proprietara cumpărase locuința nerenovată, începuse reparațiile, renunțase ulterior la ideea de a locui acolo și încercase chiar să o revândă cu 38.000 de euro, având deja un potențial cumpărător care lăsase o arvună de 3.000 de euro.

Machidon a explicat că vânzătoarea renunțase la apartament deoarece achiziționase o altă locuință în 2017, motiv pentru care ar fi acceptat un preț mai mic după ce nu a reușit să-l vândă la 38.000 de euro. El a insistat că apartamentul nu era renovat complet și nu se afla într-o stare locuibilă.

„Am aflat prin niște cunoscuți comuni că persoana ar vrea să vândă apartamentul, pentru că după ce l-a procurat, ceva nu ia plăcut și și-a cumpărat altul. M-am dus, am vorbit, m-am uitat la el, dar nici nu eram sigur că-l vreau. Mi-am spus că nu sunt gata să dau acei bani, chiar dacă financiar îmi permiteam să plătesc 38.000. Așa s-a ajuns la preț. Blocul nu are deloc parcare, nici subterană, nici în curte, fiind dat în exploatare cu încălcări grave”, a declarat Machidon.

Nadejda Hriptievschi a precizat că în 2018 prețul mediu pe piață în acel bloc era de 45 de mii de euro în zona Centru, și l-a întrebat pe Machidon cum s-a ajuns că la cumpărat mai ieftin cu 9000 de euro.
Machidon a subliniat că apartamentul se află la periferia orașului, în Telecentru — zonă care administrativ aparține sectorului Centru, dar care are prețuri mai mici decât străzile centrale.

„Apartamentul avea doar laminat, tapet și două dulapuri de bucătărie. Nu era mobilat complet, nu era într-o stare în care să te muți imediat. De asta cred că apare diferența față de valoarea medie estimată de agenția imobiliară. Prețurile diferă chiar și între apartamente din același bloc”, a argumentat procurorul.

Președintele comisiei, Christopher Lehman, a punctat că diferența dintre suma plătită și valoarea estimată ridică „semnale de alarmă”, motiv pentru care sunt necesare clarificări suplimentare

„Într-o astfel de situație, în care valoarea de piață este mult mai mare decât suma achitată, este un lucru de care suntem îngrijorați. Trebuie să vă întreb: ați oferit vreodată ceva de valoare vânzătorului? Ați plătit mese, ați ieșit împreună la prânz?”, a spus Lehman.

Machidon a respins orice suspiciune privind acordarea unor beneficii.

„Sigur, declar cu certitudine că nu am oferit alte bunuri sau ceva a acestei persoane. Doar a fost prețul care e convenit. Proprietara m-a apelat și mi-a spus că are nevoie urgent de bani pentru reparația noului apartament ”, a explicat el.

Întrebat dacă cei doi au fost vreodată în aceeași deplasare, Machidon a admis că este posibil să se fi aflat ocazional într-un grup mai mare, „probabil într-o deplasare în Spania”, dar a insistat că nu a acoperit costurile pentru aceasta.

Președintele Comisiei, Christopher Lehman a argumentat că au fost puse asemenea întrebări pentru că membrilor le este greu să înțeleagă pe deplin diferența dintre prețul pe care l-a Machidon în declarația financiară față de evaluarea făcută de agenția a acestui apartament. „ Nu se explică ușor această discrepanță”, a adăugat acesta.
***

Alexandru Machidon, care a câștigat concursul pentru funcția de procuror general, își va putea exercita mandatul doar după ce trece vettingul. În momentul în care există un raport al Comisiei Vetting, acesta se transmite CSP, care validează sau invalidează rezultatele, dacă corespunde sau nu candidatul criteriului de integritate etică și financiară.

Dacă Alexandru Machidon nu va promova vettingul, atunci va fi organizat un nou concurs pentru funcţia de procuror general.

