Apartament de 65 m² la 34 000 de euro? Cum explică procurorul general interimar prețul achiziției din 2018

Achiziția în 2018 a unui apartament de 65 de metri pătrați pentru suma de 34.000 de euro de către procurorul general interimar, Alexandru Machidon, „ridică semnale de alarmă” pentru Comisia de Evaluare a Procurorilor. În cadrul audierilor de integritate din 10 decembrie, membrii comisiei l-au întrebat cum a fost posibil ca locuința să fie cumpărată cu 9.000 de euro sub prețul mediu al pieței din acea perioadă și ce legături ar fi putut exista între el și proprietara imobilului. Machidon a afirmat că prețul scăzut s-ar explica prin problemele blocului, zona dezavantajoasă și necesitatea urgentă de vânzare.

Membra Comisiei, Nadejda Hriptievschi, a punctat în debutul audierilor că Alexandru Machidon a declarat în 2018 o achiziție de 34.000 de euro, exact cât a plătit și proprietara inițială în 2016, înainte ca apartamentul să fie renovat. Potrivit informațiilor analizate de comisie, proprietara cumpărase locuința nerenovată, începuse reparațiile, renunțase ulterior la ideea de a locui acolo și încercase chiar să o revândă cu 38.000 de euro, având deja un potențial cumpărător care lăsase o arvună de 3.000 de euro.

Machidon a explicat că vânzătoarea renunțase la apartament deoarece achiziționase o altă locuință în 2017, motiv pentru care ar fi acceptat un preț mai mic după ce nu a reușit să-l vândă la 38.000 de euro. El a insistat că apartamentul nu era renovat complet și nu se afla într-o stare locuibilă.

„Am aflat prin niște cunoscuți comuni că persoana ar vrea să vândă apartamentul, pentru că după ce l-a procurat, ceva nu ia plăcut și și-a cumpărat altul. M-am dus, am vorbit, m-am uitat la el, dar nici nu eram sigur că-l vreau. Mi-am spus că nu sunt gata să dau acei bani, chiar dacă financiar îmi permiteam să plătesc 38.000. Așa s-a ajuns la preț. Blocul nu are deloc parcare, nici subterană, nici în curte, fiind dat în exploatare cu încălcări grave”, a declarat Machidon.

Nadejda Hriptievschi a precizat că în 2018 prețul mediu pe piață în acel bloc era de 45 de mii de euro în zona Centru, și l-a întrebat pe Machidon cum s-a ajuns că la cumpărat mai ieftin cu 9000 de euro.
Machidon a subliniat că apartamentul se află la periferia orașului, în Telecentru — zonă care administrativ aparține sectorului Centru, dar care are prețuri mai mici decât străzile centrale.

„Apartamentul avea doar laminat, tapet și două dulapuri de bucătărie. Nu era mobilat complet, nu era într-o stare în care să te muți imediat. De asta cred că apare diferența față de valoarea medie estimată de agenția imobiliară. Prețurile diferă chiar și între apartamente din același bloc”, a argumentat procurorul.

Președintele comisiei, Christopher Lehman, a punctat că diferența dintre suma plătită și valoarea estimată ridică „semnale de alarmă”, motiv pentru care sunt necesare clarificări suplimentare

„Într-o astfel de situație, în care valoarea de piață este mult mai mare decât suma achitată, este un lucru de care suntem îngrijorați. Trebuie să vă întreb: ați oferit vreodată ceva de valoare vânzătorului? Ați plătit mese, ați ieșit împreună la prânz?”, a spus Lehman.

Machidon a respins orice suspiciune privind acordarea unor beneficii.

„Sigur, declar cu certitudine că nu am oferit alte bunuri sau ceva a acestei persoane. Doar a fost prețul care e convenit. Proprietara m-a apelat și mi-a spus că are nevoie urgent de bani pentru reparația noului apartament ”, a explicat el.

Întrebat dacă cei doi au fost vreodată în aceeași deplasare, Machidon a admis că este posibil să se fi aflat ocazional într-un grup mai mare, „probabil într-o deplasare în Spania”, dar a insistat că nu a acoperit costurile pentru aceasta.

Președintele Comisiei, Christopher Lehman a argumentat că au fost puse asemenea întrebări pentru că membrilor le este greu să înțeleagă pe deplin diferența dintre prețul pe care l-a Machidon în declarația financiară față de evaluarea făcută de agenția a acestui apartament. „ Nu se explică ușor această discrepanță”, a adăugat acesta.
***

Alexandru Machidon, care a câștigat concursul pentru funcția de procuror general, își va putea exercita mandatul doar după ce trece vettingul. În momentul în care există un raport al Comisiei Vetting, acesta se transmite CSP, care validează sau invalidează rezultatele, dacă corespunde sau nu candidatul criteriului de integritate etică și financiară.

Dacă Alexandru Machidon nu va promova vettingul, atunci va fi organizat un nou concurs pentru funcţia de procuror general.

Amintim că CSP a lansat concursul pentru funcția de procuror general în luna iunie. Doi candidați și-au depus dosarele pentru a participa: Alexandru Machidon și șeful interimar al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale, Victor Furtună. Pe 19 august, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat punctajul final al candidaților, în urma intervievării acestora. Machidon a acumulat 8,86 de puncte, devansându-l astfel pe Furtună, care a obținut 8,23 de puncte, și câștigând concursul.
Funcția de procuror-șef al Procuraturii Generale a devenit vacantă după ce, la sfârșitul lunii mai, Ion Munteanu a fost numit magistrat la Curtea Supremă de Justiție.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Diana Crudu

Adresarea unei antreprenoare către Tofan: „Vă relatez modul în care “nu funcționează” lucrurile în Moldova”. Reacția unui deputat PAS

Antreprenoarea Diana Crudu i-a atras atenția premierului Vasile Tofan asupra dificultăților cu care se confruntă ea și alți oameni din domeniu. Aceasta a vorbit despre proceduri birocratice îndelungate și a susținut că investitorii străini nu vor veni în Moldova până la modificarea legislației. Mesajul său a fost calificat drept „foarte pertinent” de deputatul PAS, Marcel Spatari, care a spus că problema trebuie abordată și în cadrul reformei administrației publice locale.

În adresarea sa către premier, Crudu a menționat că face antreprenoriat în agricultură de peste 20 de ani: „Din start vreau să vă spun că cred în buna dumneavoastră intenție, iar acest mesaj îl las aici pentru că cu siguranță nu există nici cea mai mică probabilitate ca să ne vedem față în față, ca să vă relatez modul în care “nu funcționează” lucrurile în Republica Moldova”.

„Dumneavoastră ați menționat la Lorena Bogza în emisiune că veți petrece ore întregi apelând investitorii din afară și o să le propuneți să investească în Moldova. Nu o să vină domnule prim-ministru nimeni până nu o să modificați legislația cu privire la construcția obiectivelor de menire agro-industrială. Astăzi ca să poți ridica un edificiu pe teren agricol timpul de așteptare pentru autorizație este în jur de 3-4 ani. Nu exagerez deloc. Personal sunt în această situație”, a scris antreprenoarea pe o rețea de socializare.

În continuare, ea a vorbit despre acest mecanism: „Beneficiarul depune cerere la primărie pentru decizia consiliului local de elaborarea a pud-ului. Ca să ajungă în consiliu trece de comisia de specialitate. Durata de la depunerea cererii până la examinarea ei în consiliu este de 1 -1,5 ani. Ulterior decizia merge la verificare la Cancelaria de Stat, și aici se pierd câteva săptămâni. O dată avută decizia la mână cauți o companie care elaborează pud-uri. Timp de așteptare 2-3 luni minim. Cu pud-ul elaborat mergi la Agenția Ecologică și la Sănătate Publică după avize. Timp de așteptare minim câteva luni. Dacă nu le convine ceva, modifici pud-ul. Ulterior cu aceste acte te întorci din nou în consiliu unde timpul de așteptare este încă un an, un an jumate. Cu decizia de aprobare a pud-ului mergi la arhitectorul primăriei și soliciți certificat de urbanism, iarăși durează câteva luni. În baza certificatului de urbanism proiectezi, te întorci înapoi după autorizație de construcție, mai adăugați câteva luni. La final se fac 3 ani, dacă ai noroc”.

Diana Crudu a făcut referire și la situația investitorilor locali: „Dumneavoastră vorbiți de investitori străini, dar eu vreau să vă spun că sunt foarte mulți investitori locali care s-au lehamisit de Republica Moldova! Pe șoseaua de centură R6 a municipiului Chișinău sunt companii gata să investească la ora actuală zeci de milioane de euro și nu o pot face din cauza birocrației care din păcate nu s-a redus, dar a sporit considerabil în ultimii ani”.

Ulterior, antreprenoarea a vorbit despre situația unei mici ferme de vaci cu un efectiv de 100 de capete. „Proprietarul vrea să își construiască o secție de producere ca să nu mai dea “mai pe degeaba” laptele la procesatori. Cum credeți va mai rezistă el încă 3-4 ani până va obține autorizație de construcție în care prețul la motorină, fertilizanți crește vertiginos, iar prețul laptelui stă pe loc de ani buni?”, a conchis Diana Crudu.

Deputatul PAS, Marcel Spatari, a calificat postarea antreprenoarei drept „foarte pertinentă” și s-a adresat premierului. „Am impresia că 2 din 3 ani se pierd în consiliile locale. Cred că trebuie abordată această problemă și în reforma APL”, a menționat deputatul PAS.

***

Amintim că Guvernul condus de Vasile Tofan a fost învestit în funcție în dimineața zilei de 22 iulie, după ce, cu o zi înainte, a primit votul de încredere al Parlamentului. Menționăm că economia este primul capitol al programului de guvernare al lui Tofan. Noul Guvern promite să transforme Republica Moldova în cea mai prietenoasă țară europeană pentru antreprenori, prin reguli simple și previzibile, reducerea costurilor administrative, servicii publice digitale și controale bazate pe evaluarea riscurilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: