Politică

Apogeul unionismului. Tot mai mulți adepți ai unirii cu România?

Ecaterina Dubasova
| 10 februarie, 2022
10:45

O treime din cetățenii Moldovei susțin ideea unirii cu România, iar aproape o jumătate dintre ei sunt împotrivă. Sunt rezultatele unui sondaj realizat în luna februarie. Ponderea celor care se pronunță pentru unire și a celor care se împotrivesc inițiativei rămâne practic neschimbată în ultimii trei ani. NM a analizat cum au evoluat datele și în ce perioadă numărul susținătorilor a atins apogeul.

Februarie 2022, IDIS Viitorul

Potrivit rezultatelor unui sondaj realizat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale IDIS Viitorul, care au fost prezentate la 8 februarie, mai mult de o treime dintre cetățenii Moldovei (34,4%) se declară pentru unirea Moldovei cu România. În același timp, aproape o jumătate (49,6%) dintre ei sunt împotrivă, alți 10,2% au spus că sunt indeciși, iar 4,1% au spus că nu ar participa la un referendum despre unire.

Decembrie 2021, IDIS Viitorul

Potrivit datelor unui alt sondaj realizat de IDIS Viitorul, care au fost prezentate în luna decembrie anul trecut, numărul cetățenilor care sunt pentru unirea cu România a fost mai mic decât în luna februarie – 32,8%, iar împotriva unirii – mai mulți sau 53,7%. Cei indeciși au constituit 8,6% dintre respondenți, iar 3,5% nu ar participa la un referendum.

Iulie 2021, BOP

Cel mai mare număr de susținători ai ideii de unire a Moldovei cu România a fost în luna iulie 2021, cu o săptămână înainte de alegerile parlamentare din iulie. Atunci, 41,4% dintre cetățeni au susținut ideea unirii, 46% au fost împotrivă. Alți 8,2% erau indeciși, iar 3,7% – nu ar fi participat la un referendum despre unire. Acestea sunt datele „Barometrului Opiniei Publice” (BOP), care au fost prezentate de către Institutul de Politici Publice (IPP) la începutul lunii iulie anul trecut.

Iunie 2021, WatchDog

Cu o lună înainte de alegerile din iulie, în iunie 2021, 35 la sută dintre respondenți erau pentru unirea cu România, 47,3% erau împotrivă. Alți 9,1% erau indeciși, iar 7,8% nu ar fi participat la un referendum. Acestea sunt rezultatele unui sondaj de opinie realizat la telefon și prezentate de WatchDog.MD și IPP.

2016 – 2020, BOP

Potrivit „Barometrului Opiniei Publice”, popularitatea ideii de unire a Moldovei cu România a început să ia amploare în anul 2020. Până atunci, unirea era susținută de mai puțin de un sfert din populație, iar mai mult de jumătate erau împotrivă. Astfel, conform datelor BOP, în anul 2016, pentru unire se declarau 17,3% dintre cetățeni, împotrivă – 66,1%, iar în anul 2018, 24% dintre respondenți erau pentru unire, iar 57,3% – împotrivă. În anul 2020, ponderea celor care erau pentru unire a crescut până la 33,3%, iar a celor care se declarau împotrivă s-a redus până la 48,3%.

Ce spun experții

Valeriu Pașa, președintele organizației WatchDog, a menționat că e dificil de făcut anumite concluzii doar în baza cifrelor. Însă, în opinia sa, doar o treime dintre cei care, potrivit sondajelor, se declară în favoarea unirii cu România sunt susținători ideologici ai acestui pas, „conștientizând unitatea poporului”.

În opinia lui Pașa, această problemă necesită o studiere mai aprofundată, pentru a înțelege, de ce a crescut numărul adepților unirii: este vorba „despre cei care s-au dezamăgit de capacitatea de autoguvernare a Moldovei sau este vorba despre un progres al ideii naționale despre unire”.

Politologul Igor Volnițchi presupune, la rândul său, că creșterea numărului de persoane care susțin ideea unirii este motivată prin dezamăgirea oamenilor de politicienii proeuropeni. Potrivit afirmațiilor sale, acea parte a populației care își dorește integrarea în UE „pierde treptat încrederea în guvernarea proeuropeană și consideră că unirea este o modalitate mult mai rapidă de a ajunge în UE”.

Expertul consideră că cel mai mic număr al susținătorilor unirii, înregistrat în anii 2010, a fost din cauza că oamenii credeau că „autoritățile de atunci ar fi putut aduce Moldova în Uniunea Europeană”.

„După ce aceste speranțe s-au prăbușit și oamenii s-au dezamăgit de partidele proeuropene de la guvernare, ponderea electoratului unionist a început să crească. Creșterea ulterioară poate fi explicată prin faptul că oamenii nu mai cred în capacitatea autorităților moldovenești de a face Moldova parte a Uniunii Europene”, consideră Volnițchi.

Totodată, acesta presupune că numărul real al adepților unirii este cu mult mai mare decât 30%.

***

Menționăm că în România, numărul adepților unirii Moldovei este cu mult mai mare, iar al celor care sunt împotrivă – mai mic. Potrivit datelor unui sondaj de opinie din luna ianuarie, 74,5% dintre cetățenii României sunt pentru unire, iar 21,1% – împotrivă. Altor 4,3% le-a fost greu să răspundă. Sondajul a fost efectuat în perioada 11-18 ianuarie 2022, de către compania INSCOP Research din România, care este specializată în cercetări sociale și marketing și de compania de cercetări Verifield, la comanda Centrului de analize strategice Thinking Group.

Știri similare

Viață

„Nu ține de personalul medical, ci de sistem”. Familia lui Gheorghe Urschi, după ce a solicitat transferul

Alegeri 2025

„Forțele pro-europene și cele pro-ruse sunt cap la cap”. Băsescu, despre scrutinul din R. Moldova

Externe

România l-a convocat pe ambasadorul Rusiei. A doua oară în această săptămână

Mihaela Conovali
| 14 septembrie, 2025
19:35

Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a fost convocat la sediul Ministerului român al Afacerilor Externe (MAE) pentru discuții, în contextul dronei rusești care a intrat în spațiul aerian al țării. Potrivit Digi24, informația a fost comunicată de ministrul român de Externe, Oana Ţoiu. Este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE în această săptămână.

Țoiu a anunțat că ambasadorul Rusiei la București a fost convocat la MAE pentru discuții programate să aibă loc în seara zilei de 14 septembrie. Potrivit sursei, este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE. El a fost chemat și pe 12 septembrie, pentru a i se transmite poziția de condamnare a violării spaţiului aerian al Poloniei de către drone ruseşti.

Întrebată ce se așteaptă să obțină din discuțiile din această seară cu ambasadorul rus, ministra a răspuns: „Nu ne așteptăm să obținem ceva anume din discuția respectivă, cât să comunicăm foarte clar protestul României”.

La precizarea dacă MAE este pregătit să expulzeze diplomați ruși de la București, dacă se repetă astfel de incidente, Țoiu a răspuns: „Există mai multe instrumente diplomatice, însă în acest moment principalul lucru pentru noi este să ne asigurăm că întărim colaborarea internațională atât în cadrul NATO, cât și în cadrul UE, pentru că primul lucru pe care trebuie să-l facem este să ne asigurăm că aceste incidente sunt descurajate”.

„Ce este important în această perioadă este să arătăm unitatea, alături de alți membri ai Uniunii Europene, de aliații noștri din NATO”, a mai declarat ministra de Externe.

Întrebată dacă a cerut, în numele României, garanții de securitate suplimentare din partea NATO și UE, Țoiu a comunicat: „Avem în acest moment garanții de securitate și din partea NATO și UE, în sensul atât a prezenței NATO pe teritoriul României și a bazelor NATO, cât și a eforturilor comune pe care le facem pentru mecanisme comune de descurajare, așa cum este și pachetul comun de sancțiuni”.

***

O dronă rusească a pătruns, în seara zilei de 13 septembrie, în spațiul aerian al României. Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că avioanele ridicate „au văzut” drona și „au fost foarte aproape s-o dea jos”. Și Polonia a ridicat aeronave, în seara zilei de sâmbătă, ca răspuns la amenințarea reprezentată de dronele rusești care operau deasupra Ucrainei. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că militarii ruși știu exact unde își îndreaptă dronele, ceea ce „este o extindere evidentă a războiului de către Rusia”.