Amintim că CSP a lansat concursul pentru funcția de procuror general în luna iunie. Doi candidați și-au depus dosarele pentru a participa: Alexandru Machidon și șeful interimar al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale, Victor Furtună. Pe 19 august, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat punctajul final al candidaților, în urma intervievării acestora. Machidon a acumulat 8,86 de puncte, devansându-l astfel pe Furtună, care a obținut 8,23 de puncte, și câștigând concursul.
Funcția de procuror-șef al Procuraturii Generale a devenit vacantă după ce, la sfârșitul lunii mai, Ion Munteanu a fost numit magistrat la Curtea Supremă de Justiție.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

„Arătăm că respectăm Bulgaria, respectăm bulgarii”: Tofan, întrebat de ce Taraclia va deveni în municipiu

Întrebat de ce Taraclia urmează să fie transformat în municipiu, premierul Vasile Tofan a declarat că în raion există o comunitate susținută de un partener important al Republicii Moldova – Bulgaria. Potrivit oficialului, Moldova are nevoie de prieteni care să promoveze interesele țării în procesul de aderare la UE. „Decât să-ți faci un dușman în cazul dat, ei investesc mult în acel municipiu, cred că este o soluție foarte elegantă. Noi și beneficiem de o dezvoltare mai mare în acea regiune și arătăm că respectăm Bulgaria, respectăm bulgarii”, a comunicat Tofan. Totodată, el a spus că, dacă Taraclia ar fi fost inclusă în regiunea sud, s-ar fi pierdut din caracterul identitar al comunității. Declarațiile au fost făcute la ediția emisiunii „7 Zile”, publicată pe 10 octombrie, la Cinema 1.

În timpul emisiunii, premierul a fost întrebat de ce raionul Taraclia urmează să fie transformat în municipiu de nivelul II în cadrul reformei administrativ-teritoriale.

„Avem o realitate. Este o comunitate acolo care, inclusiv, este susținută de un partener important al Moldovei – Bulgaria. Și noi am văzut un sentiment de apreciere importantă, pentru ca să păstrăm din specificul acesta identitar. Noi avem nevoie de prieteni în Uniunea Europeană care ar promova interesele noastre în avansarea noastră în Uniunea Europeană. Noi ne-am gândit: știți, decât să-ți faci un dușman în cazul dat, știți, am lucrat cu bulgarii împreună, ei investesc mult în acel municipiu, investesc în educație, cultură, infrastructură și eu cred că, decât să transformăm relația asta într-una de conflict și una de lipsă de investiții, cred că este o soluție foarte elegantă în care, știți, noi și beneficiem de o dezvoltare mai mare în acea regiune și arătăm că, uitați-vă, respectăm Bulgaria, respectăm bulgarii”, a răspuns Tofan.

Potrivit lui Tofan, prin această reformă, Taracliei nu i se acordă autonomie.

„Noi nu le dăm niciun fel de autonomie, foarte important. Vor fi municipiu, la fel cum sunt și alte municipii în Moldova. Mie mi se pare o soluție elegantă, pentru că, într-adevăr, dacă i-am fi mixat în regiunea sud, s-ar fi pierdut din caracterul acesta identitar. Să nu uităm: ei au avut raionul lor și raionul lor a fost cu specific cultural. Ni s-a părut de bun simț să-l menținem”, a conchis premierul.

***

Anterior, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a anunțat că raionul Taraclia va fi transformat în municipiu de nivelul II în cadrul reformei administrativ-teritoriale. Întrebat dacă Guvernul Bulgariei a influențat decizia, Buzu a spus că autoritățile moldovenești au discutat cu partea bulgară la acest subiect: „Noi am discutat cu colegii noștri de acolo. Inclusiv, Guvernul va finanța o parte din acele centre de prestare a serviciilor. Am discutat, totul este ok”. Detalii AICI.

Ulterior, în luna octombrie, premierul Vasile Tofan a anunțat propunerea Guvernului ca cele 32 de raioane ale Republicii Moldova să fie înlocuite cu 3 regiuni – nord, centru și sud. Oficialul a precizat că municipiile Chișinău și Bălți își vor păstra statutul actual. UTA Găgăuzia își va păstra și ea statutul special. Iar Taraclia, după cum s-a anunțat, va fi reorganizată într-un municipiu de nivelul II. Detalii AICI.

Aflată într-o vizită în Republica Moldova în luna septembrie 2026, ministra afacerilor externe a Bulgariei, Velislava Petrova, a declarat, în contextul raionului Taraclia, că, prin această reformă, este „demonstrată hotărârea fermă a Guvernului Republicii Moldova de a asigura comunității noastre din țară recunoașterea pe care o merită”. Ea a adăugat că „minoritatea națională bulgară din Republica Moldova, care locuiește în partea de sud a țării – în raionul Taraclia – ocupă un loc special în relațiile dintre statele noastre” și că „acolo locuiesc aproximativ 50 000 de bulgari”. „Aceștia reprezintă un element important al relațiilor noastre bilaterale și unul dintre stimulentele puternice pentru dezvoltarea cooperării noastre”, a comunicat Petrova, potrivit Logos Press.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: