rise.md

Apartamente și zeci de mii de euro – oferite cadou: Funcționarii din Primăria Chișinău care trăiesc din „generozitatea” rudelor

Apartamente și zeci de mii de euro oferite cadou – sunt doar câteva dintre „darurile” cu care s-au ales unii funcționari din cadrul Primăriei Chișinău. Rise Moldova a „radiografiat” lista șefilor de întreprinderi municipale și ai Direcțiilor generale din cadrul Primăriei Chișinău și i-a identificat pe funcționarii care trăiesc din generozitatea rudelor. În unele cazuri, potrivit investigației jurnalistice, valoarea donațiilor depășește cu mult suma veniturilor oficiale declarate de funcționari. Cadourile bănești sunt făcute de persoanele fără venituri oficiale în Republica Moldova.

Zeci de mii de euro pentru șeful Pieței Centrale

Ion Pîntea, șeful interimar al Întreprinderii Municipale „Piața Centrală”, se bucură de cele mai generoase rude și prieteni. În ultimii șapte ani, acesta a obținut donații de circa  2,2 milioane de lei (echivalentul a 80 de mii de euro), dar și un apartament.

Potrivit Rise, din 2016, de când depune declarații de avere, Pîntea nu are un an în care nu a primit donații. În anul în care s-a angajat la Parlament, a primit opt transferuri din Israel și Federația Rusă, în sumă de puțin peste 10 mii de dolari și patru mii de ruble, majoritatea fiind cu destinația „achitarea serviciilor comunale”. Următorul an a fost mai caritabil. Pîntea a primit peste jumătate de milion de lei, cei mai mulți bani venind de la mamă și sora sa mai mică. Ultima i-a donat aproape 16 mii de euro.

În 2018, valoarea donațiilor a fost de peste 150 de mii de lei, iar în 2019, puțin peste 135 de mii de lei. Următorul an – 2020 – a fost cel mai modest din această perspectivă. Pîntea a declarat donații de doar 66 de mii de lei. În 2021 funcționarul s-a căsătorit, iar evenimentul i-a adus tinerei familii peste 200 de mii de lei. Pe lângă darul de la nuntă, șeful de la Piața Centrală a primit, ca de obicei, donații. În total, aproape 300 de mii de lei. 2022 a fost cel mai bun din perspectiva donațiilor. Pîntea a obținut aproape 621 de mii de lei.

Mama, sora, tatăl biologic și tatăl vitreg sunt cei care i-au donat cei mai mulți bani șefului de la Piață. Un donator fidel este și Alexandr Cojuhari care îi donează lui Pîntea, aproape în fiecare an, câte zece mii de ruble rusești. „Ăsta-i unchiul meu”, a declarat șeful de la Piața Centrală pentru Rise Moldova. Și fosta concubină a lui Cojuhari, Natalia, la fel donează bani lui Ion Pîntea. Doar anul trecut i-a donat peste o mie de euro.

În martie 2019, Pîntea s-a ales cu încă o donație – un apartament. Mai exact este vorba despre o garsonieră de 33 de metri pătrați situată în sectorul Rîșcani al capitalei. L-a primit de la Natalia Cușnir, o femeie în vârstă de 66 de ani, cu condiția că Pîntea o va întreține pe viață. Istoricul imobilului arată că pensionara intrase în proprietatea apartamentului opt luni mai devreme. De fapt, este vorba despre un contract de schimb care a avut loc între femeie și Clavdia, sora lui Ion Pîntea. Locuința fusese cumpărată de Clavdia Pîntea în aprilie 2018. În schimbul apartamentului de 33 de metri pătrați, pensionara îi dădea Clavdiei un apartament la sol, de trei ori mai mare.

rise.md

Donatorii șefului de la construcții capitale

Donații, mai modeste decât Pîntea, a primit și Andrei Ciochină, șeful interimar al ÎM „Direcția construcții capitale”. Ciochină depune declarații de avere începând cu anul 2012 și declară venituri modeste. Din 2020, familia Ciochină, care are în prezent patru copii, declară anual donații. Potrivit declarației de avere depuse pentru 2020, soții Ciochină au primit o donație de șase mii de euro de la mama soției. În următorul an, mama lui Ciochină le donează 1.500 de euro, iar soacra – 2.900 de euro. Și anul trecut mama lui Andrei Ciochină i-a donat 1.500 de euro. Șeful de la Construcții capitale spune că femeile muncesc peste hotare, îngrijind de bătrâni, și astfel îi ajută și pe ei.

Tot anul trecut, familia a primit 4.000 de dolari de la Octavian Caragia. Ciochină susține că donația a venit din partea verișorului său, care muncește în America, iar suma de 4000 de euro ar fi împărțit-o cu familia vărului aflată în Moldova.

În 2022, grosul banilor în familia Ciochină a venit din indemnizațiile de creștere a copiilor – în total, circa 215 mii de lei. Andrei Ciochină declară și un salariu pe care l-a ridicat de la Inspecția Financiară – aproape 113 mii de lei, ceea ce înseamnă un venit lunar de 9.400 de lei. Mutarea la Direcția construcții capitale i-a adus și un salariu mai bun. Ciochină ridică un salariu net lunar de circa 24 de mii de lei.

rise.md

Șefa de la finanțe, cu bani de la tata

Olesea Pșenițchi este șefa Direcției generale finanțe din cadrul Consiliului municipal Chișinău, din 2022. Și ea declară donații. Femeia, în vârstă de 35 de ani, a primit în 2021, 18 mii de euro. Donator este tatăl său, Vasilii Pșenițchi, în vârstă de 64 de ani. În 2022, tatăl i-a donat încă 10 mii de euro, dar și două terenuri agricole în satul Bravicea, raionul Călărași.

Și veniturile funcționarei au crescut în ultimii ani. De exemplu, în 2017, când s-a angajat la Direcție, Olesea Pșenițchi a avut un venit din salariu de doar 89 de mii de lei. În 2020, veniturile anuale i-au ajuns la 245 de mii de lei, în timp ce anul trecut, Pșenițchi a ridicat un salariu de peste 337 de mii de lei, dar și indemnizații de aproape 140 de mii de lei, fiind membră a consiliului de administrație și a comisiei de cenzori de la patru dintre întreprinderile municipale – Piața Centrală, Parcul Urban de Autobuze, Infocom și Regia Autosalubritate.

Pșenițchi nu a răspuns la întrebările jurnaliștilor Rise Moldova, care au vrut să afle cu ce se ocupă tatăl său de reușește să îi doneze anual sume mari de bani, dar și cum a reușit să-și procure un automobil la preț de doar 30 de mii de lei.

rise.md

Femeile donatoare din viața șefului de la economie

Roman Vitiuc este șeful Direcției generale economie, comerț și turism. Și el trăiește din donațiile membrilor familiei – pe care le declară drept remitențe, adică transferuri bănești de peste hotare. În declarația pentru anul 2015, Roman Vitiuc a indicat că a primit de peste hotare patru mii de dolari. Următoarele transferuri au avut loc în 2021. Este vorba despre 3.800 de dolari primiți de la trei femei, dintre care mama și sora sa, aflate în Statele Unite ale Americii.

În 2022 cele două i-au transferat lui Vitiuc încă 10 mii de dolari, iar alți 1.800 de dolari i-au fost transmiși prin Paypal de George Myers. Tot în 2022 familia a obținut 40 de mii de lei la evenimente de familie, iar 156 de mii de lei au fost primiți de soția lui Vitiuc, Irina, drept moștenire. Anul trecut, veniturile din salarii și indemnizații s-au ridicat la peste 530 de mii de lei. Donațiile primite, susține Vitiuc, au fost un suport pentru a putea accesa un credit ipotecar, dar și pentru că i s-a născut cel de-al doilea copil.

rise.md

De menționat că în Republica Moldova donațiile primite nu sunt supuse impozitării. Astfel, persoana care primește o sumă de bani drept donație, nu este obligată să o declare la Serviciul Fiscal de Stat. O donație bănească nu se autentifică la notar și nu este supusă vreunui raport contractual, e un gest între cel care donează și cel care primește suma. Potrivit SFS, sunt obligați să declare că au făcut o donație doar cei care au donat mai mult decât au câștigat oficial în anul în care au oferit darul bănesc și, respectiv, să plătească impozitul de 12% din diferența donată.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Țuțu, condamnat la 8 ani de închisoare, acuză „imixtiune și influențe externe” în procesul său: a contestat sentința

Fostul deputat democrat Constantin Țuțu, condamnat la 8 ani de închisoare pentru infracțiunea de escrocherie și trafic de influență, a spus că a contestat sentința la Curtea de Apel Centru. Într-un mesaj postat pe un cont de rețele sociale al ex-deputatului, Țuțu a menționat că i-a fost „încălcat dreptul la un proces corect și echitabil”. Totodată, a adăugat că a fost „privat de libertate la comandă”. Amintim că sentința a fost contestată și de Procuratura Anticorupție, care a solicitat majorarea termenului de detenție în privința lui Țuțu – la 15 ani de închisoare.

Țuțu, deținut în Penitenciarul nr. 13 din capitală, a spus că a fost „privat de libertate la comandă”. „Condamnarea mea a fost decisă cu mult timp înainte, în altă parte, prin imixtiune și influențe externe acestui proces penal. În ziua de 27 ianuarie 2026, aceste indicații au fost doar formalizate, pentru a mă prezenta în fața societății drept „trofeu” al așa-numitei justiții reformate. Cunosc regizorii acestor opere, iar ei sunt printre noi, savurând rezultatele obținute. Totuși, această „performanță” nu reflectă adevărul despre mine, ci servește fidel interesele anumitor persoane”, se mai arată în mesajul postat pe rețelele de socializare.

Acesta a mai spus că a contestat sentința de condamnare la Curtea de Apel Centru, numind-o „abuzivă” și care „nu reflectă în niciun fel realitatea obiectivă”. „Justiția nu a binevoit să examineze obiectiv probele pe care le-am prezentat, probe care, cu siguranță, ar fi demonstrat nevinovăția mea, încălcându-mi dreptul la un proces corect și echitabil”, se mai arată în declarația lui Țuțu.

***

Pe 27 ianuarie 2026, Țuțu a fost condamnat la 8 ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, pentru infracțiunea de escrocherie și trafic de influență. Totodată, acesta s-a ales cu o amendă de 450 000 de lei și a fost privat de dreptul de a exercita funcții publice și de demnitate publică pe un termen de 5 ani. De asemenea, a fost dispusă confiscarea în folosul statului a sumei de 2000 de euro, ca bunuri rezultate din infracțiune. Instanța a menținut, totodată, sechestrul aplicat pe bunurile lui Țuțu. Decizia a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Până la rămânerea definitivă a sentinței, i-a fost aplicată măsura preventivă a arestului preventiv. Țuțu a lipsit de la ședință.

Cât privește infracțiunea de fals în declarații (comisă în 2 episoade), Țuțu a fost recunoscut vinovat, însă liberat de pedeapsa penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere penală. Țuțu a fost achitat pentru infracțiunea de îmbogățire ilicită, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii.

Pe 11 februarie, Procuratura Anticorupție a anunțat că a contestat sentința lui Țuțu la Curtea de Apel. Procurorii consideră că pedeapsa stabilită de prima instanță este prea blândă și au solicitat majorarea termenului de detenție la 15 ani.

***

Țuțu a fost acuzat că, în perioada septembrie-octombrie 2017, a pretins și primit 20 de mii de euro de la o persoană pentru a influența procurori și judecători în favoarea unui învinuit. De asemenea, între 2014 și 2019, fiind demnitar, ar fi cheltuit mai mult decât veniturile declarate și ar fi inclus în declarațiile de avere pentru 2017 și 2018 date false sau incomplete privind veniturile obținute. Fostul deputat neagă și că s-ar fi îmbogățit pe căi ilegale și spune că a indicat în declarațiile de venit chiar și donațiile pe care le-a primit la evenimente de familie. El susține că și-a construit casa „cu propriile mâini” și cu ajutorul unui prieten, căruia i-a rămas dator cu 2 milioane de lei.

Reamintim, Țuțu a fost reținut în iulie 2025, pe aeroportul din Atena, împreună cu Vladimir Plahotniuc, în baza unui mandat Interpol. Aceștia aveau asupra lor documente false și 155.000 de euro. Portalul Cu Sens nota că Plahotniuc și Țuțu riscă între 5 și 10 ani de închisoare în Grecia, într-un dosar privind deținerea de documente false. Deși se afla sub control judiciar în Grecia, autoritățile de la Chișinău au anunțat ulterior că Țuțu a părăsit ilegal teritoriul elen și a intrat în Republica Moldova, fiind surprins în regiunea transnistreană. Pe 2 octombrie 2025, el a fost reținut la punctul de trecere Vulcănești, după ce ar fi încercat să mituiască un polițist de frontieră ca să nu-l rețină.

În prezent, Țuțu se află în arest preventiv la Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: