Максим Андреев, NewsMaker

Apogeul unionismului. Tot mai mulți adepți ai unirii cu România?

O treime din cetățenii Moldovei susțin ideea unirii cu România, iar aproape o jumătate dintre ei sunt împotrivă. Sunt rezultatele unui sondaj realizat în luna februarie. Ponderea celor care se pronunță pentru unire și a celor care se împotrivesc inițiativei rămâne practic neschimbată în ultimii trei ani. NM a analizat cum au evoluat datele și în ce perioadă numărul susținătorilor a atins apogeul.

Februarie 2022, IDIS Viitorul

Potrivit rezultatelor unui sondaj realizat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale IDIS Viitorul, care au fost prezentate la 8 februarie, mai mult de o treime dintre cetățenii Moldovei (34,4%) se declară pentru unirea Moldovei cu România. În același timp, aproape o jumătate (49,6%) dintre ei sunt împotrivă, alți 10,2% au spus că sunt indeciși, iar 4,1% au spus că nu ar participa la un referendum despre unire.

Decembrie 2021, IDIS Viitorul

Potrivit datelor unui alt sondaj realizat de IDIS Viitorul, care au fost prezentate în luna decembrie anul trecut, numărul cetățenilor care sunt pentru unirea cu România a fost mai mic decât în luna februarie – 32,8%, iar împotriva unirii – mai mulți sau 53,7%. Cei indeciși au constituit 8,6% dintre respondenți, iar 3,5% nu ar participa la un referendum.

Iulie 2021, BOP

Cel mai mare număr de susținători ai ideii de unire a Moldovei cu România a fost în luna iulie 2021, cu o săptămână înainte de alegerile parlamentare din iulie. Atunci, 41,4% dintre cetățeni au susținut ideea unirii, 46% au fost împotrivă. Alți 8,2% erau indeciși, iar 3,7% – nu ar fi participat la un referendum despre unire. Acestea sunt datele „Barometrului Opiniei Publice” (BOP), care au fost prezentate de către Institutul de Politici Publice (IPP) la începutul lunii iulie anul trecut.

Iunie 2021, WatchDog

Cu o lună înainte de alegerile din iulie, în iunie 2021, 35 la sută dintre respondenți erau pentru unirea cu România, 47,3% erau împotrivă. Alți 9,1% erau indeciși, iar 7,8% nu ar fi participat la un referendum. Acestea sunt rezultatele unui sondaj de opinie realizat la telefon și prezentate de WatchDog.MD și IPP.

2016 – 2020, BOP

Potrivit „Barometrului Opiniei Publice”, popularitatea ideii de unire a Moldovei cu România a început să ia amploare în anul 2020. Până atunci, unirea era susținută de mai puțin de un sfert din populație, iar mai mult de jumătate erau împotrivă. Astfel, conform datelor BOP, în anul 2016, pentru unire se declarau 17,3% dintre cetățeni, împotrivă – 66,1%, iar în anul 2018, 24% dintre respondenți erau pentru unire, iar 57,3% – împotrivă. În anul 2020, ponderea celor care erau pentru unire a crescut până la 33,3%, iar a celor care se declarau împotrivă s-a redus până la 48,3%.

Ce spun experții

Valeriu Pașa, președintele organizației WatchDog, a menționat că e dificil de făcut anumite concluzii doar în baza cifrelor. Însă, în opinia sa, doar o treime dintre cei care, potrivit sondajelor, se declară în favoarea unirii cu România sunt susținători ideologici ai acestui pas, „conștientizând unitatea poporului”.

În opinia lui Pașa, această problemă necesită o studiere mai aprofundată, pentru a înțelege, de ce a crescut numărul adepților unirii: este vorba „despre cei care s-au dezamăgit de capacitatea de autoguvernare a Moldovei sau este vorba despre un progres al ideii naționale despre unire”.

Politologul Igor Volnițchi presupune, la rândul său, că creșterea numărului de persoane care susțin ideea unirii este motivată prin dezamăgirea oamenilor de politicienii proeuropeni. Potrivit afirmațiilor sale, acea parte a populației care își dorește integrarea în UE „pierde treptat încrederea în guvernarea proeuropeană și consideră că unirea este o modalitate mult mai rapidă de a ajunge în UE”.

Expertul consideră că cel mai mic număr al susținătorilor unirii, înregistrat în anii 2010, a fost din cauza că oamenii credeau că „autoritățile de atunci ar fi putut aduce Moldova în Uniunea Europeană”.

„După ce aceste speranțe s-au prăbușit și oamenii s-au dezamăgit de partidele proeuropene de la guvernare, ponderea electoratului unionist a început să crească. Creșterea ulterioară poate fi explicată prin faptul că oamenii nu mai cred în capacitatea autorităților moldovenești de a face Moldova parte a Uniunii Europene”, consideră Volnițchi.

Totodată, acesta presupune că numărul real al adepților unirii este cu mult mai mare decât 30%.

***

Menționăm că în România, numărul adepților unirii Moldovei este cu mult mai mare, iar al celor care sunt împotrivă – mai mic. Potrivit datelor unui sondaj de opinie din luna ianuarie, 74,5% dintre cetățenii României sunt pentru unire, iar 21,1% – împotrivă. Altor 4,3% le-a fost greu să răspundă. Sondajul a fost efectuat în perioada 11-18 ianuarie 2022, de către compania INSCOP Research din România, care este specializată în cercetări sociale și marketing și de compania de cercetări Verifield, la comanda Centrului de analize strategice Thinking Group.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alexandru Munteanu/Facebook

Munteanu, după întrevederile cu Zelenski și Sviridenko: „Ne dorim un cer spre care să privești cu speranță, nu frică”. Acordurile semnate la Kiev

Republica Moldova își reafirmă solidaritatea cu Ucraina și își continuă, alături de aceasta, parcursul comun către aderarea la Uniunea Europeană. Mesajul a fost transmis de premierul Alexandru Munteanu –  care a efectuat astăzi, 10 februarie, prima vizită oficială în țara vecină – după întrevederile cu președintele Volodimir Zelenski, prim-ministra Iulia Sviridenko și prim-vicepreședintele Radei Supreme de la Kiev, Oleksandr Korniyenko. Vizita s-a încheiat cu semnarea a trei acorduri bilaterale, ce vizează: repatrierea copiilor neînsoțiți, munca remunerată a familiilor diplomaților și deschiderea, pe viitor, a punctului de trecere a frontierei Cosăuți–Yampil.

Acordurile semnate

Republica Moldova și Ucraina au semnat astăzi, la Kiev, trei acorduri bilaterale, în prezența premierului Alexandru Munteanu și a prim-ministrei Iulia Sviridenko. Documentele reconfirmă angajamentul comun al celor două state de a consolida cooperarea în mai multe domenii de interes reciproc, în beneficiul direct al cetățenilor, precizează Guvernul.

Acordul privind cooperarea în procesul de repatriere a copiilor neînsoțiți stabilește mecanisme comune pentru identificarea, protecția și întoarcerea în siguranță a copiilor la locul de trai permanent. Potrivit sursei citate, documentul va permite intervenții mai rapide ale autorităților și o cooperare directă între instituțiile competente, conform standardelor internaționale de protecție a copilului. „Reîntoarcerea în siguranță și legală a copiilor noștri afectați de război este misiunea noastră comună”, a declarat prim-ministra Ucrainei.

De asemenea, a fost semnat Protocolul care facilitează înființarea punctului de trecere rutier a frontierei de stat dintre Republica Moldova și Ucraina „Cosăuți-Yampil”, cu statut de punct deschis traficului internațional. Astfel, între localitățile Cosăuți și Yampil va fi construit un pod rutier pentru traversarea râului Nistru. Guvernul de la Chișinău susține că asta va simplifica trecerea frontierei atât pentru locuitorii din zonă, cât și pentru transportatori.

Un alt document semnat ține de dreptul la muncă remunerată pentru membrii de familie ai personalului misiunilor diplomatice și consulare. Aceștia vor putea desfășura activități profesionale în țara gazdă, pe durata misiunii diplomatice, în funcție de calificarea deținută. 

Facebook/Alexandru Munteanu

Primul lot de ajutoare umanitare a ajuns în Ucraina. Sviridenko: Mulțumesc, Moldova

Astăzi, în Ucraina, a ajuns primul lot din ajutorul umanitar aprobat de Guvernul R. Moldova pentru Ucraina, a anunțat premierul în timpul conferinței susținute alături de omologul său. Acesta include, între altele, generatoare electrice, autospeciale, echipamente de protecție, bunuri medicale și produse alimentare.

„De aproape 4 ani, trăim un război care aduce moarte, suferințe și familii distruse. Dar, tot de 4 ani, vedem eroismul, curajul de neînfrânt și solidaritatea puternică a ucrainenilor. Acest război trebuie să se încheie imediat, printr-o pace justă și durabilă. Curajul și eroismul Ucrainei sunt veșnice”, a spus prim-ministrul Alexandru Munteanu.

Prim-ministra Ucrainei a mulțumit Republicii Moldova, la rândul ei, pentru sprijinul acordat. Iulia Sviridenko a calificat vizita premierului Munteanu la Kiev drept „un semn de încredere între țările noastre și disponibilitatea de a aprofunda parteneriatul la nivel practic”.

„Ucraina și Republica Moldova merg împreună pe calea integrării europene. Suntem convinși că aprofundarea cooperării dintre țările noastre consolidează pozițiile ambelor state pe acest parcurs. Îi sunt recunoscătoare lui Alexandru Munteanu pentru dialogul consistent. Mulțumim poporului moldovean pentru sprijinul acordat Ucrainei și pentru disponibilitatea de a fi alături de noi în momentele dificile”, a scrie Sviridenko pe rețele.

Alexandru Munteanu/Facebook

Zelenski, despre aderarea la UE: „Avem o viziune comună”

Tot astăzi, la Kiev, premierul Alexandru Munteanu a avut o întrevedere și cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Șeful Cabinetului de miniștri a anunțat că discuțiile s-au concentrat pe modalitățile de valorificare a „legăturii strânse” dintre cele două țări și avansarea procesului de integrare europeană, „prin sprijin reciproc”.

„Republica Moldova și Ucraina își doresc același lucru: un cer deasupra capului spre care privești cu speranță în viitor, nu cu frică. Vrem să construim o lume în care copiii noștri trăiesc în libertate și suntem parteneri de încredere în acest drum, uniți nu doar de o frontieră comună, ci și de valorile democratice și dezideratul european” – a scris premierul pe pagina sa de Facebook.

Întrevederea a fost comentată și de președintele Ucrainei. Volodimir Zelenski a anunțat că a discutat cu Alexandru Munteanu despre proiectele bilaterale, inclusiv energia, calea ferată și infrastructura. „Toate trebuie implementate” – a zis el.

Oficialul de la Kiev a mulțumit, la rândul său, Republicii Moldova, pentru sprijinul acordat Ucrainei și poporului ucrainean. „Avem o viziune comună asupra viitorului în Uniunea Europeană, iar parcursul Ucrainei și al Republicii Moldova către UE trebuie să fie unul comun, pentru ca toți din regiunea noastră să beneficieze de consolidarea popoarelor noastre și a Europei în ansamblu”, a transmis Volodimir Zelenski după discuțiile cu Alexandru Munteanu.

Alexandru Munteanu/Facebook

***

Precizăm, de la invazia Rusiei – în februarie 2022 – Republica Moldova și-a exprimat constant solidaritatea cu țara vecină, a condamnat războiul și a pledat pentru o pace justă și durabilă în Ucraina. În prezent, mai mult de 130 de mii de refugiați ucraineni se află pe teritoriul Republicii Moldova, dintre care 87 mii de persoane beneficiază de mecanismul de protecție temporară. 20 de mii sunt copii. Acest mecanism, care le asigură accesul la sistemul educațional, la serviciile medicale, precum și la piața muncii, a fost prelungit recent prin decizia Guvernului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: