„Ar putea fi vorba de o provocare a Kievului”. Zaharova neagă că drone rusești au încălcat spațiul aerian al R. Moldova

Federația Rusă neagă faptul că dronele sale, folosite pentru a ataca Ucraina, au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă din 14 februarie, că fragmentele de drone depistate în ajun fie au fost „plasate” pe teritoriul Republicii Moldova de către militarii ucraineni, fie Ucraina își folosește sistemele de apărare antiaeriană într-un mod „necontrolat”. 

Maria Zaharova a declarat că Moscova „respinge ferm” prăbușirea de drone rusești pe teritoriul Republicii Moldova, deoarece militarii Rusiei le folosesc „împotriva obiectivelor militare și a infrastructurii aferente din Ucraina”.

Depistarea în Moldova a fragmentelor menționate poate avea două explicații. Ele puteau fi colectate de pe linia frontului și plasate pe teritoriul moldovenesc, ceea ce înseamnă că ar putea fi vorba despre o provocare a regimului de la Kiev. Ei se ocupă frecvent cu astfel de lucruri și nu se tem nici să lovească obiective nucleare. (…) A doua explicație posibilă este că fragmentele ar fi putut cădea în Moldova din cauza utilizării necontrolate a sistemelor ucrainene de apărare antiaeriană și război electronic împotriva dronelor rusești care loveau infrastructura militară a Ucrainei. Partea rusă respectă suveranitatea Republicii Moldova și securitatea cetățenilor săi”, a menționat reprezentanta Ministerului rus de Externe.

Amintim că, în noaptea de 12 spre 13 ianuarie, în urma unui atac rusesc cu drone asupra portului din Reni, Ucraina, două dintre aparatele de zbor fără pilot au traversat teritoriul Republicii Moldova. Potrivit autorităților, o dronă a căzut pe un teren agricol din preajma satului Ciumai, raionul Taraclia, și a explodat. A doua dronă, care la fel a explodat, a căzut pe un câmp dintre orașul Ceadîr Lunga și satul Valea Perjei, raionul Taraclia. Investigațiile preliminare au arătat că rămășițele depistate la Ceadîr Lunga aparțin unei drone rusești.

De asemenea, în dimineața zilei de 13 februarie, au fost depistate noi fragmente de dronă în extravilanului orașului Taraclia, la 2 km de spitalul raional.

Ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a fost convocat, în aceiași zi, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, unde i-au fost prezentate fragmente ale dronelor. Diplomatului i s-a comunicat că acest caz constituie o încălcare a suveranității naționale și un alt gest neprietenos din partea Federației Ruse. Oleg Ozerov a fost informat că, drept răspuns, MAE va denunța acordul care prevede înființarea și funcționarea Centrului rus de știință și cultură din Chișinău.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: